Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză

Raport de expertiză nr.711

Expertiza coruptibilităţii este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative”, susţinut financiar de MATRA Rule of Law and Good Governance Programme from Kingdom of the Netherlands Opiniile exprimate în cadrul prezentului raport pot să nu coincidă cu punctul de vedere al donatorului.



09 Iunie 2016

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii privind completarea Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14.03.2003 (art.93, 262, 273)

(înregistrat în Parlament cu numărul 202 din 11 Mai 2016)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii privind completarea Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14.03.2003 (art.93, 262, 273)
.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Finanţelor, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Transparenţa decizională La etapa elaborării proiectului privind completarea Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14.03.2003, autorul nemijlocit al proiectului - Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, instituție aflată în subordinea Ministerului Finanțelor, a respectat parțial etapele asigurării transparenței decizionale.

Proiectul a fost plasat pentru consultare publică pagina web a Ministerului Finanțelor la data de 22 martie 2016 (http://www.mf.gov.md/TranspDeciz/ProiecDeciz), precum și pe portalul particip.gov. md (http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=3031).

Societatea a fost informată despre aprobarea proiectului de către Guvern, prin plasarea acestuia pe pagina web oficială a Executivului şi indicarea despre ulterioara examinare a acestuia în ordinea de zi a şedinţei respective - cea din 27 aprilie 2016. În prezent, proiectul este plasat pe pagina web oficială a Parlamentului (http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/3224/language/ro-RO/Default.aspx), unde poate fi accesat, studiat și, eventual, pot fi transmise opinii la acesta, în adresa comisiilor parlamentare responsabile, în cazul dat - Comisia juridică, numiri şi imunități şi Comisia economie, buget şi finanţe .

Cu toate acestea, autorul proiectului nu a asigurat informarea publicului referitor la iniţierea elaborării prezentului proiect de decizie şi nu a plasat pe pagina sa web versiunea finală a proiectului, pe care a transmis-o Guvernului pentru aprobare. Suplimentar, remarcăm că nu sunt date publicităţii nici recomandările şi obiecţiile (Sinteza obiecţiilor şi propunerilor) recepţionate de autor după consultarea publică a proiectului. În consecință, constatăm evitarea a două etape principale ale procesului de asigurare a transparenţei procesului de elaborare a deciziilor - cele statuate la art. 8 lit. a) şi e) din Legea nr. 239 din 13.11.2008 privind transparența în procesul decizional.

În concluzie, având în vedere că proiectul, totuşi, a fost plasat pe paginile oficiale web indicate supra, iar în prezent este publicat pe pagina web oficială a Parlamentului, precum şi apreciind termenele de propunere pentru consultare publică, am putea afirma că, în mare parte, transparenţa decizională a fost asigurată.


4. Scopul promovării proiectului Conform Notei informative la proiect, amendamentele propuse au ca scop atribuirea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (Serviciului Fiscal de Stat - după reorganizare) rolul de organ de constatare a infracţiunilor prevăzute la art. 241-242, 244, 244/1, 250-253 şi 335/1 din Codul penal al Republicii Moldova.

Suplimentar, elaborarea şi promovarea proiectului urmărește executarea uneia dintre acţiunile prevăzute de Planul Naţional de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE 2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 808 din 07.10.2014 (art. 54 pct. 2).



Fundamentarea proiectului

5. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


6. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă În contextul prevederilor art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239-XVI din 13.11.2008, potrivit cărora autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, termenul de cooperare cu societatea civilă a fost respectat, proiectul nefiind încă supus dezbaterilor în plenul Parlamentului, astfel încît subiecţii interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului acestuia.

De asemenea, aflarea proiectului, actualmente, pe pagina web oficială a Parlamentului, oferă posibilitatea transmiteri, eventualelor comentarii la conținutul proiectului în adresa comisiilor parlamentare de fond, pînă la emiterea de către acestea a raportului cu privire la proiect.


7. Suficienţa argumentării. Nota informativă la proiectul Legii privind completarea Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14.03.2003 nu corespunde prescripțiilor stabilite pentru o notă informativă de art. 20 al Legii nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative.

În conținutul notei informative nu am identificat referințe la condiţiile care au impus necesitatea atribuirii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat competenţe de organ de constatare a infracţiunilor. Argumentele prezentate ar fi aplicabile oricărui alt organ public, or, arealul de infracţiuni reglementate de legea penală vizează domenii "administrate" de varii autorităţi şi instituţii publice. În notă nu au fost reflectate nici finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări.

Din conţinutul notei informative nu este clar de ce anume infracţiunile prevăzute la art. 241-242, 244, 244/1, 250-253 şi 335/1 din Codul penal, şi nu altele, au fost date în competenţa Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Cum anume IFPS va putea constata, spre exemplu transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau timbre de acciz (art. 250 din CP al RM), însuşirea, înstrăinarea în cazurile nepermise de lege, tăinuirea bunurilor gajate, luate în leasing, sechestrate sau confiscate (art. 251 din CP al RM) sau fabricarea ilegală a semnelor de marcare de stat, punerea în circulaţie şi utilizarea acestora (art. 250/1 din CP al RM)?

De asemenea, în nota informativă cu sunt reflectate reglementări corespondente ale legislației comunitare, precum nu este prezentat nici nivelul compatibilității proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

De asemenea, nu este indicat dacă proiectul eventual armonizează actului legislativ cu reglementări ale legislației comunitare. În acest sens, trimiterile la jurisprudența Curţii Europene a Drepturilor Omului nu justifică atribuirea noilor competențe Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, dar vine doar să evoce niște principii generale pentru desfășurarea unei investigații penale.

În nota informativă nu există referințe la o fundamentare economico-financiară a necesităților de implementare a lui, ceea ce pare straniu, întrucât, se presupune că în vederea exercitării atribuțiilor de organ de constatare vor fi necesare revizuiri ale statului de personal, eventual cu majorarea acestuia, asigurarea materială şi financiară a instituției.

Nota informativă la proiect nu conține o prezentare a amendamentelor propuse de proiect. Doar după examinarea proiectului este posibil a înțelege care dintre relevările expuse în nota informativă se referă la reglementările din proiect.

În concluzie, constatăm că nota informativă la proiectul supus prezentei expertize a coruptibilității este una superficială, absolut insuficientă pentru promovarea proiectului, iar argumentele prezentate sunt de natura unor judecăți de valoare, lipsite de raționamente foarte exacte şi convingătoare că anume această instituție trebuie să dețină statutul de organ de constatare a infracțiunilor şi, în special a acestor infracţiuni.


8. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referințe la reglementările corespondente ale legislației comunitare şi nivelul compatibilității proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză. Contrar acestor prevederi, autorul proiectului, aşa cum menționam mai sus, nu a indicat despre nici o prevedere comunitară care să justifice necesitatea amendamentelor propuse. Referințele la Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale nu sunt relevante şi nu justifică susținerea noilor competențe propuse pentru Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.


9. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

În nota informativă nu există referințe la o fundamentare economico-financiară a necesităților de implementare a lui, ceea ce pare straniu, întrucât, se presupune că în vederea exercitării atribuțiilor de organ de constatare vor fi necesare revizuiri ale statului de personal, eventual cu majorarea acestuia, asigurarea materială şi financiară a instituției.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


10. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din prevederile proiectului şi a notei informative se constată promovarea intereselor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, care nu sunt suficient justificate, inclusiv din perspectiva interesului public. În anumite condiţii - cele în virtutea cărora acţiunea a fost inclusă în Planul de implementare a Acordului se Asociere RM-UE - astfel de amendamente, probabil, ar fi în beneficiul interesului public, dar autorul nu a reuşit conturarea lor, fapt pentru care, actualmente nu putem afirma cu certitudine absolută corespunderea propunerilor de lege ferenda interesului public.


11. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public, în sensul expertizei coruptibilităţii, dar nici nu vor justifica necesităţile interesului public.

Totuşi, amendamentele propuse vin să completeze procesul penal cu anumite elemente repetitive, care, înainte de toate nu corespund principiilor fundamentale ale dreptului procesual penal.


12. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului nu sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei.


13. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic şi respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


14. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii noi pentru Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care este numit "Serviciul Fiscal de Stat", or, proiectul vine în acelaşi pachet cu proiectul Legii privind Serviciul Fiscal de Stat, care, de asemenea a fost remis Parlamentului pentru examinare şi aprobare. Examinând prevederile prin care se reglementează atribuţiilor procesual-penale, elemente de coruptibilitate nu au fost identificate.


15. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

art. 93 alin. (3)

La articolul 93 alineatul (3) după sintagma „organul de urmărire penală” se completează cu sintagma „,organul de constatare”.

Elemente de coruptibilitate nu au fost identificate, cu toate acestea, din perspectiva structurii şi logicii procesului penal - amendamentul este eronat şi absolut inoportun. Se pare că autorul proiectului nu a sesizat esenţa unui organ de constatare - rolul acestuia fiind de a acţiona cu celeritate la fixarea/constatarea faptei săvârşite şi întreprinderea acţiunilor care nu suportă amânare, în caz contrar ar duce la pierderea probelor sau a semnelor faptei. Umărirea penală, însă, în cadrul căreia are loc administrarea probelor este o etapă dată în competenţa organului de urmărire penală. Mai mult ca atât, constatăm că, în alin. (3) al art. 93 din CPP al RM, termenul "organul de urmărire penală" este utilizat în sens generic. În cazul în care nu este perceput nici acest fapt, atragem atenţia asupra expresiei "sau de altă parte în proces, cu respectarea prevederilor prezentului cod" din aceeaşi normă, care cuprinde inclusiv organul de constatare. Acceptând logica autorului proiectului, norma de la art. 93 alin. (3) ar trebui completată, indicând fiecare dintre subiecţii procesuali - procurorul, învinuitul, inclulpatul, partea civilă etc. - ceea ce este absolut irelevant.

Alte riscuri
Elemente de coruptibilitate nu au fost identificate, dar din perspectiva logicii procesului penal şi a principiilor sale, amendamentul este eronat şi irelevant.

Amendamentul urmează să fie exclus din proiect.

2

art. 262 alin. (1) pct. 3)

La articolul 262 alineatul (1) după punctul 3) se completează cu un punct nou 3/1) cu următorul cuprins:

„3/1) procesul-verbal cu privire la constatarea infracţiunii întocmit de organele de constatare prevăzute la art. 273 alin.(1) din prezentul cod;”

Obiecțiile la această prevedere sunt de natură conceptuală, care nu vizează elemente de coruptibilitate. Astfel, atragem atenția că procesul-verbal cu privire la constatarea infracțiunii, nici într-un caz nu poate să apară ca un act de sesizare în sensul art. 262, or, acțiunile întreprinse de organul de constatare se întreprind de pe poziția unui reprezentant al statului cu competențe procesuale.Art. 262 din CPP al RM reglementează sesizarea din perspectiva unei părţi care nu are competenţe procesual-penale, iar normele art. 272 vine să reglementeze subiecte procesuale, care, pe lângă toate, lato senso, sunt de partea acuzării, adică a statului,

În cazul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat - acesta, în calitatea sa de organ de constatare acționează nu la etapa recepționării unei informații referitoare la o infracțiune, dar întreprinde acțiuni procesuale de constatare a faptei. În cazul IFPS, practic vom fi în situația unei "autosesizări" a reprezentantului statului despre săvârșirea unei infracțiuni, acesta urmând să o fixeze operativ. Mai mult ca atât, diferența între art. 262 şi art. 273 este subliniată la art. 274 din CPP al RM, care indică expres sesizarea organului de urmărire penală în condiţiile art. 262 şi 273.

Alte riscuri
Elemente de coruptibilitate nu au fost identificate, dar din punct de vedere a logicii procesual-penale propunerea este nu doar irelevantă, dar şi eronată.

Amendamentul urmează să fie exclus din proiect.

3

art. 273 alin. (2)

alineatul (2) după sintagma „proceselor-verbale” se completează cu textul „în condiţiile prevăzute de art. 260-261 din prezentul cod”, iar la final se completează cu propoziția „Actele de constatare întocmite de aceste organe constituie mijloace de probă.”;

Amendamentele propuse la alin. (2) sunt irelevante şi eronate.

I. Cu referire la textul "în condiţiile prevăzute de art. 260-261 din prezentul cod"

Este evident că orice acţiune întreprinsă de organul de constatare - fie reţinerea făptuitorul, fie ridicarea corpurilor delicte, fie citarea persoanei, fie obţinerea de declaraţii etc. - urmează să fie întreprinsă conform prescripţiilor CPP al RM referitoare la acţiunea respectivă şi în cazul fiecăreia dintre acţiuni urmează să fie întocmit acel act procesual (proces-verbal) care este prevăzut de CPP al RM în articolele care reglementează acţiunea procesuală respectivă.

Acest fapt este confirmat de expresia "(2) Organele menţionate la alin.(1) au dreptul, în condiţiile prezentului cod," - formula "în condiţiile prezentului cod" reprezintă o normă de trimitere, care, în mod direct trimite organul de constatare, în sensul acţiunilor pe care le va întreprinde, la acele prevederi procesual-penale care le reglementează. Completarea impune normei un caracter tautologic şi nu face decât să încarce textul de lege.

II. Cu referire la propoziția „Actele de constatare întocmite de aceste organe constituie mijloace de probă.”

Propoziția propusă este irelevantă şi repetitivă

Conform definiţiei oferite de CPP al RM - art. 6 pct. 1/1) din cod - pentru termenul "acte de constatare", acestea sunt documente prin care organul de constatare consemnează orice acţiune premergătoare urmăririi penale în vederea stabilirii şi confirmării bănuielilor rezonabile că a fost săvîrşită o infracţiune.

În cazul în care prin act de constatare se are în vedere procesul-verbal de constatare a infracţiunii, alte procese-verbale cu privire la acţiunile procesuale întreprinse de organul de constatare - completarea ar fi fost repetitivă, respectiv - inutilă. Or, toate procese-verbale referitoare la acţiunile întreprinse în cadrul procesului penal sunt cuprinse de norma de la art. 93 alin. (2) pct. 4) şi art. 163 din CPP al RM.

A se vedea în special art. 163 din capitolul III - "Mijloacele de probă şi procedeele probatorii" care statuează:

"Articolul 163. Procesele-verbale ale acţiunilor procesuale
Procesele-verbale ale acţiunilor procesuale, întocmite conform prevederilor prezentului cod, constituie mijloace de probă în cazul în care ele confirmă circumstanţele constatate în cadrul cercetării la faţa locului, percheziţiei corporale, a domiciliului, ridicării obiectelor, documentelor, luării de probe pentru expertiză, declaraţiei orale despre o infracţiune, prezentării pentru recunoaştere, exhumării cadavrului, verificării declaraţiilor la faţa locului, reconstituirii faptei, efectuării măsurilor speciale de investigaţii şi al altor procedee probatorii."

Atragem atenţia că "procese-verbale ale acţiunilor procesuale" include, atât acţiuni efectuate la etapa constatării faptei, la etapa urmăriri penale, precum şi la etapa cercetării judecătoreşti. Astfel,

În contextul art. 163, mult mai oportună ar fost propunerea de substituire, la art. 93 alin. (2) pct. 4) din cod, a textului "privind acţiunile de urmărire penală şi ale cercetării judecătoreşti" prin textul "privind acţiunile procesuale", pentru a evita încărcarea textului de lege.

În cazul în care s-a avut în vedere alte documente - acestea sunt cuprinse de norma de la art. 93 pct. 5) şi art. 157 din CPP al RM.

Alte riscuri
Elemente de coruptibilitate nu au fost identificate, dar din perspectiva logicii Codului de procedură penală al Republicii Moldova, amendamentele sunt repetitive, respectiv irelevante şi inutile.

Amendamentele propuse la alin. (2) urmează a fi excluse din proiect.

Pentru exactitatea normei procesual-penale, s-ar putea propune substituirea, la art. 93 alin. (2) pct. 4) din cod, a textului "privind acţiunile de urmărire penală şi ale cercetării judecătoreşti" prin textul "privind acțiunile procesuale", pentru a evita aglomerarea inutilă a textului de lege.

4

art. 273 alin. (6)

după alineatul (5) se introduce un nou alineat (6) cu următorul cuprins:

„(6) Procesul-verbal cu privire la constatarea infracțiunii constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală conform art.262 din prezentul cod şi nu poate fi supus controlului pe calea contenciosului administrativ.”

În contextul obiecții prezentate mai sus, vizavi de completarea propusă la art. 262 alin. (1) pct. 3) şi a definiției de la art. 6 pct. 1/1) din cod, oferită pentru termenul "act de constatare - document prin care organul de constatare consemnează orice acțiune premergătoare urmăririi penale în vederea stabilirii şi confirmării bănuielilor rezonabile că a fost săvârșita o infracțiune" - afirmația propusă, precum că procesul-verbal cu privire la constatarea infracțiunii ar fi act de sesizare este una eronată.

În partea ce se referă la faptul că acest act nu este un act care se contestă în procedura contenciosului administrativ - pare un lucru evident. În cazul în care exista problema înțelegerii acestui fapt, mult mai oportun este de a formula într-o manieră generală, referitoare la toate actele de constatare, spre exemplu astfel: "Actele de constatare şi acţiunile organului de constatare se supun controlului conform procedurii prevăzute de prezentul cod."

Alte riscuri
Elemente de coruptibilitate nu au fost identificate, dar din perspectiva logicii procesului penal, amendamentele sunt irelevante şi eronate.

Amendamentul urmează a fi exclus, fie propoziția ar trebui reformulată, spre exemplu - "Actele de constatare şi acțiunile organului de constatare se supun controlului conform procedurii prevăzute de prezentul cod."



Autorul a uitat să reglementeze care va fi organul competent pentru examinarea infracțiunilor, constatarea cărora a fost dată în competența Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi anume, cele de la art. art. 241-242, 244, 244/1, 250-253 şi 335/1 din Codul penal. În cazul în care materialele de constatare întocmite de către IFPS se include în textul "iar de către celelalte organe de constatare - procurorului, pentru începerea urmăririi penale" din art. 273 alin. (3) din CPP al RM - atunci acest fapt ar fi trebuit să fie relevat în nota informativă. Mai mult ca atât, subiectul urma să fie chiar analizat și precizat în nota informativă la proiect.


Concluzii

Conform Notei informative la proiectul Legii privind completarea Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14.03.2003, amendamentele propuse au ca scop atribuirea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (Serviciului Fiscal de Stat - după reorganizare) rolul de organ de constatare a infracțiunilor prevăzute la art. 241-242, 244, 244/1, 250-253 şi 335/1 din Codul penal al Republicii Moldova. Suplimentar, elaborarea şi promovarea proiectului urmărește executarea uneia dintre acțiunile prevăzute de Planul Național de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE 2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 808 din 07.10.2014 (art. 54 pct. 2).

Nota informativă la proiect este una superficială şi irelevantă, pentru a putea înțelege necesitatea instituirii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în calitate de organ de constatare a infracțiunilor. De asemenea, nu este clar în baza căror criterii a fost realizată selecția infracțiunilor date în competența IFPS pentru constatare. Autorul nu a prezentat nici o informație relevantă despre modul de implementare a amendamentelor, precum nici o fundamentare economico-financiară, or, noile atribuții vor necesita cheltuieli financiare şi materiale.

O mare parte din amendamentele propuse sunt contrare logicii şi structurii Codului de procedură penală al Republicii Moldova, sunt repetitive şi irelevante. Chiar dacă nu au fost identificate elemente de coruptibilitate, obiecțiile conceptuale de oportunitate şi corectitudine a normelor propuse sunt esențiale şi urmează a fi luate în considerare.

Poate că în contextul obligației asumate de Republica Moldova prin semnarea Acordului de asociere la UE, precum şi în contextul obiectivelor urmărite prin instituirea acestei obligații pentru RM - atribuirea competențelor de constatare a anumitor infracțiuni Inspectoratului Fiscal Principal de Stat este justificată. Totuși, aceasta urmează să se realizeze foarte atent, judicios, cu prezentarea unei fundamentări consistente şi într-o manieră care să nu genereze confuzii de ordin normativ şi să nu instituie elemente birocratice procesului penal.

Atenționăm că anumite obiecții expuse în prezentul raport de expertiză se regăsesc şi în raportul de expertiză anticorupție al Centrului Național Anticorupție, precum şi în expertiza juridică efectuată de Ministerul Justiției, obiecții care nu au fost luate în considerare de către autorii proiectului.

Rezumînd cele enunțate, opinăm că promovarea în continuare a proiectului va fi oportună doar după revizuirea acestuia prin prisma obiecțiilor expuse anterior.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei