Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză

Raport de expertiză nr.719

Expertiza coruptibilităţii este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative”, susţinut financiar de MATRA Rule of Law and Good Governance Programme from Kingdom of the Netherlands Opiniile exprimate în cadrul prezentului raport pot să nu coincidă cu punctul de vedere al donatorului.



14 Iulie 2016

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea instituțiilor financiare – art.10, 11, 38/5; Legea cu privire la gaj – art.61; ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 252 din 06 Iunie 2016)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea instituțiilor financiare – art.10, 11, 38/5; Legea cu privire la gaj – art.61; ș.a.)
.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Banca Naţională, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Transparenţa decizională Potrivit art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239-XVI din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional.

Proiectul, însoțit de nota informativă, este plasat pe web site-ul oficial al Parlamentului, Parlamentul respectînd, astfel, principiul transparenţei procesului legislativ. Totuși, pe pagina web a Parlamentului pot fi găsite doar avizele Ministerului Justiţiei și al Centrului Naţional Anticorupţie, opiniile altor autorități publice interesate (de ex. Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Ministerului Finanțelor etc.) lipsind cu desăvîrșire.

În acest context, transparenţa promovării proiectului, la etapa actuală a procesului de examinare a acestuia în Parlament, pare a fi asigurată doar parțial.


4. Scopul promovării proiectului Potrivit Notei de fundamentare, proiectul de lege are ca scop armonizarea legislaţiei naţionale cu cea comunitară (Directiva 98/26/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a titlurilor de valoare şi Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanţie financiară), acest fapt fiind determinat de transpunerea în practică a angajamentelor RM asumate în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Ajustarea legislaţiei în vigoare la prevederile Legii cu privire la contractele de garanţie financiară şi ale Legii cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare este prevăzută în Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016 aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 808 din 07.10.2014.



Fundamentarea proiectului

5. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


6. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă În contextul prevederilor art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239-XVI din 13.11.2008, potrivit cărora autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, termenul de cooperare cu societatea civilă a fost respectat, proiectul nefiind încă supus dezbaterilor în plenul Parlamentului, astfel încît subiecţii interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului acestuia.


7. Suficienţa argumentării. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei conține o argumentare satisfăcătoare a promovării proiectului. Aceasta face doar o scurtă trecere în revistă a prevederilor din proiectul de lege, descrie foarte succint elementele constitutive ale articolelor din proiect şi doar amintește vag unele elemente de novaţie legislativă.


8. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Potrivit notei informative, necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar este determinată de transpunerea în practică a angajamentelor Republicii Moldova asumate în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Anexa XXVIH-A „Normele aplicabile serviciilor financiare”, la Capitolul 9 - Servicii financiare, din Titlul IV al Acordului de Asociere RM-UE, care prevede implementarea Directivei 98/26/CE şi a Directivei 2002/47/CE în decurs de 3 ani de la intrarea în vigoare a Acordului.

Elaborarea proiectului Legii este prevăzută în Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 7.10.2014.

Transpunerea cadrului comunitar cu privire la finalitatea decontărilor în sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare şi cel aplicabil contractelor de garanţie financiară va contribui la dezvoltarea şi stabilitatea sistemului financiar din Republica Moldova şi va asigura compatibilitatea conceptului şi modelului de reglementare naţional cu conceptul şi modelul de reglementare a statelor membre ale Uniunii Europene.

În acest context, informația privind compatibilitatea proiectului de lege cu cadrul legal comunitar urma a fi inserată în Tabelul de concordanță, după modelul stabilit în anexa la Regulamentul privind mecanismul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1345 din 24 noiembrie 2006 și utilizat pentru a demonstra compatibilitatea proiectului de lege naţional cu legislaţia comunitară, care însoţeşte în mod obligatoriu proiectul actului legislativ pe întreg parcursul circulaţiei sale, pînă la adoptarea sa de către Parlament.

De asemenea, potrivit prevederilor lit. d) alin. (2) al art. 23 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, dosarul de însoțire a variantei finale a proiectului de act legislativ urma să cuprindă nota informativă care să conțină și rezultatele expertizei compatibilității cu legislația comunitară, precum și lista reglementărilor de referință ale legislației comunitare, informația în cauză lipsind de pe pagina oficială a Parlamentului. Totuși, în nota de fundamentare, autorul informează despre deținerea Declarației de compatibilitate la proiectul de lege menționat, obținut de la Centrul de armonizare a legislației (scrisoarea Centrului de armonizare a legislației nr. 122/06/15 din 16.09.2015), care a constatat că proiectul naţional a transpus corespunzător normele UE.

În acest context, tindem să credem că sunt ignorate și unele prevederi ale Instrucţiunii privind circulaţia proiectelor de acte legislative în Parlament, aprobată prin Hotărîrea Biroului permanent al Parlamentului nr. 30 din 07.11.2012, care prevăd că după includerea în procedură legislativă, proiectul de act legislativ și documentele conexe, în variantă electronică sau, după caz, pe suport de hîrtie, se transmit Direcției generale informațional-analitice, care asigură scanarea și plasarea tuturor documentelor şi informaţiilor parvenite (avize, expertize, rapoarte, co-rapoarte, sinteze, alte informații ce țin de etapa procedurală) pe marginea proiectului respectiv pentru a fi scanate și plasate pe pagina web oficială a Parlamentului. Ţinem să menţionăm că şi această condiţie imperativă a procesului de legiferare este totalmente ignorată.

Astfel, dosarul de însoţire trebuia să conţină Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate. Din lipsa informaţiilor, nu cunoaştem dacă autorii sau Direcția generală informațional-analitică a Parlamentului nu au respectat aceste cerinţe legale, informația în cauză lipsind cu desăvîrșire de pe pagina oficială a Parlamentului.


9. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Nota informativă nu face nici o referinţă la faptul că ar fi fost efectuată o evaluare sau estimare economico-financiară a proiectului sau ar fi fost efectuate anumite calcule economico-financiare şi nu estimează cheltuielile necesare pentru implementarea proiectului de lege.

În acest context, reiterăm necesitatea unei analize economico-financiare, ca parte componentă a unui proiect de lege, care, însă, lipseşte şi de care subiecţii cu drept de iniţiativă legislativă nu fac uz în argumentarea opţiunilor legislative propuse.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


10. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.

Proiectul de lege promovează interesele participanților (agent de decontare, casă de compensare etc.) la sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare.


11. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public. Însă, reieşind din faptul că în proiect au fost identificate unele deficienţe privitor la noţiunile utilizate în sistemul dat, la drepturile şi obligaţiile participanţilor la sistem etc., acesta ar putea prejudicia interesul subiecţilor sistemului în cauză.


12. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Anumite prevederi ale proiectului de lege sunt concurente cu unele prevederi ale legislaţiei, concurenţa normelor de drept fiind un factor al coruptibilităţii. Normele respective vor fi analizate mai detaliat în punctul 15 al prezentului Raport de expertiză.

În general, iniţierea proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea instituțiilor financiare – art.10, 11, 38/5; Legea cu privire la gaj – art.61; ș.a.) contravine atît rigorilor de tehnică legislativă, cît şi dispoziţiilor finale ale proiectului Legii cu privire la caracterul definitiv al decontărilor în sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare şi ale proiectului Legii cu privire la contractele de garanţie financiară, care stipulează că ajustarea legislaţiei în vigoare urmează a fi efectuată în termen de 6 luni de la data publicării legii. În acest context, autorul urmează să iniţieze elaborarea proiectului după adoptarea legilor-cadru. În acest sens sunt și prevederile art. 30 lit a) și b) din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 21.12.2001, potrivit cărora dispoziţiile finale şi tranzitorii ale actului legislativ cuprind, de regulă, prevederi referitoare la modalitatea de intrare în vigoare şi de punere în aplicare a noilor reglementări și corelarea noilor reglementări cu cele din actele legislative preexistente.


13. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


14. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, proceduri administrative noi și alte chestiuni vizînd activitatea acestora (instanțele de judecată, Banca Națională a Moldovei).


15. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art. I, II, III, IV, V, VI

Art. I pct. 3;

Art. II;

Art. III pct. 1, 2;

Art. IV;

Art. V pct. 4, 5;

Art. VI pct. 2, 3.

Trimiterile efectuate pe tot parcursul textului proiectului de lege supus expertizării la proiectul Legii cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a instrumentelor financiare (înregistrat în Parlament cu numărul 250 din 06 Iunie 2016) și la proiectul Legii cu privire la contractele de garanție financiară (înregistrat în Parlament cu numărul 251 din 06 Iunie 2016) contravin principiilor generale de tehnică juridico-legislativă.

Potrivit rigorilor de tehnică legislativă, referirea într-un act normativ la alt act normativ se face prin precizarea titlului acestuia, a numărului său, a datei și a sursei publicării acelui act.

Astfel, luînd în considerare faptul că, Legea cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare și Legea cu privire la contractele de garanție financiară la care se face trimitere sunt doar în proiect, legiuitorul trebuie să se asigure ca aceste proiecte de lege vor fi adoptate înaintea proiectului de lege supus examinării sau cel puțin la pachet cu acesta, iar publicarea lui să anticipeze publicarea acestui proiect de lege. În caz contrar, omisiunile legiuitorului de a reglementa aspecte ale relaţiilor sociale, va crea incertitudinea pe care o creează în relaţiile sociale, îndeosebi cele referitoare la mecanismele de realizare a drepturilor, de îndeplinire a obligaţiilor, ambiguitatea atribuţiilor funcţionarilor publici şi a procedurilor administrative de care ei sînt responsabili etc., situaţii în care autorităţile responsabile de executarea legii respective se pot prevala de această deficienţă pentru a comite abuzuri.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Concurenţa normelor de drept
Lacune de drept

Reexaminarea amendamentelor propuse în contextul obiecțiilor formulate.

2

Art. I, VI

Art. I. - Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.78-81, art. 199), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

...

alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Retragerea licenţei băncii nu afectează executarea ordinelor de plată/transfer al valorilor mobiliare iniţiate de bancă şi introduse în sistemele de plăţi/sistemele de decontare a valorilor mobiliare pînă la data şi ora exactă a retragerii licenţei.”

„clearing - proces de transmitere, verificare şi, în unele cazuri, de confirmare a tranzacţiilor înainte de decontare, care poate include calculul poziţiilor nete şi determinarea poziţiilor finale pentru decontare;”;

după noţiunea „market maker” se introduce noţiunea „wetting' cu următorul cuprins:

„netting (calcularea poziţiilor nete) — conversie într-o singură creanţă netă sau obligaţie netă a creanţelor şi a obligaţiilor rezultate din ordinele de transfer, pe care un participant sau mai mulţi participanţi le emit în beneficiul unui participant sau a mai mulţi participanţi sau ie primesc de la unul ori mai mulţi participanţi, avînd ca rezultat faptul că numai o singură creanţă netă poate fi exigibilă şi numai o singură obligaţie netă este datorată;”;

după noţiunea relaţie de familie” se introduce noţiunea sistem de clearing şi decontare” cu următorul cuprins:

„sistem de clearing şi decontare - sistem automatizat destinat pentru identificarea drepturilor şi obligaţiilor rezultate din tranzacţiile înregistrate pe o piaţă reglementată sau MTF şi acoperirea poziţiilor financiare rezultate din aceste tranzacţii;”.

Art. VI. - Legea nr.171 din 11 iulie 2012 privind piaţa de capital (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 193-197, art. 665), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

...

Articolul 80: alineatul (1) se abrogă;

...

la alineatul (7), cuvintele „instanţa de judecată pronunţă” se substituie cu cuvintele „autoritatea competentă adoptă”;

la alineatul (8), cuvîntul „Instanţa” se substituie cu cuvintele „Autoritatea competentă”;

...

În opinia noastră utilizarea terminologiei de ”retragere a licenței băncii” este improprie Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995.

Potrivit exigențelor de tehnică legisaltivă, unitatea terminologică este necesar a fi respectată, în limbajul normativ aceleași noțiuni exprimîndu-se numai prin aceiași termeni.

Astfel, sintagma „retragerii licenţei” urmează a fi substituită cu sintagma „adoptării hotărîrii de retragere a licenţei”. Acest fapt reiese din necesitatea redactării unitare a proiectului de lege în totalitate, întrucît chiar completările aduse art. 10 şi 11 ale Legii nr.550/21.07.1995 vizează obligativitatea indicării în hotărîrea de retragere a licenţei a datei şi orei exacte a adoptării sale.

Coruptibilitate
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Revizuirea propunerii legislative potrivit obiecției.

3

Art. VI

Art. VI. - Legea nr.171 din 11 iulie 2012 privind piaţa de capital (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 193-197, art. 665), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 6 alineatul (1):

noţiunea „clearing” va avea următorul cuprins:

clearing - proces de transmitere, verificare şi, în unele cazuri, de confirmare a tranzacţiilor înainte de decontare, care poate include calculul poziţiilor nete şi determinarea poziţiilor finale pentru decontare;”;

după noţiunea „market maker” se introduce noţiunea „netting” cu următorul cuprins:

netting (calcularea poziţiilor nete) — conversie într-o singură creanţă netă sau obligaţie netă a creanţelor şi a obligaţiilor rezultate din ordinele de transfer, pe care un participant sau mai mulţi participanţi le emit în beneficiul unui participant sau a mai mulţi participanţi sau ie primesc de la unul ori mai mulţi participanţi, avînd ca rezultat faptul că numai o singură creanţă netă poate fi exigibilă şi numai o singură obligaţie netă este datorată;”;

după noţiunea ”relaţie de familie” se introduce noţiunea ”sistem de clearing şi decontare” cu următorul cuprins:

sistem de clearing şi decontare - sistem automatizat destinat pentru identificarea drepturilor şi obligaţiilor rezultate din tranzacţiile înregistrate pe o piaţă reglementată sau MTF şi acoperirea poziţiilor financiare rezultate din aceste tranzacţii;”.

...

Articolul 80: alineatul (1) se abrogă;

la alineatul (2), cuvîntul „clearingul” se substituie cu cuvîntul „nettingul”; alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Ordinele de transfer introduse în sistemul de clearing şi decontare în ziua intentării procesului de insolvabilitate, dar ulterior momentului de intentare a procesului de insolvabilitate şi care au fost executate, produc efecte juridice şi sînt opozabile terţilor dacă organizaţia care administrează sistemul de clearing şi decontare va dovedi, că la momentul în care respectivele ordine de transfer au devenit irevocabile, nici nu a ştiut şi nici nu ar fi trebuit să ştie că a fost declanşat acest proces.”;

la alineatul (4), cuvîntul „clearingului” se substituie cu cuvîntul „nettingului”;

...

Cît privește definirea noţiunii de „netting (calcularea poziţiilor nete)” și acelei de ”clearing” în cuprinsul Legii nr.171 din 11.07.2012 privind piaţa de capital, CAPC și-a formulat obiecțiile vis-a-vis de contradicțiile dintre acestea atît în subpct. 2 și 3 din pct. 15 al Raportului de expertiză a coruptibilității nr. 717 din 14 iulie 2016 la proiectul Legii cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a instrumentelor financiare (înregistrat în Parlament cu numărul 250 din 06 iunie 2016).

Totodată, propunerea legislativă dublează normele art. 3 alin. (1) pct. 2) și 9) din proiectul Legii cu privire la caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a instrumentelor financiare. Astfel, potrivit art. 18 alin. (3) din Legea privind actele legislative nr. 780/27.12.2001, în cazul în care proiectul de act legislativ cuprinde prevederi din legislaţia în vigoare, acestea, de regulă, nu se reproduc, dar se face trimitere la ele. În acest context, după adoptarea proiectului de lege nr. 250/2016, se va face doar trimitere la legea adoptată.

În același timp, avînd în vedere faptul că proiectul legii nr.250 din 06.06.2016 defineşte şi utilizează noţiunea de operator de sistem, precum şi luînd în considerare că prezentul proiect de lege este elaborat în vederea aducerii în concordanţă a legislaţiei cu proiectul sus menţionat, considerăm eronată utilizarea la art.80 alin.(3) a textului „organizaţia care administrează sistemul de clering şi decontare”. Astfel, urmează a fi concretizat în acest caz dacă aceste entităţi se identifică sau sunt instituţii diferite.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lacune de drept
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Revizuirea/excluderea amendamentelor din proiect.





Concluzii

În concluzia prezentului raport de expertiză, menţionăm următoarele:

- proiectul Legii are ca scop armonizarea legislaţiei naţionale cu cea comunitară (Directiva 98/26/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a titlurilor de valoare şi Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanţie financiară), acest fapt fiind determinat de transpunerea în practică a angajamentelor RM asumate în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană;

- transpunerea cadrului comunitar cu privire la finalitatea decontărilor în sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare şi cel aplicabil contractelor de garanţie financiară va contribui la dezvoltarea şi stabilitatea sistemului financiar din Republica Moldova şi va asigura compatibilitatea conceptului şi modelului de reglementare naţional cu conceptul şi modelul de reglementare a statelor membre ale Uniunii Europene;

- proiectul de lege promovează interesele beneficiarului sau furnizorului garanţiei financiare, însă, reieşind din faptul că în proiect au fost identificate careva deficienţe la noţiunile utilizate, la condiţiile de executare a contractelor de garanţie financiară etc., acesta ar putea prejudicia interesul subiecţilor sistemului menționat;

- nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei conține o argumentare satisfăcătoare a promovării proiectului. Aceasta face doar o scurtă trecere în revistă a prevederilor din proiectul de lege, descrie foarte succint elementele constitutive ale articolelor din proiect şi doar amintește vag unele elemente de novaţie legislativă;

- remarcăm lipsa unei analize economico-financiare (argumentate), ca parte componentă a unui proiect de lege, a Declaraţiei de compatibilitate şi Tabelului de concordanță privind compatibilitatea proiectului de lege cu cadrul legal comunitar, fiind nerespectate unele cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de coruptibilitate, de care subiecţii cu drept de iniţiativă legislativă nu fac uz în argumentarea opţiunilor legislative propuse;

- proiectul Legii este compatibil parțial legislației naţionale, unele dintre prevederile proiectului de lege fiind însă neclare și contradictorii, deoarece conţinutul acestuia nu răspunde integral exigenţelor de tehnică legislativă, prevăzute de Legea nr.780/2001 privind actele legislative, iar unele prevederi din proiect sunt concurente sau contravin altor prevederi ale legislaţiei, concurenţa normelor de drept fiind un factor al coruptibilităţii, care periclitează viitorul proces de implementare a legii;

- iniţierea proiectului Legii contravine atît rigorilor de tehnică legislativă, cît şi dispoziţiilor finale ale proiectului Legii cu privire la caracterul definitiv al decontărilor în sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare şi ale proiectului Legii cu privire la contractele de garanţie financiară, care stipulează că ajustarea legislaţiei în vigoare urmează a fi efectuată în termen de 6 luni de la data publicării legii. În acest context, autorul urmează să iniţieze elaborarea proiectului după adoptarea legilor-cadru;

- fără a diminua din importanţa şi necesitatea proiectului propus, acesta necesită a fi revizuit, iar obligația adoptării propunerilor legislative, rămîne a fi o prerogativă a Parlamentului.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei