Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză

Raport de expertiză nr.718

Expertiza coruptibilităţii este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative”, susţinut financiar de MATRA Rule of Law and Good Governance Programme from Kingdom of the Netherlands Opiniile exprimate în cadrul prezentului raport pot să nu coincidă cu punctul de vedere al donatorului.



13 Iulie 2016

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii cu privire la contractele de garanție financiară

(înregistrat în Parlament cu numărul 251 din 06 Iunie 2016)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii cu privire la contractele de garanție financiară
.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Banca Naţională, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Transparenţa decizională Potrivit art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239-XVI din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional.

Proiectul, însoțit de nota informativă, este plasat pe web site-ul oficial al Parlamentului, Parlamentul respectînd, astfel, principiul transparenţei procesului legislativ. Totuși, pe pagina web a Parlamentului pot fi găsite doar avizele Ministerului Justiţiei și al Centrului Naţional Anticorupţie, opiniile altor autorități publice interesate (de ex. Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Ministerului Finanțelor etc.) lipsind cu desăvîrșire.

Totodată, în scopul asigurării participării directe a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, precum şi a stimulării participării active a acestora la procesul decizional, în opinia noastră, ar fi fost oportună organizarea unor audieri/dezbateri publice în cadrul cărora ar fi fost consultată opinia publică prin argumentarea necesităţii de a adopta proiectul supus audierilor/dezbaterilor prezentînd opiniile divergente, iar persoanele interesate ar fi avut posibilitatea de a înainta recomandări pe marginea proiectului supus consultărilor. Acest lucru ar fi asigurat dreptul publicului de a participa la dezbaterile publice asupra proiectului actului legislativ pentru a-şi exprima opiniile asupra conținutului acestora şi de a înainta propriile propuneri/recomandări/obiecţii.

În acest context, transparenţa promovării proiectului, la etapa actuală a procesului de examinare a acestuia în Parlament, pare a fi asigurată doar parțial.


4. Scopul promovării proiectului Potrivit notei de fundamentare, scopul proiectului Legii cu privire la contractele de garanție financiară îl constituie asigurarea certitudinii şi eficienţei contractelor de garanţie financiară, de a reduce formalităţile la furnizarea şi acceptarea garanţiilor financiare şi de a facilita executarea garanţiei în cazul intentării procedurii de lichidare sau aplicării măsurilor de restructurare asupra furnizorului garanţiei.

Proiectul de lege reglementează regimul juridic aplicabil contractelor de garanţie financiară şi garanţiilor financiare, punerea la dispoziţie şi executarea garanţiilor financiare, dreptul de utilizare a garanţiilor financiare, recunoaşterea contractelor de garanţie financiară cu transfer de proprietate şi a clauzelor de compensare cu exigibilitate imediată, neaplicarea anumitor dispoziţii în materie de insolvabilitate şi legea aplicabilă unor aspecte referitoare la garanţiile financiare.

Proiectul de lege menționat este elaborat în vederea armonizării legislaţiei naţionale cu angajamentele Republicii Moldova asumate în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, la capitolul „Servicii financiare”.

În vederea transpunerii Directivei 2002/47/CE din 6.06.2012, proiectul de Lege stabileşte prevederi referitoare la:
- domeniul de aplicare a legii, respectiv contractele de garanţie financiară încheiate în scopul garantării obligaţiilor financiare, precum şi garanţiile financiare constituite în formă de mijloace băneşti, instrumente financiare şi creanţe pecuniare;
- unele exceptări cu referire la obiectul contractelor de garanţie financiară;
- apartenenţa la sistemul financiar atît a beneficiarului, cît şi a furnizorului garanţiei financiare;
- punerea la dispoziţie a garanţiei financiare şi înscrisul probator;
- condiţiile de formă care presupun îndeplinirea doar a acelor formalităţi prevăzute în proiect;
- executarea garanţiilor financiare (cu şi fără transfer de proprietate) şi modalităţile de executare a acestora;
- dreptul de utilizare a garanţiei financiare în temeiul contractelor de garanţie financiară fără transfer de proprietate, inclusiv prin exercitarea dreptului de transfer a unei garanţii echivalente;
- recunoaşterea contractelor de garanţie financiară cu transfer de proprietate;
- recunoaşterea clauzei de compensare cu exigibilitate imediată, respectiv a altor clauze ale contractelor de garanţie indiferent de dispunerea măsurii de restructurare sau deschiderii procedurii de lichidare a furnizorului sau beneficiarului garanţiei;
- legea aplicabilă contractelor de garanţie financiară constituite sub formă de instrumente financiare în formă de înscriere în cont, care este legea ţării în care se află contul relevant şi care se aplică numai elementelor prevăzute în proiect.

Impactul economic al proiectului Legii constă în facilitarea utilizării de către bănci a creanţelor pecuniare în calitate de garanţii în cadrul operaţiunilor de creditare ale băncii centrale, fapt ce ar putea îmbunătăţi accesul băncilor la lichiditate ca urmare a volumului de creanţe pecuniare aflate în portofoliul acestora, cu efecte pozitive asupra creditării economiei, deoarece îmbunătăţirea accesului la lichiditate al băncilor va favoriza în ultimă instanţă finanţarea proiectelor de afaceri.



Fundamentarea proiectului

5. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


6. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă În contextul prevederilor art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239-XVI din 13.11.2008, potrivit cărora autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, termenul de cooperare cu societatea civilă a fost respectat, proiectul nefiind încă supus dezbaterilor în plenul Parlamentului, astfel încît subiecţii interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului acestuia.


7. Suficienţa argumentării. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Intenţia autorilor este expusă clar, nota informativă conţinînd, în mare parte, elementele unei fundamentări necesare proiectului de act legislativ, aşa cum prevede art.20 din Legea privind actele legislative nr.780/2001.

Totuși, în opinia noastră, argumentarea proiectului este insuficientă în partea ce ţine de nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare și fundamentarea economico-financiară, întrucît realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare.


8. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Proiectul Legii cu privire la contractele de garanţie financiară transpune în legislaţia Republicii Moldova prevederile Directivei 2002/47/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanţie financiară, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 168 din 27 iunie 2002.

Necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar este determinată de transpunerea în practică a angajamentelor Republicii Moldova asumate în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Anexa XXVIII-A „Normele aplicabile serviciilor financiare”, la Capitolul 9 - Servicii financiare, din Titlul IV al Acordului de Asociere RM-UE, care prevede implementarea Directivei 2002/47/CE în decurs de 3 ani de la intrarea în vigoare a Acordului.

Elaborarea proiectului Legii este, de asemenea, prevăzută de Planul naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2014, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.28 din 22.01.2014 şi Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 7.10.2014.

Transpunerea cadrului comunitar aplicabil contractelor de garanţie financiară va contribui la dezvoltarea şi stabilitatea sistemului financiar din Republica Moldova şi va asigura compatibilitatea conceptului şi modelului de reglementare naţional cu conceptul şi modelul de reglementare a statelor membre ale Uniunii Europene.

În acest context, informația privind compatibilitatea proiectului de lege cu cadrul legal comunitar urma a fi inserată în Tabelul de concordanță, după modelul stabilit în anexa la Regulamentul privind mecanismul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1345 din 24 noiembrie 2006 și utilizat pentru a demonstra compatibilitatea proiectului de lege naţional cu legislaţia comunitară, care însoţeşte în mod obligatoriu proiectul actului legislativ pe întreg parcursul circulaţiei sale, pînă la adoptarea sa de către Parlament.

De asemenea, potrivit prevederilor lit. d) alin. (2) al art. 23 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, dosarul de însoțire a variantei finale a proiectului de act legislativ urma să cuprindă nota informativă care să conțină și rezultatele expertizei compatibilității cu legislația comunitară, precum și lista reglementărilor de referință ale legislației comunitare, informația în cauză lipsind de pe pagina oficială a Parlamentului. Totuși, în nota de fundamentare, autorul informează despre deținerea Declarației de compatibilitate la proiectul de lege menționat, obținut de la Centrul de armonizare a legislației (scrisoarea Centrului de armonizare a legislației nr. 122/06/15 din 16.09.2015), care a constatat că proiectul naţional a transpus corespunzător normele UE.

În acest context, tindem să credem că sunt ignorate și unele prevederi ale Instrucţiunii privind circulaţia proiectelor de acte legislative în Parlament, aprobată prin Hotărîrea Biroului permanent al Parlamentului nr. 30 din 07.11.2012, care prevăd că după includerea în procedură legislativă, proiectul de act legislativ și documentele conexe, în variantă electronică sau, după caz, pe suport de hîrtie, se transmit Direcției generale informațional-analitice, care asigură scanarea și plasarea tuturor documentelor şi informaţiilor parvenite (avize, expertize, rapoarte, co-rapoarte, sinteze, alte informații ce țin de etapa procedurală) pe marginea proiectului respectiv pentru a fi scanate și plasate pe pagina web oficială a Parlamentului. Ţinem să menţionăm că şi această condiţie imperativă a procesului de legiferare este totalmente ignorată.

Astfel, dosarul de însoţire trebuia să conţină Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate. Din lipsa informaţiilor, nu cunoaştem dacă autorii sau Direcția generală informațional-analitică a Parlamentului nu au respectat aceste cerinţe legale, informația în cauză lipsind cu desăvîrșire de pe pagina oficială a Parlamentului.


9. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Potrivit notei de fundamentare, implementarea proiectului Legii nu implică costuri suportate de bugetul de stat. Anumite cheltuieli ar putea fi suportate de participanţii la sectorul financiar care ţin de adaptarea sistemelor informaţionale ale acestora în cazul utilizării creanţelor pecuniare în calitate de garanţii financiare. Aceasta, însă, nu face nici o referinţă la faptul că ar fi fost efectuată o evaluare sau estimare economico-financiară a proiectului sau ar fi fost efectuate anumite calcule economico-financiare şi nu estimează cheltuielile necesare pentru implementarea proiectului de lege.

În acest context, reiterăm necesitatea unei analize economico-financiare (argumentate), ca parte componentă a unui proiect de lege, de care, însă subiecţii cu drept de iniţiativă legislativă nu fac uz în argumentarea opţiunilor legislative propuse. Promovarea proiectului de lege fără o analiză economică argumentată, indică asupra faptului că, se încearcă evitarea barierelor suplimentare în procesul de adoptare al legii, ceea ce nu aduce nici un beneficiu procesului de legiferare.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


10. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă promovarea intereselor beneficiarului și furnizorului garanţiei financiare (bancă comercială, societate emitentă de monedă electronică etc.).


11. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public. Însă, reieşind din faptul că în proiect au fost identificate careva deficienţe la noţiunile utilizate, la condiţiile de executare a contractelor de garanţie financiară etc., acesta ar putea prejudicia interesul subiecţilor sistemului dat.


12. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Anumite prevederi ale proiectului de lege sunt concurente cu unele prevederi ale legislaţiei, concurenţa normelor de drept fiind un factor al coruptibilităţii. Normele respective vor fi analizate mai detaliat în punctul 16 al prezentului Raport de expertiză.


13. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect nu sunt suficient de clare şi concise, exprimările nu întrunesc, în totalitate, rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic.

Reţinem ca recomandare generală necesitatea redactării textului proiectului de lege cu respectarea principiilor generale de tehnică juridico-legislativă.

Pentru asigurarea unei succesiuni logice a soluțiilor legislative preconizate și realizarea unei armonii interioare a actului normativ, redactarea textului proiectului de lege trebuie precedată de întocmirea unui plan de grupare a ideilor în funcție de conexiunile și de raportul firesc dintre ele, în cadrul concepției generale a reglementării.

Proiectul de act normativ trebuie redactat într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie. În limbajul normativ aceleași noțiuni se exprimă numai prin aceiași termeni. Dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale si devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie. Redactarea este subordonată dezideratului înțelegerii cu ușurință a textului de către destinatarii acestuia.

Proiectele de legi se redactează în forma prescriptivă proprie normelor juridice. Prin modul de exprimare actul normativ trebuie să asigure dispoziţiilor sale un caracter obligatoriu. Textul articolelor trebuie să aibă caracter dispozitiv, să prezinte norma instituită fără explicații sau justificări. În redactarea actului normativ, de regulă, verbele se utilizează la timpul prezent, forma afirmativă, pentru a se accentua caracterul imperativ al dispoziţiei respective. Utilizarea unor explicații prin norme interpretative este permisă numai în măsura în care ele sunt strict necesare pentru întelegerea textului. Nu este permisă prezentarea unor explicații prin folosirea parantezelor.

Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Termenii de specialitate pot fi utilizați numai dacă sunt consacrați în domeniul de activitate la care se referă reglementarea. Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor.

Textul proiectului de lege trebuie să fie în corespundere cu exigenţele redactării tehnico-juridice şi lingvistice, cu cerinţele stabilite de art.19 din Legea 780/2001 şi art.46 din Legea 317/2003. Formulările lingvistice pot fi calificate ca factori ai coruptibilităţii în măsura în care nu respectă rigorile de tehnică legislativă și acordă posibilităţi de aplicare a normei în interpretarea preferată, în dependenţă de interesul responsabililor de implementare şi control al aplicării.


14. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice din Republica Moldova care sînt responsabile sau participă la administrarea datoriei publice, ale autorităţilor publice din Republica Moldova împuternicite să deţină conturi pentru clienţi și ale Băncii Naţionale a Moldovei. Unele aspecte legate de atribuțiile autorităților publice vor fi examinate mai detaliat în punctul 16 al prezentului Raport de expertiză.


15. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art. 2, 6, 7

Articolul 2. Domeniul de aplicare

(1) Prezenta lege se aplică contractelor de garanţie financiară, dacă acestea întrunesc cumulativ următoarele cerinţe:

...

b) pot fi probate printr-un înscris, printr-o înregistrare în formă electronică sau pe orice alt suport durabil.

Articolul 6. Identificarea obiectului garanţiei financiare

...

(2) În scopul identificării obiectului garanţiei financiare, este suficient să se poată demonstra că:

...

c) creanţele pecuniare sînt incluse într-o listă de creanţe, furnizată beneficiarului garanţiei financiare printr-un înscris, printr-o înregistrare electronică sau pe un alt suport durabil.

(3) Faptul includerii creanţelor pecuniare într-o listă de creanţe, furnizată beneficiarului garanţiei financiare printr-un înscris, printr-o înregistrare

electronică sau pe un alt suport durabil, este opozabil debitorului creanţei pecuniare şi persoanelor terţe.

Articolul 7. Condiţii de formă

...

(7) Prevederea alin.(1) din prezentul articol nu aduce atingere aplicării prezentei legi din momentul punerii la dispoziţie a garanţiei financiare, numai dacă punerea la dispoziţie poate fi probată printr-un înscris şi dacă contractul de garanţie financiară poate fi probat printr-un înscris, printr-o înregistrare electronică sau pe un alt suport durabil.

...

Potrivit exigențelor de tehnică legislativă, în limbajul normativ aceleași noțiuni se exprimă numai prin aceiași termeni. Dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabileste prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale și devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie.

Este interzisă folosirea neologismelor, dacă există un sinonim de largă răspîndire în limba română. În cazurile în care se impune folosirea unor termeni și expresii străine, se va alătura, dupa caz, corespondentul lor în limba română. Termenii de specialitate pot fi utilizați numai dacă sunt consacrați în domeniul de activitate la care se referă reglementarea. Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor în înțelesul lor curent din limba română modernă, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonată dezideratului înțelegerii cu ușurință a textului de către destinatarii acestuia.

Totodată, introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect duce la apariţia practicilor diverse de interpretare a acestor termeni, practici care pot fi şi abuzive, în special atunci cînd autorităţile publice aplică norme ce conţin asemenea termeni. Cu toate acestea, menţionăm că de asemenea formulări defectuoase se pot prevala şi subiecţii de drept privat în egală măsură pentru a-şi promova interese nelegitime.

Coruptibilitate
Lacune de drept
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Definirea termenului de ”suport durabil”.

2

Art. 2, 4, 5, 6,7, 8, 10, 11, 12, 14, 15

Art. 2 alin.(1) lit.b); alin.(2) lit.b); alin.(3) lit.a); alin. (5);

Art. 4 pct. 2); pct. 7); pct. 17);

Art. 5 alin.(1);

Art. 6 alin.(2);

Art. 7 alin.(7); alin. (8);

Art. 8;

Art. 10;

Art. 11;

Art. 12 alin. (5);

Art. 14 alin.(2);

Art. 15 alin.(1); alin. (3).

Autorul utilizează din abundență expresii de genul „este în drept”, „poate”la elaborarea acestui proiect de lege.

Determinarea competenţei după formulă „este în drept”, „poate” este o modalitate coruptibilă de determinare a competenţelor doar cînd formulează ca drepturi, obligaţiile/îndatoririle autorităţilor şi funcţionarilor publici.

Coruptibilitatea acestui element rezidă în discreţia funcţionarilor care apare în cazul utilizării unor asemenea determinări permisive ale competenţelor lor, care urmau a fi stabilite de o manieră imperativă. Această discreţie poate fi folosită în mod abuziv de către funcţionar pentru a nu-şi executa obligaţiile sale legale tocmai în virtutea caracterului permisiv al formulării competenţelor sale.

Riscul de coruptibilitate a acestor norme creşte în cazul în care lipsesc criterii pentru a stabili în ce cazuri funcţionarul „este în drept” sau „poate” şi în ce cazuri este în drept şi poate să nu-şi realizeze competenţele.

Coruptibilitate
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.

Reformularea propunerilor legislative în condițiile obiecției expuse.

3

Art. 2, 3, 4, 5, 9, 14

Articolul 2. Domeniul de aplicare

...

(4) Din domeniul de reglementare al prezentei legi sînt excluse garanţiile financiare al căror obiect îl constituie acţiunile emise de furnizorul garanţiei, acţiunile deţinute de acesta la întreprinderi afiliate sau acţiunile deţinute de acesta la societăţi al căror scop exclusiv este deţinerea de mijloace de producţie care sînt esenţiale pentru desfăşurarea activităţii furnizorului garanţiei sau deţinerea de bunuri imobiliare.

Articolul 3. Subiecţii prezentei legi

Beneficiarul şi furnizorul garanţiei financiare trebuie să aparţină fiecare uneia dintre următoarele categorii:

...

Articolul 4. Noţiuni

În sensul prezentei legi, noţiunile de mai jos se definesc după cum urmează:

...

5) contract de garanţie financiară cu transfer de proprietate — contract, inclusiv contractul repo, în temeiul căruia furnizorul garanţiei transmite beneficiarului acesteia proprietatea deplină sau drepturile depline asupra garanţiei financiare, în scopul garantării sau al asigurării în alt mod a executării obligaţiilor financiare garantate;

6) contract de garanţie financiară fără transfer de proprietate — contract în temeiul căruia furnizorul garanţiei pune garanţia financiară la dispoziţia beneficiarului acesteia, furnizorul garanţiei financiare păstrînd proprietatea deplină sau restrînsă ori drepturile depline asupra acesteia la momentul constituirii garanţiei financiare;

17) obligaţii financiare garantate - ...

b) obligaţii asumate faţă de beneficiarul garanţiei financiare de către o altă persoană decît furnizorul acesteia;

...

Articolul 5. Prevederi generale privind punerea la dispoziţie a garanţiei financiare

...

(2) Punerea la dispoziţie a garanţiei financiare presupune remiterea, transferarea, deţinerea, înregistrarea sau orice altă modalitate prin care beneficiarul garanţiei ori persoana care acţionează în numele şi pe contul acestuia obţine posesia sau controlul asupra garanţiei financiare. Garanţia financiară se consideră pusă la dispoziţie chiar dacă furnizorul acesteia beneficiază de dreptul de a înlocui garanţia financiară, dreptul de a retrage în favoarea sa garanţiile financiare excedentare ori dreptul de a încasa veniturile aferente creanţelor pecuniare, pînă la o dispoziţie contrară.

Articolul 9. Însuşirea garanţiei financiare

...

(3) Clauzele contractelor de garanţie financiară produc efecte juridice şi în cazul intentării sau continuării procedurii de lichidare sau aplicării măsurilor de restructurare atît faţă de furnizorul garanţiei financiare, cît şi faţă de beneficiarul acesteia.

...

Articolul 14. Recunoaşterea clauzelor de compensare cu exigibilitate imediată

(1) Clauza de compensare cu exigibilitate imediată îşi produce efectele conform prevederilor sale:

a) indiferent de începerea sau de continuarea unor măsuri de restructurare ori a unei proceduri de lichidare cu privire la furnizorul şi/sau la beneficiarul garanţiei financiare;

...

Potrivit exigențelor de tehnică legislativă, în limbajul normativ aceleași noțiuni se exprimă numai prin aceiași termeni. Dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabileste prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale și devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie.

Este interzisă folosirea neologismelor, dacă există un sinonim de largă răspîndire în limba română. În cazurile în care se impune folosirea unor termeni și expresii străine, se va alătura, după caz, corespondentul lor în limba română. Termenii de specialitate pot fi utilizați numai dacă sunt consacrați în domeniul de activitate la care se referă reglementarea. Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor în înțelesul lor curent din limba română modernă, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonată dezideratului înțelegerii cu ușurință a textului de către destinatarii acestuia.

Totodată, introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect duce la apariţia practicilor diverse de interpretare a acestor termeni, practici care pot fi şi abuzive, în special atunci cînd autorităţile publice aplică norme ce conţin asemenea termeni. Cu toate acestea, menţionăm că de asemenea formulări defectuoase se pot prevala şi subiecţii de drept privat în egală măsură pentru a-şi promova interese nelegitime.

Coruptibilitate
Lacune de drept
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Definirea termenului de ”furnizor al garanției financiare”.

4

Art. 3

Articolul 3. Subiecţii prezentei legi

Beneficiarul şi furnizorul garanţiei financiare trebuie să aparţină fiecare uneia dintre următoarele categorii:

1) o autoritate publică (cu excepţia entităţilor care beneficiază de garanţii de stat, dacă acestea nu se încadrează la categoriile prevăzute la punctele 2)-4) din prezentul articol, inclusiv:

a) autorităţile publice din Republica Moldova care sînt responsabile sau participă la administrarea datoriei publice; şi

b) autorităţile publice din Republica Moldova împuternicite să deţină conturi pentru clienţi.

Art. 4 din Legea cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat nr.419- XVI din 22.12.2006 prevede administrarea datoriei sectorului public, a garanţiilor de stat şi a unităţilor administrativ-teritoriale. Astfel, Guvernul este responsabil de administrarea datoriei de stat şi a garanţiilor de stat; Banca Naţională a Moldovei este responsabilă de administrarea datoriei contractate de aceasta; întreprinderile de stat/municipale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public sînt responsabile de administrarea datoriei contractate în nume propriu, iar unităţile administrativ-teritoriale sînt responsabile de administrarea datoriei contractate în nume propriu şi a garanţiilor acordate.

În acest context, subiecţii normelor lit.a) şi lit.b) urmează a fi definiţi concret pentru a nu acorda posibilităţi de aplicare a normei în interpretarea preferată, în dependenţă de interesul responsabililor de implementare şi control al aplicării.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Revizuirea normei din proiect potrivit obiecției formulate.

5

Art. 3

Articolul 3. Subiecţii prezentei legi

Beneficiarul şi furnizorul garanţiei financiare trebuie să aparţină fiecare uneia dintre următoarele categorii:

1) o autoritate publică (cu excepţia entităţilor care beneficiază de garanţii de stat, dacă acestea nu se încadrează la categoriile prevăzute la punctele 2)-4) din prezentul articol, inclusiv:

...

b) autorităţile publice din Republica Moldova împuternicite să deţină conturi pentru clienţi;

...

În viziunea noastră, propunerea legislativă este confuză şi mult prea generală, nefiind clar care sunt autorităţile în cauză, întrucît legislaţia naţională nu prevede careva reglementări în acest sens. Deşi norma este preluată din Directiva 2002/47/CE privind contractele de garanţie financiară este necesar de analizat suplimentar compatibilitatea acesteia cu cadrul legal în vigoare, în caz contrar există riscul ca norma să rămînă a fi una declarativă.

Coruptibilitate
Norme irealizabile
Nedeterminarea AP responsabile/subiectului la care se referă prevederea

Revizuirea normei propuse.

6

Art. 3

Articolul 3. Subiecţii prezentei legi

Beneficiarul şi furnizorul garanţiei financiare trebuie să aparţină fiecare uneia dintre următoarele categorii:

...

4) o contraparte centrală, un agent de decontare sau o casă de compensare (clearing), astfel cum acestea sînt definite în Legea cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare, inclusiv persoane juridice similare care activează pe pieţele futures, de opţioane şi de derivative, care nu cad sub incidenţa prevederilor legii menţionate, şi persoane juridice care acţionează în numele şi pe contul uneia sau al mai multe persoane, care includ orice deţinător de obligaţiuni ori de alte titluri de creanţă sau orice altă persoană dintre cele definite în prezentul articol.

A se vedea obiecțiile expuse la subpct. 1 din pct. 16 al prezentului Raport de expertiză.

Mai mult, potrivit art. 19 lit.c) și e) din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001 la elaborarea unui proiect de lege se utilizează termeni adecvaţi, compatibili cu cei utilizaţi în legislaţia comunitară ori similari lor, şi de o largă circulaţie, iar terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative şi în reglementările legislaţiei comunitare; se va utiliza unul şi același termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia.

Totuși, luînd în considerare faptul că, Legea cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare la care se face trimitere este doar în proiect (înregistrat în Parlament cu nr. 250 din 06.06.2016), legiuitorul trebuie să se asigure ca acest proiect de lege va fi adoptat înaintea proiectului de lege supus examinării sau cel puțin la pachet cu acesta, iar publicarea lui să anticipeze publicarea acestui proiect de lege. În caz contrar, omisiunile legiuitorului de a reglementa aspecte ale relaţiilor sociale, va crea incertitudinea pe care o creează în relaţiile sociale, îndeosebi cele referitoare la mecanismele de realizare a drepturilor, de îndeplinire a obligaţiilor, ambiguitatea atribuţiilor funcţionarilor publici şi a procedurilor administrative de care ei sînt responsabili etc., situaţii în care autorităţile responsabile de executarea legii respective se pot prevala de această deficienţă pentru a comite abuzuri.

Totodată, nu este clar ce se are în vedere prin ”persoane juridice similare”.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Lacune de drept
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Revizuirea normelor propuse în contextul obiecțiilor formulate.

7

Art. 4 pct. 3)

Articolul 4. Noţiuni

În sensul prezentei legi, noţiunile de mai jos se definesc după cum urmează:

...

3) clauză de compensare cu exigibilitate imediată - clauză a contractului de garanţie financiară sau contract din care face parte integrantă contractul de garanţie financiară sau, în absenţa unei asemenea clauze, orice dispoziţie legală în temeiul căreia, la apariţia unei cauze care determină executarea garanţiei, ca efect al nettingului, compensării reciproce sau în alt mod, se realizează următoarele:

...

A se vedea obiecțiile expuse la subpct. 6 din pct. 16 al prezentului Raport de expertiză.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Lacune de drept
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Revizuirea normei potrivit obiecției.

8

Art. 4 pct. 4)

Articolul 4. Noţiuni

În sensul prezentei legi, noţiunile de mai jos se definesc după cum urmează:

...

4) contract de garanţie financiară — contract cu sau fără transfer de proprietate, avînd ca obiect asigurarea executării obligaţiilor financiare garantate indiferent dacă sînt sau nu reglementate de un contract-cadru sau de norme şi condiţii generale;

...

Textul propunerii legislative este formulat de o manieră ambiguă, avînd un sens neclar și echivoc, care la implementare, va permite interpretări abuzive. Utilizarea normele de trimitere, care fac referire la prevederile altui act/acte în întregime, fără trimitere la vreun act concret, care la evaluare, vor fi dificil de stabilit sau nu vor putea fi stabilite în genere, va constitui un impediment în aplicarea corectă a prevederilor legislative şi va crea premise pentru aplicarea normei "convenabile" într-o situaţie concretă, pentru alegerea subiectivă şi abuzivă a normei aplicabile.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Lacune de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Concretizarea propunerii înaintate.

9

Art. 4 pct. 5), art. 7 alin. (4)

Articolul 4. Noţiuni

În sensul prezentei legi, noţiunile de mai jos se definesc după cum urmează:

...

5) contract de garanţie financiară cu transfer de proprietate — contract, inclusiv contractul repo, în temeiul căruia furnizorul garanţiei transmite beneficiarului acesteia proprietatea deplină sau drepturile depline asupra garanţiei financiare, în scopul garantării sau al asigurării în alt mod a executării obligaţiilor financiare garantate;

...

Articolul 7. Condiţii de formă

...

(4) Actele necesare pentru transferarea sau constituirea garanţiilor financiare sub formă de instrumente financiare, altele decît instrumentele financiare transmisibile prin înscriere în cont, precum andosarea în cazul biletelor la ordin sau înregistrarea în registrul emitentului în cazul instrumentelor financiare nominative, nu se consideră îndeplinire de formalităţi în sensul alin.(1) din prezentul articol.

...

Luînd în considerare faptul că, legislația în vigoare utilizează terminologia de ”acord repo” în cazul ”contractului repo” din proiect și a celei de ”cambie” în cazul celei de ”bilete la ordin”, utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen/aceluiaşi termen pentru fenomene diferite prin folosirea neuniformă sau necorespunzătoare a noţiunilor în textul reglementării și prin recurgerea la sinonime pentru a desemna acelaşi fenomen şi/sau prin aplicarea aceleaşi noţiuni la menţionarea fenomenelor distincte, crează pericolul ca, la aplicare, terminologia utilizată neunifom să provoace practici vicioase de interpretare a sensului normei, şi anume, tratarea ca fenomene diferite a aceluiaşi fenomen, din cauza numirii diferite a lui sau tratarea ca acelaşi fenomen a fenomenelor distincte din motivul confundării a două noţiuni diferite în textul reglementării. În rezultat, pot apărea abuzuri din partea exponenţilor sectoarelor şi public, şi privat.

Coruptibilitate
Lacune de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Concretizarea/definirea/reformularea noțiunilor din proiect.

10

Art. 4 pct. 17)

Articolul 4. Noţiuni

În sensul prezentei legi, noţiunile de mai jos se definesc după cum urmează:

...

17) obligaţii financiare garantate - obligaţii care sînt garantate printr-un contract de garanţie financiară şi care conferă dreptul la plata unei sume de bani şi/sau la transmiterea proprietăţii asupra unor instrumente financiare.

Obligaţiile financiare garantate pot consta din sau pot include:

a) obligaţii prezente sau viitoare, pure şi simple sub condiţie sau la termen, inclusiv obligaţii care decurg dintr-un contract-cadru ori alte acorduri de acest fel;

...

A se vedea obiecțiile expuse la subpct. 1 din pct. 16 al prezentului Raport de expertiză.

Coruptibilitate
Lacune de drept
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Definirea noțiunilor de ”obligații pure” și ”obligații simple”.

11

Art. 7, 17

Articolul 7. Condiţii de formă

(1) Încheierea, valabilitatea, perfectarea, caracterul executoriu sau admiterea ca probă a contractelor de garanţie financiară, precum şi punerea la dispoziţie a garanţiei financiare în temeiul unui contract de garanţie financiară nu sînt condiţionate de îndeplinirea anumitor formalităţi.

...

(3) În sensul prezentei legi, prin îndeplinire de formalităţi se înţelege perfectarea unui document într-o formă sau modalitate prestabilită, depunerea cererilor la autorităţi publice, înregistrarea într-un registru public, publicarea într-un ziar, revistă, publicaţie oficială sau orice altă formă de publicitate, notificarea autorităţilor publice, furnizarea într-o anumită formă a dovezilor privind data întocmirii unui document sau a unui instrument, cuantumul obligaţiilor financiare garantate sau orice alt aspect.

Articolul 17. Legea aplicabilă unor aspecte referitoare la garanţiile financiare constituite sub formă de instrumente financiare în formă de înscriere în cont

Garanţiile financiare constituite sub formă de instrumente financiare în formă de înscriere în cont sînt guvernate de legea ţării în care este menţinut contul relevant în ceea ce priveşte:

...

b) condiţiile care trebuie îndeplinite pentru încheierea în mod valabil a unui contract de garanţie financiară avînd ca obiect instrumente financiare în formă de înscriere în cont şi pentru punerea la dispoziţie a acestor instrumente financiare în temeiul unui astfel de contract şi formalităţile necesare pentru asigurarea opozabilităţii faţă de terţi a unui astfel de contract şi a punerii la dispoziţie a unor astfel de garanţii;

Conflictul (concurenţa) normelor de drept reprezintă un impediment în aplicarea corectă a prevederilor legislative şi creează premise pentru aplicarea normei "convenabile" într-o situaţie concretă, pentru alegerea subiectivă şi abuzivă a normei aplicabile.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Corelarea normelor concurente.

12

Art. 9 alin. (2)

Articolul 9. Însuşirea garanţiei financiare

...

(2) Dacă prin clauzele contractului de garanţie financiară fără transfer de proprietate nu s-a convenit altfel, executarea garanţiei financiare prin modalităţile prevăzute la art.8 din prezenta lege nu presupune:

...

d) desfăşurarea executării garanţiei financiare prin procedura de licitaţie publică sau printr-o altă procedură prestabilită.

Propunerea legislativă este formulată de o manieră ambiguă, care are un sens neclar și echivoc şi astfel va permite interpretări abuzive, acordînd posibilităţi de aplicare a normei în interpretarea preferată, în dependenţă de interesul responsabililor de implementare şi control al aplicării.

Mai mult, utilizarea normelor de blanchetă în proiect transmite altor autorităţi, subiecţi, dreptul şi competenţa de a stabili, în mod autonom, reglementări cu caracter normativ, reguli de comportament, interdicţii.

Coruptibilitate
Norme de blanchetă
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Reformularea normei în condițiile obiecției.

13

Art. 9 alin. (5)

Articolul 9. Însuşirea garanţiei financiare

...

(5) Instanţele de judecată sînt competente, la cerere, să verifice dacă executarea sau evaluarea garanţiilor financiare, precum şi calcularea obligaţiilor financiare garantate au fost sau nu realizate într-o manieră rezonabilă din punct de vedere comercial.

În opinia noastră, nu este clar: această verificare, la cerere, va fi efectuată în cadrul unui proces de judecată sau autorul instituie o nouă atribuție instanțelor de judecată?

Propunerea legislativă este formulată de o manieră ambiguă, care are un sens neclar și echivoc şi astfel va permite interpretări abuzive, acordînd posibilităţi de aplicare a normei în interpretarea preferată, în dependenţă de interesul responsabililor de implementare şi control al aplicării.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Concretizarea normei în cauză pentru a exclude orice interpretări.

14

Art. 9 , 14, 15

Articolul 9. Însuşirea garanţiei financiare

...

(3) Clauzele contractelor de garanţie financiară produc efecte juridice şi în cazul intentării sau continuării procedurii de lichidare sau aplicării măsurilor de restructurare atît faţă de furnizorul garanţiei financiare, cît şi faţă de beneficiarul acesteia.

Articolul 14. Recunoaşterea clauzelor de compensare cu exigibilitate imediată

(1) Clauza de compensare cu exigibilitate imediată îşi produce efectele conform prevederilor sale:

a) indiferent de începerea sau de continuarea unor măsuri de restructurare ori a unei proceduri de lichidare cu privire la furnizorul şi/sau la beneficiarul garanţiei financiare;

...

Articolul 15. Neaplicarea anumitor dispoziţii în materie de insolvabilitate

(1) Nu pot fi declarate nule, anulabile sau lipsite de efecte contractele de garanţie financiară, precum şi punerea la dispoziţie a garanţiilor financiare în baza unui asemenea contract numai pe motiv că acestea au fost încheiate sau garanţiile financiare au fost puse la dispoziţie în următoarele condiţii:

a) în ziua dispunerii măsurii de restructurare sau deschiderii procedurii de lichidare, dar înaintea pronunţării deciziei sau ordinului prin care a fost dispusă această măsură/procedură;

...

(2) în cazul în care un contract de garanţie financiară a fost încheiat sau o obligaţie financiară garantată a luat naştere ori o garanţie financiară a fost pusă la dispoziţie în ziua începerii măsurii de restructurare sau procedurii de lichidare, dar după momentul începerii acesteia, contractul îşi va produce efectele şi va fi opozabil terţilor, dacă beneficiarul garanţiei financiare poate dovedi că nu a cunoscut şi nici nu putea să cunoască faptul că o astfel de măsură/procedură a fost dispusă/începută.

...

Nu este clar care sunt „măsurile de restructurare” aplicate furnizorului sau beneficiarului contractului de garanţie financiară. Art.2 al Legii insolvabilităţii nr.149/2012 utilizează noţiunea de procedură de restructurare care presupune întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan de măsuri în vederea remedierii financiare şi economice a debitorului, precum şi noţiunea de insolvabilitate şi nu cea de lichidare. În această situație, urmează a fi ajustate normele la prevederile legislaţiei în domeniu, pentru a nu admite confuzii şi contradicţii în procesul de implementare a acestora.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Reformularea normei potrivit obiecției exprimate.

15

Art. 14

Articolul 14. Recunoaşterea clauzelor de compensare cu exigibilitate imediată

(1) Clauza de compensare cu exigibilitate imediată îşi produce efectele conform prevederilor sale:

...

b) indiferent de orice pretinsă cesiune, măsuri de asigurare dispuse de instanţa de judecată sau alte măsuri de indisponibilizare a bunurilor sau altă formă de înstrăinare a drepturilor respective sau în privinţa unor asemenea drepturi.

...

În opinia noastră, nu este clar ce include/presupune ”alte măsuri de indisponibilizare” pentru recunoaşterea clauzelor de compensare cu exigibilitate imediată.

Autorul reglementează lacunar și confuz procedurile administrative pe care urmează să le gestioneze autorităţile publice. Atunci cînd procedurile administrative sînt reglementate insuficient sau ambiguu, apare discreţia periculoasă a funcţionarului responsabil de a dezvolta reguli procedurale convenabile propriilor sale interese, contrare interesului public.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Reformularea propunerii legislative în conformitate cu obiecția formulată.

16

Art. 18

Articolul 18. Legea altei ţări

Trimiterea la legea unei ţări reprezintă trimiterea la dreptul intern al acestei ţări, indiferent de orice normă care prevede că chestiunea respectivă trebuie soluţionată în conformitate cu legea altei ţări.

Necesitatea şi conţinutul normei art.18 nu sunt clare şi urmează a fi concretizate cu referire la prevederile legislaţiei în vigoare, care sunt aduse în concordanţă cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte referitor la legea aplicabilă raporturilor de drept civil cu element de extraneitate (art.1576, art.1609, art.1610 - art.1620 din Codul civil, art.458, art.459 - art.466 din Codul de procedură civilă etc.).

Coruptibilitate
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Reformularea articolului propus.





Concluzii

În concluzia prezentului raport de expertiză, menţionăm următoarele:

- proiectul Legii cu privire la contractele de garanție financiară, potrivit notei de fundamentare, are drept scop asigurarea certitudinii şi eficienţei contractelor de garanţie financiară, de a reduce formalităţile la furnizarea şi acceptarea garanţiilor financiare şi de a facilita executarea garanţiei în cazul intentării procedurii de lichidare sau aplicării măsurilor de restructurare asupra furnizorului garanţiei;

- proiectul Legii transpune în legislaţia Republicii Moldova prevederile Directivei 2002/47/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanţie financiară, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 168 din 27 iunie 2002. Transpunerea cadrului comunitar aplicabil contractelor de garanţie financiară va contribui la dezvoltarea şi stabilitatea sistemului financiar din Republica Moldova şi va asigura compatibilitatea conceptului şi modelului de reglementare naţional cu conceptul şi modelul de reglementare a statelor membre ale Uniunii Europene;

- proiectul de lege promovează interesele beneficiarului sau furnizorului garanţiei financiare, însă, reieşind din faptul că în proiect au fost identificate careva deficienţe la noţiunile utilizate, la condiţiile de executare a contractelor de garanţie financiară etc., acesta ar putea prejudicia interesul subiecţilor sistemului menționat;

- impactul economic al proiectului Legii constă în facilitarea utilizării de către bănci a creanţelor pecuniare în calitate de garanţii în cadrul operaţiunilor de creditare ale băncii centrale, fapt ce ar putea îmbunătăţi accesul băncilor la lichiditate ca urmare a volumului de creanţe pecuniare aflate în portofoliul acestora, cu efecte pozitive asupra creditării economiei, deoarece îmbunătăţirea accesului la lichiditate al băncilor va favoriza în ultimă instanţă finanţarea proiectelor de afaceri;

- nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei conține o argumentare suficientă a promovării proiectului, intenţia autorilor fiind expusă clar, aceasta conţinînd majoritatea elementelor unei fundamentări necesare proiectului de act legislativ, aşa cum prevede art.20 din Legea privind actele legislative nr.780/2001;

- remarcăm lipsa unei analize economico-financiare (argumentate), ca parte componentă a unui proiect de lege, a Declaraţiei de compatibilitate şi Tabelului de concordanță privind compatibilitatea proiectului de lege cu cadrul legal comunitar, fiind nerespectate unele cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de coruptibilitate, de care subiecţii cu drept de iniţiativă legislativă nu fac uz în argumentarea opţiunilor legislative propuse;

- proiectul Legii este compatibil parțial legislației naţionale, unele dintre prevederile proiectului de lege fiind însă neclare și contradictorii, deoarece conţinutul acestuia nu răspunde integral exigenţelor de tehnică legislativă, prevăzute de Legea nr.780/2001 privind actele legislative, iar unele prevederi din proiect sunt concurente sau contravin altor prevederi ale legislaţiei, concurenţa normelor de drept fiind un factor al coruptibilităţii, care periclitează viitorul proces de implementare a legii;

- proiectul de lege necesită o redactare substanțială din punct de vedere a tehnicii legislative. Textul proiectului de lege trebuie să fie în corespundere cu exigenţele redactării tehnico-juridice şi lingvistice, cu cerinţele stabilite de art.19 din Legea 780/2001 şi art.46 din Legea 317/2003;

- fără a diminua din importanţa şi necesitatea proiectului propus, acesta necesită a fi substanțial revizuit, iar obligația adoptării propunerilor legislative, rămîne a fi o prerogativă a Parlamentului.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei