Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză

Raport de expertiză nr.690

Expertiza coruptibilităţii este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative”, susţinut financiar de MATRA Rule of Law and Good Governance Programme from Kingdom of the Netherlands Opiniile exprimate în cadrul prezentului raport pot să nu coincidă cu punctul de vedere al donatorului.



22 Aprilie 2016

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii cu privire la modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008 (art.108, 180, 180'1, ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 115 din 21 Martie 2016)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii cu privire la modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008 (art.108, 180, 180'1, ș.a.)
.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este deputat în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Nota informativă la proiectul Legii cu privire la modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008 nu definește un scop general al proiectului, autorul venind să prezinte finalităţile pentru fiecare amendament în parte.

Analizând, totuși, prevederile proiectului, cât şi Nota informativă la acesta, putem considera că scopul proiectului este, în primul rând, consolidarea cadrului normativ contravențional material ce stabilește răspunderea contravențională pentru fapte care vizează raporturi juridice în domeniul termoenergetic.

De asemenea, din Nota informativă constatăm că prin modificările propuse la partea procedurală a cadrului normativ contravențional, autorul proiectului şi-a propus ameliorarea procedurii de constatare şi examinare a contravențiilor în domeniul termoenergetic.

În pofida scopurilor trasate, unele dintre amendamentele propuse nu sunt oportune, mai mult ca atât, acestea vor împiedica realizarea presupuselor scopuri ale proiectului. În detaliu despre deficiențele prevederilor propuse vom releva mai jos, la pct. 14 din prezentul raport.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.

Totuşi, plasarea notei informative a unui proiect de act legislativ pe pagina web a Parlamentului asigură doar parțial respectarea principiului transparenței procesului legislativ. Referindu-ne nemijlocit la principiile de cooperare cu societatea civilă, simpla plasare pe pagina web a unei instituţii a unui proiect de act legislativ nu asigură respectarea acestor principii.

Pentru a respecta transparenţa procesului legislativ, Parlamentul (ca de altfel oricare alt organ activitatea căruia presupune procese decizionale) trebuie să asigure respectarea prevederilor Legii nr. 239 din 13.11.2008 privind transparența în procesul decizional, în special, a celor stabilite pentru procesul de elaborare a deciziilor, precum şi pentru procesul de adoptare a acestora.

Am putea menționa că Legislativul asigură deplin transparența procesului legislativ, atunci când pe pagina web a Legislativului ar exista un compartiment separat dedicat procesului de elaborare a proiectelor de acte normative şi, în acest sens, ne referim, cu titlu special, la inițiativele legislative ale deputaților. Un astfel de compartiment ar trebui să cuprindă rubrici dedicate anunțurilor privind inițierea unei inițiative legislative, consultărilor publice ale inițiativelor deputaților, precum şi versiunilor finale ale acestor inițiative. Până la stabilirea unei astfel de structuri pentru pagina web a Parlamentului, transparența decizională ar fi asigurată într-o măsură mai mare, dacă ar fi garantată, cel puțin, plasarea tuturor opiniilor recepționate de comisia de profil, de la celelalte comisii parlamentare, de la deputați şi de la alţi subiecți interesați, precum şi tabelul de divergențe în care să se regăsească decizia finală a comisiei de profil asupra opiniilor/propunerilor.

Asigurarea principiilor de cooperare cu societatea civilă ar putea fi respectate, inclusiv în condițiile în care, anterior examinării proiectului în comisia de profil, ar fi făcut public un termen exact, stabilit pentru societatea civilă, în cadrul căruia reprezentanții acesteia să prezinte propuneri/obiecții la proiect. În caz contrar, se creează doar o aparenţă de transparență decizională.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă În contextul prevederilor art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239-XVI din 13.11.2008, potrivit cărora autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, termenul de cooperare cu societatea civilă a fost respectat, proiectul nefiind încă supus dezbaterilor în plenul Parlamentului, astfel încît subiecţii interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului acestuia.


6. Suficienţa argumentării. Nota informativă a proiectului Legii cu privire la modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008 nu corespunde prescripțiilor stabilite pentru o notă informativă de art. 20 al Legii nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative. Astfel, în conținutul acesteia nu am identificat referințe la: condițiile ce au impus elaborarea proiectului; necesitatea armonizării actului legislativ cu reglementările legislației comunitare; finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări; reglementările corespondente ale legislației comunitare şi nivelul compatibilității proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză; fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură.

Nota informativă a proiectului vine doar să prezinte principalele prevederi ale acestuia. Autorul a ales să prezinte doar raționamentele sale pentru fiecare dintre amendamentele propuse. Arareori, la prezentarea unora dintre acestea s-a încercat relevarea efectului social, dar și juridic al acestora. Conținutul justificărilor expuse de autor întru susținerea promovării modificărilor sunt superficiale, doar parțial sunt susținute juridic, fapt ce nu permite a afirma cu certitudine despre necesitatea amendamentelor.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referințe la reglementările corespondente ale legislației comunitare şi nivelul compatibilității proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză. În pofida acestei exigențe, Nota informativă la proiectul Legii cu privire la modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008 nu conține referințe la legislația comunitară sau alte standarde în domeniu. Totodată, însă, examinând proiectul în cadrul prezentei expertize, nu au fost identificate incompatibilități directe cu prevederile comunitare sau ale altor standarde internaționale.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conțină informații privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Cu toate acestea, însă, Nota informativă a proiectului nu conține vreo fundamentare economico-financiară a mecanismului de implementare a prevederilor propuse. Suplimentar, remarcăm că, urmare a examinării proiectului, nu a fost identificată necesitatea unor cheltuieli financiare sau de alte natură pentru implementarea prevederilor sale.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Aparent, din textul proiectului, nu ar rezulta stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii de grup sau individuale, sau a unor interese necorelate sau contrare interesului public general.
Totuși, completarea propusă pentru art. 417 din Codul contravenţional al Republicii Moldova vine să protejeze interesele furnizorilor de energie termică, adică a unor persoane de drept privat. Mai mult ca atât, autorul propune oferirea acestora unor atribuții publice - de constatare a contravențiilor din domeniul termoenergetic. Astfel, în raporturile contravenționale, agenții de energie termică vor avea, atât statut de parte vătămată, de facto, cât şi statut de agent constatator - ceea ce oferă normei caracter coruptibil.

Amendamentul nu este justificat sub nici o formă, mai mult ca atât este contrar regulei conform căreia același organ nu poate să execute, să verifice executarea şi să constate încălcarea executării. O astfel de abordare va genera dificultăți la aplicarea normei, cât şi va crea condiții favorabile aplicării subiective, chiar abuzive, din partea subiectului interesat - a victimei, care, "prin cumulare", va fi şi agent constatator al faptelor contravenționale.

O astfel de abordare, cu siguranță, nu este conformă interesului public, mai mult ca atât, va crea condiții suficiente pentru a-l depăși.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi posibila manieră de aplicare ulterioară a acestuia, se constată crearea condițiilor optime pentru o eventuală prejudiciere a intereselor (drepturilor, libertăților) consumatorilor de energie termică şi, după caz, chiar şi a interesului public. Această prejudiciere se poate manifesta prin aplicarea abuzivă de către furnizorul de energie termică a prevederilor Codului contravențional al Republicii Moldova, acestea fiind un instrument, eventual de intimidare, a consumatorilor de energie termică, adică a subiecților cărora serviciul li se furnizează în bază de contract, adică în condițiile unor raporturi civile.

Posibilele prejudicii nu au o justificare legitimă sau de altă natură.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului nu concurează direct cu prevederile altor acte normative naționale. Totuși, acestea vin să încalce prevederile art. 381 din Codul contravențional al Republicii Moldova, care garantează persoanei dreptul la examinarea imparțială a cauzei sale, imparțialitate despre care nu poate fi vorba în condițiile în care, subiectul căruia i se acordă dreptul de a constata contravenții va avea şi statut de victimă/parte vătămată în cadrul acestui proces.

Totodată, unele prevederi ale proiectului (art. 417 alin. (2/1) din Codul contravențional al Republicii Moldova) contravin prevederilor de la art. 385 alin. (2) din același cod, care statuează că "(2) Este desemnat ca agent constatator funcționarul din autoritățile indicate la art.400–423/7...)” - or, furnizorul de energie termică nu este o autoritate publică.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conținute în proiect sunt clare şi concise, respectă regulile de ortografie şi punctuație, dar unele dintre acestea deviază de la rigorile tehnicii legislative. Esența încălcărilor va fi expusă detaliat mai jos, la pct. 15 din prezentul raport de expertiză a coruptibilității.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul stabilește, în mod nejustificat şi contrar principiilor procesului contravențional, atribuții ale autorităților publice (servicii publice) pentru subiecți de drept privat. Stabilirea unor astfel de competențe pentru subiecți care, în cadrul acelorași raporturi, vor avea şi statut de parte vătămată, şi de agent constatator - reprezintă un factor de coruptibilitate grav, care vine să încalce dreptul persoanei la un proces contravențional echitabil, dreptul la examinarea şi la soluționarea cauzei sale în mod echitabil, independent şi imparțială (art. 381 alin. (2) din Codul contravențional al Republicii Moldova).


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

art. 180 alin. (6/1)

„(6/1) Prin derogare de la alin. (6) al prezentului articol, neachitarea în termen a plăţilor pentru serviciile de termoficare, timp de 3 luni consecutive,

se sancţionează cu amendă de la 10 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 până la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.”

Caracterul derogator face ca norma de la alin. (6/1) să fie o normă de excepție, ceea ce nu este relevant, or, normele de excepție sunt generate de situații excepționale - calamități naturale, stare de urgenţă sau de război etc. În cazul prestării serviciilor de alimentare cu energie termică nu există nici o circumstanță excepțională care să justifice instituirea răspunderii contravenționale după neachitarea în termen de 3 luni consecutiv, dar nu de 6 luni - aşa cum este pentru celelalte categorii de servicii statuate la alin. (6).

Această prevedere va face dificilă realizarea drepturilor şi executarea obligațiilor unei categorii majoritare de subiecți din cadrul societății - consumatorii de energie termică. Trebuie de subliniat că, totuși, livrarea energiei termice se face pe baze contractuale, fapt ce o dată în plus nu justifică stabilirea unor condiții mai aspre în cazul serviciului comunal de alimentare cu energie termică. Justificările prezentate de autor nu pot constitui temei pentru înăsprirea răspunderii contravenționale pentru o faptă analoagă celei de la alin. (6) al art. 180.

Stabilirea unui termen nejustificat de scurt pentru survenirea răspunderii contravenționale pentru fapta de la alin. (6/1), în comparație cu termenul prevăzut la alin. (6) al aceluiași articol - pentru fapte analoage reprezintă un element de coruptibilitate al normei propuse în proiect. Stabilirea unui termen mult prea scurt, comparativ cu termenul de 6 luni prevăzut pentru celelalte categorii de servicii comunale, necomunale sau de altă natură, reglementate de alin. (6) al art. 180 din Codul contravențional vine doar să susțină interesul furnizorilor de energie termică, fără a avea o justificare legitimă în spate, încălcând astfel interesul public. În consecință se conturează un nou factor de coruptibilitate - promovarea intereselor unor categorii de subiecți contrar interesului public. Promovarea intereselor contrar interesului public reprezintă avansarea prin lege a intereselor individuale sau de grup în detrimentul interesului general al societății, recunoscut de stat în vederea asigurării bunăstării şi dezvoltării ei. Pericolul acestui element constă în legalizarea realizării prioritare a unor interese în cazul dat a unui grup restrâns de subiecți - furnizorii de energie termică, în pofida şi în detrimentul intereselor altor subiecți de drept - consumatorii. Promovarea intereselor reprezintă o favorizare abuzivă a persoanelor juridice - furnizorii de energie termică, la realizarea unor interese şi beneficii, oferindu-le ajutor în baza unor motive subiective. Atenționăm că o astfel de prevedere vine să producă şi discriminarea tuturor celorlalte categorii de furnizori de servicii comunale sau necomunale, sau de alt ordin, care se află, de fapt, într-o situație juridică similară, dar care nu vor putea beneficia de condițiile oferite furnizorilor de energie termică.

Coruptibilitate
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Stabilirea unor termene nejustificate
Promovarea intereselor contrar interesului public

Se recomandă excluderea amendamentului din proiectul de lege.

2

art. 180/1

Articolul 180¹ Încălcarea legislaţiei în domeniul termoenergetic

(1) Branşarea/conectarea sau debranşarea/deconectarea cu încălcarea prevederilor legale de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică

se sancţionează cu amendă de la 40 la 100 unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu obligarea restabilirii sistemului de încălzire conform proiectului iniţial, cu amendă de la 100 la 200 unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu obligarea restabilirii sistemului de încălzire conform proiectului iniţial, cu amendă de la 200 la 300 unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice, cu obligarea restabilirii sistemului de încălzire conform proiectului iniţial.

(2) Executarea lucrărilor de construcţie de orice fel şi/sau amplasarea construcţiilor de orice fel în zonele de protecţie a reţelelor termice şi a instalaţiilor de alimentare cu energie termică; limitarea şi/sau îngrădirea accesului la reţelele termice şi a instalaţiilor de alimentare cu energie termică; executarea săpăturilor de orice fel, cultivarea plantaţiilor perene în zonele de protecţie, deteriorarea construcţiilor, îngrădirilor sau inscripţiilor de identificare şi de avertizare aferente reţelelor termice; depozitarea materialelor pe culoarele de trecere şi în zonele de protecţie a reţelelor termice; fără acordul prealabil al unităţii termoenergetice

se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 50 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 200 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.

(3) Intervenţia neautorizată la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică şi la sistemul colectiv de alimentare cu energie termică

se sancţionează cu amendă de la 40 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 70 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 150 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.

(4) Deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcţionării echipamentelor de măsurare a cantităţii de energie termică, ori distrugerea sigiliilor aplicate acestora

se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 50 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. cu amendă de la 150 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.

Reieșind din obiectul juridic al faptelor contravenţionale prevăzute la art. 180/1 din proiect, constatăm că normele acestuia urmează să fie propuse spre completare după art. 169, or, energia termică este o formă de energie. Obiecţia nu implică neapărat un caracter coruptibil al normei, totuşi, elaborarea, promovarea şi adoptarea amendamentelor normative urmează să corespundă logicii structurale şi conceptuale a actului modificat.

Coruptibilitate
Nerespectarea rigorilor tehnicii legislative.

Normele propuse la art. 180/1 urmează a fi reamplasate în conţinutul Codului contravenţional, eventual ca art. 169/1 din cod.

3

art. 398 alin. (1)

Articolul 398, alin. (1) după numărul 180, se completează cu numărul 180/1 şi după numărul 227 se completează cu sintagma „ şi aplică sancţiuni în limitele competenţei stabilite”.

Completarea propusă pentru finalul normei - "si aplică sancţiuni în limitele competenţei stabilite" - este una inutilă, care nu aduce plus-valoare normei juridice. Or, subiectul care examinează şi este cel care emite decizia finală - de a aplica sau nu sancţiune. Completarea propusă oferă normei un caracter tautologic.

Coruptibilitate
Nu respectă rigorile tehnicii legislative.

Se recomandă excluderea din cuprinsul amendamentului a textului "şi după numărul 227 se completează cu sintagma "şi aplică sancţiuni în limitele competenţei stabilite"".

4

art. 399 alin. (2)

La articolul 399, alin. (2) din sintagma „agentul constatator poate constata contravenţii ale căror constatare ...” se exclude cuvântul „constatare”.

În Nota informativă, autorul proiectului relevă: "Necesitatea excluderii cuvântului „constatare” din sintagma „Agentul constatator poate constata contravenţii ale căror constatare...”, rezidă din faptul că agentul constatator doar constată contravenţia şi încheie procesul verbal cu privire la contravenţie, iar examinarea acestora şi aplicarea sancţiunii este de competenţa altor organe stabilite prin lege.".

Atragem atenţia că cele expuse de autor nu au nici o tangenţă logică cu textul normei de la art. 399 alin. (2), întrucât, norma vizată nici nu reglementează examinarea unei cauze contravenționale, dar stabileşte posibilitatea ca un agent consatator să constate contravenții care nu sunt în competenţa sa, dar, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, acesta le constată. Spre exemplu, un poliţist din Poliţia rutieră, în timpul exercitării atribuţiilor sale de serviciu ar putea să constate un act de huliganism, care, de fapt, este de competenţa Poliţiei ordine publică sau, spre exemplu, să constate un act de protecţionism - art. 313/1, constatarea căruia este de competenţa Centrului Naţional Anticorupţie. În cazurile prezentate ca exemplu, agentul constatator va trebui să acţioneze în conformitate cu prescripţia alin. (2) al art. 399 - va întocmi proces-verbal cu privire la contravenţie, pe care, împreună cu materialele cauzei, îl va remite autorităţii competente. În general, norma vizează situaţiile de flagrant.

Norma trebuie examinată în ansamblul ei, dar nu fracţionar.

Amendamentul nu neapărat poartă un caracter coruptibil, dar completarea lui va exclude posibilitatea constatării prompte a contravenţiilor şi nu va permite unui agent constatator să constate fapte care nu-i sunt date în compertenţă. Se creează impresia că autorul proiectului încearcă să reducă responsabilitatea agenţilor constatatori doar la o categorie limitată de competenţe, precum şi să reducă gradul de responsabilizare a agenţilor constatatori.

Coruptibilitate
Amendamentul este inoportun şi nejustificat, rezultat din percepția eronată a normei în vigoare de către autor.

Se recomandă excluderea amendamentului din conţinutul proiectului.

5

art, 417 alin. (2/1)

Articolul 417, după aliniatul (2) se completează cu un nou alineat (2/1) cu următorul cuprins:

”(2/1) Prin derogare de la alin. (1) al prezentului articol, este în drept să constate contravenţiile de la art. 180, alin. (6¹) şi art. 180¹ şi să încheie procese-verbale furnizorul de energie termică prin reprezentanţii săi autorizaţi.”

1. Oferirea în competenţa furnizorului de energie termică a atribuţiei de constatare a contravenţiei este o propunere total inadmisibilă, or, subiectul în cauză în raporturile juridice prevăzute de articolele vizate de prezentul proiect poate să compară şi ca victimă. Astfel, oferirea unui singur subiect a două statute diferite reprezintă un factor de coruptibilitate, dar şi o încălcare a principiilor de desfășurare a procesului contravențional.

Acest amendament va încălca dreptul persoanei la examinarea imparțială a cauzei sale, imparțialitate despre care nu poate fi vorba atunci, când subiectul căruia i se acordă dreptul de a constata contravenții va avea şi statut de victimă/parte vătămată în cadrul aceluiași proces. Totodată, prevederile art. 417 alin. (2/1) din Codul contravențional al Republicii Moldova din proiect contravin prevederilor de la art. 385 alin. (2) din același cod, care statuează că "(2) Este desemnat ca agent constatator funcționarul din autoritățile indicate la art.400–423/7...) - or, furnizorul de energie termică nu este o autoritate.

Mai mult ca atât, amendamentul este inoportun întrucât raporturile reglementate de normele vizate sunt, în general, în competența organelor supravegherii de stat în domeniul energetic, precum: Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică, Inspectoratului Energetic de Stat, Inspectoratului Principal de Stat pentru Supraveghere Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase. Atribuţiile autorităţilor respective reies din următoarele acte normative:

pentru Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică - Legea nr. 1525 din 19.02.1998 cu privire la energetică;

pentru Inspectoratul Energetic de Stat - Hotărârea Guvernului nr. 420 din 11.05.1999 despre instituirea organului supravegherii energetice de stat şi aprobarea Regulamentului cu privire la supravegherea energetică de stat;

pentru Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase - Hotărârea nr. 765 din 24.06.2008 cu privire la Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase.

Astfel, constatăm că, norma are un caracter coruptibil, aceasta instituind atribuţii contrare statutului furnizorilor de energie termică.

2. Norma este plasată ca o normă excepţională, ceea ce, similar normei de la art. 180 alin. (6/1) din proiect, nu îşi justifică oportunitatea.

Coruptibilitate
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Atribuţii excesive / contrare statutului

Se recomandă revizuirea conceptuală a prevederii în vederea identificării autorităţii competente, reieşind din actele normative care reglementează domeniul respectiv, pentru stabilirea agentului constatator corespunzător.





Concluzii

Proiectul Legii cu privire la modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008 este înregistrat în Parlament ca inițiativă legislativă a unui deputat în Parlament.

Elaborarea şi promovarea proiectului are loc cu încălcarea prevederilor Legii nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative şi a Legii nr. 239 din 13.11.2008 privind transparența în procesul decizional.

Nota informativă la proiect nu asigură argumentarea suficientă şi necesară în vederea justificării necesității amendamentelor propuse. Examinând conținutul Notei informative, dar şi al amendamentelor propuse de autor, am presupus că proiectul urmărește consolidarea cadrului normativ contravențional material ce stabilește răspunderea contravențională pentru fapte care vizează raporturi juridice în domeniul termoenergetic. Totodată, modificările propuse la partea de procedură contravențională, probabil au avut ca scop ameliorarea procedurii de constatare şi examinare a contravențiilor în domeniul termoenergetic. Totuşi, amendamentele propuse, în special cele care vizează procedura contravențională, adică cele de la art. 398 alin. (1), art. 399 alin. (2) şi art. 417 alin. (2/1) din proiect - necesită revizuire conceptuală, or, în redacția propusă, acestea încalcă logica conceptuală a legii contravenţionale şi se caracterizează prin elemente de coruptibilitate, fapt pentru care nu pot fi promovate.

În context, subliniem că, la 4 aprilie 2016, în Parlament a fost înregistrată inițiativa legislativă a Guvernului - nr. 137 - proiectul Legii privind modificarea şi completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008. Proiectul respectiv conține deja amendamente referitoare la domeniul termoenergetic, care au fost elaborate de către autor în coordonare cu Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (autoritatea învestită cu atribuții de reglementare şi monitorizare a sectoarelor în domeniul energeticii). Mai mult ca atât, unele amendamente propuse de proiectul supus prezentei expertize sunt cuprinse, deja, de proiectul prezentat de Guvern. Având în vedere că proiectul propus de Guvern este unul amplu, care vizează, atât partea materială, cât şi partea procesuală a Codului contravențional al Republicii Moldova, în scopul evitării unei inflații legislative, recomandăm examinarea şi promovarea proiectului nr. 115 din 21 martie 2016 și comasarea lui cu proiectul propus de Guvern.

În concluzie reținem că proiectul de lege supus prezentei expertize a coruptibilității, poate fi promovat doar după înlăturarea factorilor coruptibili, cât şi a celorlalte deficiențe identificate şi expuse în acest raport de expertiză a coruptibilității.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei