Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză

Raport de expertiză nr.713

Expertiza coruptibilităţii este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative”, susţinut financiar de MATRA Rule of Law and Good Governance Programme from Kingdom of the Netherlands Opiniile exprimate în cadrul prezentului raport pot să nu coincidă cu punctul de vedere al donatorului.



06 Iulie 2016

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii privind modificarea unor acte legislative (Legea cadastrului bunurilor imobile – art.43; Legea cu privire la arenda în agricultură – art.10)

(înregistrat în Parlament cu numărul 203 din 02 Iunie 2016)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii privind modificarea unor acte legislative (Legea cadastrului bunurilor imobile – art.43; Legea cu privire la arenda în agricultură – art.10)
.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este un grup de deputaţi în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001. Art.35 al.(3) din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001 stabileşte că actul legislativ de modificare sau completare are, de regulă, o forţă juridică egală cu cea a actului ale cărui dispoziţii le modifică sau le completează. În unele cazuri, actul de modificare sau completare poate avea o forţă juridică superioară celei a actului modificat sau completat. Avînd în vedere că se propune modificarea unor legi organice considerăm că autorul a respectat rigorile legislative la stabilirea categoriei acului de modificare.


3. Scopul promovării proiectului Potrivit notei informative modificările propuse vin să aducă mai multă stabilitate în sectorul agricol şi, în mod special, în relaţiile de arendă dintre proprietarii de terenuri agricole şi arendaşi. În special se propune modificarea condiţiilor de înregistrare a contractelor de arendă la primăria localităţii. În viziunea autorilor proiectului legii de modificare, înregistrarea la primăria localităţii a contractelor de arendă a terenurilor agricole pe un termen de pînă la 3 ani, este o prevedere care defavorizează arendaşii.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă Reieşind din prevederile art.7 din Legea privind transparenţa în procesul decizional nr. 239 din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional.

Potrivit art. 49/1 din Regulamentul Parlamentului comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative cu părţile interesate prin organizarea de dezbateri şi audieri publice, prin intermediul altor proceduri de consultare stabilite de legislaţia cu privire la transparenţa în procesul decizional. Comisia permanentă sesizată în fond stabileşte procedura de consultare a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative ţinînd cont de caracterul proiectului, de preocuparea părţilor interesate pentru subiectul abordat, de alte aspecte relevante. Totodată, aceasta dispune plasarea, conform legii, pe web-site-ul Parlamentului a sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional.

Proiectul de lege a fost plasat pe site-ul Parlamentului. Toate persoanele interesate au avut posibilitatea să-şi expună opinia vis-a-vis de acest proiect. Considerăm că, în acest fel, au fost respectate rigorile cooperării cu societatea civilă.


6. Suficienţa argumentării. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține nici o argumentare viabilă pentru promovarea proiectului. În viziunea noastră, autorul a prezentat o descriere succintă generală cu privire la condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, principalele prevederi ale proiectului şi evidențiază elementele pe care le introduce proiectul. În același timp, lipsește analiza impactului de reglementare care este obligatorie în condițiile în care prevederile proiectului vizează nemijlocit interesele persoanelor fizice şi juridice care practică activitate de întreprinzător.

În conformitate cu prevederile art.22 din Legea privind actele legislative, era necesar de efectuat o expertiză juridică pentru asigurarea concordantei proiectului cu normele Constituției, cu practica jurisdicției constituționale, precum şi coordonarea lui cu legislația în vigoare.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Nota informativă nu conţine referinţe la legislaţia comunitară relevantă.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Această prevedere nu este aplicabilă actului legislativ expertizat or, implementarea proiectului nu necesită cheltuieli financiare la etapa implementării.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.

În textul notei informative autorul evidențiază că modificările propuse şi promovate sînt urmare a solicitărilor agenţilor economici din agricultură, fără a identifica care anume agenţi economici au solicitat iniţierea unor astfel de modificări şi care sunt dificultățile întâmpinate de către aceștia la implementarea prevederilor supuse modificărilor.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului nu sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, nici proceduri administrative noi sau alte chestiuni vizînd activitatea acestora.




Concluzii

Potrivit autorului proiectului actului de modificare a Legii cadastrului bunurilor imobile şi a Legii cu privire la arenda în agricultură impunerea înregistrării la oficiul cadastral teritorial a contractelor de arendă încheiate pe un termen de 3 ani şi mai mare este o prevedere care defavorizează arendașii, or, aceștia din urmă, de multe ori, preiau în arendă terenuri într-o stare neprelucrată, afectată grav de boli, vătămători şi buruieni, în consecinţă urmînd să investească în tehnologii de ameliorare a acestor terenuri cel puţin 2 – 3 ani, şi abia după aceasta ar avea posibilitatea reală de recuperare a cheltuielilor suportate. La fel, reînregistrarea contractelor de arendă a terenurilor agricole la fiecare 3 ani atrage şi alte costuri ce ţin de înregistrare, necesită timp pentru invitarea la primărie a proprietarilor, ceea ce creează incomodități legate de faptul că mulţi din ei sunt plecaţi după hotare.

Este de menţionat că o astfel de justificare a promovării modificărilor propuse este lipsită de orice temei şi logică juridică. Legiferarea raporturilor juridice dintre arendator şi arendaşi se materializează prin încheierea unui contract, de regulă, întocmit în formă scrisă. Contractul este acordul încheiat între două părţi cu scopul de a stabili ansamblul de obligaţi reciproce ale acestora, valabile într-un termen limitat. Termenul contractului este perioada pentru care părţile au convenit să transmită în posesie şi folosinţă a obiectului contractului şi a dreptului asupra acestuia. Dacă să ne referim la contractul de arendă termenul acestuia, potrivit prevederilor art.8 din Legea 198/15.05.2003 cu privire la arenda în agricultură, este maxim 30 ani, iar în cazul transmiterii în arendă a terenurilor agricole în scopul sădirii unor plantaţii multianuale, termenul contractului de arendă va fi stabilit pentru cel puţin 25 de ani. Astfel, preluarea de către arendaşi a unor terenuri într-o stare neprelucrată, afectată grav de boli, vătămători şi buruieni, în consecinţă urmînd să investească în tehnologii de ameliorare a acestor terenuri cel puţin 2 – 3 ani, şi abia după aceasta ar avea posibilitatea reală de recuperare a cheltuielilor suportate nu ţine de obligativitatea înregistrării contractelor de arendă la primărie sau oficiul cadastral teritorial, dar de perioada pentru care este transmis bunul în arendă şi a stării acestuia.

În cazul în care obiectul contractului necesită careva investiţii, părţile pot negocia perioada de arendă astfel ca să respecte interesele tuturor părţilor implicate.

Înregistrarea contractului de arendă la primărie şi/sau la oficiul cadastral în registrul bunurilor imobile are scopul de informare a persoanelor terţe despre drepturile şi obligaţiile care grevează un anumit bun imobil. Registrul bunurilor imobile conţine înscrieri privind fiecare bun imobil, dreptul de proprietate şi alte drepturi patrimoniale, titularii de drepturi, documentele ce confirmă drepturile, tranzacţiile cu bunuri imobile şi alte temeiuri ale naşterii, modificării, grevării şi stingerii drepturilor. Registrul bunurilor imobile este documentul de bază al cadastrului. Dacă datele din registrul bunurilor imobile nu coincid cu datele din alte documente cadastrale sau cu datele constatate pe teren, se consideră veridice datele din registrul bunurilor imobile, cu excepţia cazurilor de eroare tehnică evidentă.

Este de reţinut că la înaintarea cererii de înregistrare a contractului de arendă, legalizat şi perfectat în modul corespunzător, la oficiul cadastral nu presupune prezenţa ambelor părţi contractante, spre deosebire de înregistrarea la primărie cînd, în mod legal, la depunerea cererii trebuie să fie prezente ambele părţi contractante.

Considerăm că este oportun de a exclude posibilitatea de înregistrare a contractelor de arendă la primărie cu menținerea înregistrării a acestora doar la oficiul cadastral teritorial.

Înregistrarea obligatorie a tuturor contractelor de arendă la oficiul cadastral se va reflecta pozitiv şi asupra bugetelor locale, or inspectoratul fiscal va avea un tablou clar cu privire la terenurile care sunt transmise în arendă şi vor putea monitoriza mai efectiv modul de achitare a impozitului pe venit rezultat din transmiterea în arendă a bunurilor.

Rezumînd cele expuse, considerăm necesar de a elimina toate omisiunile identificate, cu luarea în considerare a obiecțiilor și recomandărilor formulate în prezentul raport de expertiză, or, în varianta propusă de autori, acest proiect de act normativ nu poate fi acceptat de Parlament. Vom accentua, de asemenea, că din lipsa unor analize aprofundate, necesare determinării oportunității normelor din proiect, precum și în absența avizelor și expertizelor din partea autorităților publice centrale și locale, nu putem stabili dacă prezentul proiect de lege este sau nu contrar interesului public general.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei