Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză

Raport de expertiză nr.650

Expertiza coruptibilităţii este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative”, susţinut financiar de MATRA Rule of Law and Good Governance Programme from Kingdom of the Netherlands Opiniile exprimate în cadrul prezentului raport pot să nu coincidă cu punctul de vedere al donatorului.



23 Octombrie 2015

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.414-XVI din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule (art.2, 5, 8, ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 274 din 08 Iulie 2015)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.414-XVI din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule (art.2, 5, 8, ș.a.).



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este un grup de deputaţi în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Potrivit notei de fundamentare, proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea Legii nr. 414-XVI din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule este elaborat în scopul reglementării unor aspecte pentru care în redacţia iniţială a legii au fost instituite dispoziţii tranzitorii, precum şi a aspectelor care pe parcursul aplicării în practică a legii s-au constatat lacune legislative.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă Termenul de cooperare cu societatea civilă a fost respectat, proiectul nefiind încă supus dezbaterilor în plenul Parlamentului, astfel încît subiecţii interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului acestuia.

Totuşi, potrivit art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239-XVI din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional.

În scopul asigurării participării directe a autorităților publice, a managerilor companiilor de asigurări, a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, precum şi a stimulării participării active a acestora la procesul decizional, în opinia noastră, ar fi fost oportună organizarea unor audieri/dezbateri publice în cadrul cărora ar fi fost consultate atît autorităţile publice relevante, managerii companiilor de asigurări, cît şi opinia publică prin argumentarea necesităţii de a adopta proiectul supus audierilor/dezbaterilor prezentînd opiniile divergente, iar persoanele interesate ar fi avut posibilitatea de a înainta recomandări pe marginea proiectului supus consultărilor. Acest lucru ar fi asigurat dreptul atît al autorităţilor publice, cît şi publicului de a participa la dezbaterile publice asupra proiectului actului legislativ pentru a-şi exprima opiniile asupra conținutului acestora şi de a înainta propriile propuneri/recomandări/obiecţii pe marginea proiectului de lege vizat.


6. Suficienţa argumentării. În conformitate cu art. 20 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, nota informativă trebuie să includă:
a) condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, inclusiv necesitarea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări;
b) principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, efectul social, economic şi de altă natură al realizării lui;
c) referinţele la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză;
d) fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură;
e) actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului.

Nota informativă descrie succint prevederile proiectului, redînd în acest sens principalele prevederi ale proiectului şi elementele de novaţie legislativă. Totuși, în opinia noastră, argumentarea proiectului este insuficientă în partea ce ţine de nivelul compatibilităţii proiectului cu reglementările corespondente ale instrumentelor de bază europene în domeniu, lipsește actul de analiză a impactului de reglementare.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Nota informativă conţine referinţe la legislaţia comunitară relevantă și anume la necesitatea transpunerii depline a Directivei 2009/103/CE privind asigurarea de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule şi controlul obligaţiei de asigurare a acestei răspunderi, precum şi a Directivei 2009/138/CE privind accesul activitatea şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi reasigurare (Solvabilitate II), fapt rezultat din Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM- UE în perioada 2014 - 2016, aprobat prin HG nr. 808 din 7.10.2014, inclusiv din angajamentele asumate la capitolul "Servicii financiare" din Acordul Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC). Totuşi, autorul a decis să recurgă la un proces etapizat al transpunerii directivelor în cauză.

În contextul lit. c) a art. 20 din legea nominalizată, informația privind compatibilitatea proiectului de lege cu cadrul legal comunitar urma a fi inserată în Tabelul de concordanță, după modelul stabilit în anexa la Regulamentul privind mecanismul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1345 din 24 noiembrie 2006 și utilizat pentru a demonstra compatibilitatea proiectului de lege naţional cu legislaţia comunitară, care însoţeşte în mod obligatoriu proiectul actului legislativ pe întreg parcursul circulaţiei sale, pînă la adoptarea sa de către Parlament.

De asemenea, nu par a fi respectate nici prevederile lit. d) alin. (2) al art. 23 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, care statuează că dosarul de însoțire a variantei finale a proiectului de act legislativ va cuprinde nota informativă care va conține și rezultatele expertizei compatibilității cu legislația comunitară, precum și lista reglementărilor de referință ale legislației comunitare, informația în cauză lipsind de pe pagina oficială a Parlamentului.

Astfel, dosarul de însoţire trebuia să conţină Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate. Din lipsa informaţiilor, nu cunoaştem dacă autorii au realizat sau nu aceste cerinţele legale, informația în cauză lipsind cu desăvîrșire de pe pagina oficială a Parlamentului.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Autorul menţionează, în nota de fundamentare, că implementarea proiectului înaintat cu titlu de inițiativă legislativă nu presupune alocarea mijloacelor financiare din bugetul de stat.


9. Analiza impactului de reglementare a proiectului. În conformitate cu art. 20 lit. e) din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, nota informativă trebuie să includă actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului.

Avînd în vedere că proiectul de lege prevede stabilirea primelor de asigurare RCA, bazată pe semiliberalizarea modului de calcul a acestora, instituirea unui nou concept a modului de stabilire a pagubei real suportate în urma accidentelor de autovehicul, reglementarea aspectelor legate de garanţia financiară externă constatăm, cu regret, că proiectul de lege nu a fost supus unei analize a impactului de reglementare, aşa cum prevăd şi cerinţele normelor art. 4 şi art. 13 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. 235-XVI din 20 iulie 2006, precum şi a Metodologiei de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1230 din 24.10.2006. În cazul iniţiativelor legislative înaintate de către deputaţi, actul de analiză a impactului de reglementare va fi întocmit de Guvern în procesul de avizare, conform unei metodologii aprobate de acesta. Pagina web a Parlamentului nu conţine o astfel de analiză.

În acest context, constatăm nerespectarea unor cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de coruptibilitate, care periclitează viitorul proces de implementare a legii.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


10. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii ale companiilor de asigurări, care activează pe piaţa asigurărilor din Republica Moldova, acordîndu-le posibilitatea stabilirii primelor de asigurare pentru RCA bazate pe informaţiile proprii.


11. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


12. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Anumite prevederi ale proiectului de lege sunt concurente cu unele prevederi ale legislaţiei, concurenţa normelor de drept fiind un factor al coruptibilităţii.În acest context, multe dintre prevederile proiectului de lege sunt însă neclare și contradictorii. Normele respective vor fi analizate mai detaliat în punctul 15 al prezentului Raport de expertiză.


13. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


14. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, nici proceduri administrative noi sau alte chestiuni vizînd activitatea acestora.


15. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Articolul I. - Legea nr. 414-XVI din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 32-35, art. 112) se modifică şi se completează după c

3. Art. 8 alin. (4/2) se completează în final cu textul: "Modificarea contractului de asigurare nu are efect retroactiv".

Potrivit articolul articolului 259 din Codul civil termenul actului juridic se instituie prin lege, hotărîre judecătorească sau prin acordul părţilor.

În acelaşi timp, articolul 260 din acelaşi act legislativ stabileşte că termenul actului juridic se instituie prin indicare a unei date calendaristice, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi sigur că se va produce.

În această ordine de idei, pct. 3 din proiect este irelevant. Mai mult, potrivit. art. 13 alin. (3) în cazul în care proiectul de act legislativ cuprinde prevederi din legislaţia în vigoare, acestea, de regulă, nu se reproduc, dar se face trimitere la ele.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Excluderea amendamentului din proiect.

2

5. Art. 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Articolul 11. Primele de asigurare

(1) ... şi alte aspecte actuariale.

Aceste amendamente conțin norme de blanchetă care contribuie la apariția altor elemente cu risc puternic de coruptibilitate: lărgirea atribuțiilor discreționare, stabilirea aleatorie a termenelor pentru prestarea serviciilor, cerințe exagerate pentru pentru realizarea unor drepturi, etc.

Coruptibilitate
Norme de blanchetă

Enumerarea exhaustivă a tuturor aspectelor actuariale.

3

5. Art. 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Articolul 11. Primele de asigurare

...

(3) ... Modul de prezentare, examinare, acceptare, respingere a primelor de asigurare de bază şi coeficienţilor de rectificare, cerinţele pentru prezentarea calculelor actuariale şi a informaţiei statistice aferente se stabilesc prin acte normative ale autorităţii de supraveghere".

6. La art. 12:

...

se completează cu alin. (5) şi (6) cu următorul cuprins:

...

(6) Informaţiile care trebuie colectate şi transmise de către asigurători către sistemul informaţional unic prevăzut la alin. (5) se stabilesc prin actele normative ale autorităţii de supraveghere".

21. La art. 39:

...

alin. (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(6) Exploatarea pe teritoriul Republicii Moldova a autovehiculului fără asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă sau, după caz, fără document internaţional de asigurare valabil în Republica Moldova, se sancţionează în conformitate cu legislaţia contravenţională în vigoare".

Aceste propuneri de modificare conţin norme de trimitere, care fac referire la prevederile altui articol din acelaşi act, la prevederi concrete din alt act/ acte sau la alt act/acte în întregime prin utilizarea expresiilor de genul: „în conformitate cu legislaţia în vigoare”, „în condiţiile legii”, „în modul stabilit”, „conform reglementărilor legale/în domeniu” etc., fără trimitere la vreun act concret şi care, la evaluare, e dificil de stabilit sau nu poate fi stabilit în genere.

Coruptibilitate
Norme de trimitere

Revizuirea amendamentelor propuse.

4

6. La art. 12:

...

alin. (3) cuvintele "asigurătorii pot" se substituie cu cuvintele "asigurătorul poate", iar la final se completează cu textul "eliberat de acelaşi asigurător".

11. La art. 21:

...

la alin. (7) după cuvîntul "păgubită" se completează cu cuvintele "este în drept să", iar textul ", confirmînd faptul prin semnătură aplicată pe aceste documente" se exclude.

Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" este o modalitate coruptibilă de determinare a competenţelor doar cînd formulează ca drepturi, obligaţiile sau îndatoririle autorităţilor şi funcţionarilor publici. Coruptibilitatea acestui element rezidă în discreţia funcţionarilor care apare în rezultatul utilizării unor asemenea determinări permisive ale competenţelor lor, care urmau a fi stabilite de o manieră imperativă. Această discreţie poate fi folosită în mod abuziv de către funcţionar pentru a nu-şi executa obligaţiile sale legale tocmai în virtutea caracterului permisiv al formulării competenţelor sale. Riscul de coruptibilitate a acestor norme creşte în cazul în care lipsesc criterii pentru a stabili în ce cazuri funcţionarul "este în drept" sau "poate" şi în ce cazuri este în drept şi poate să nu-şi realizeze competenţele.

Coruptibilitate
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.

Reformularea propunerii legislative

5

8. Art. 18 alin. (1) se completează cu literele e) şi f) cu următorul cuprins:

"e) să prezinte personal sau prin reprezentantul legal, la sediul asigurătorului ori reprezentantului de despăgubiri avizul cu privire la producerea accidentului rutier, permisul de conducere valabil pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, certificatul de înmatriculare şi raportul de verificare tehnică a autovehiculului implicat în accident. Documentele menţionate se depun în copii certificate de către asigurat sau în original pentru efectuarea copiilor de către asigurător;

...

Sintagma "raportul de verificare tehnică " urmează a fi racordată la alin. (7) art. 125 din Codul transportului nr. 150 din 17.07.2014.

Mai mult, nu este clar ce se are în vedere prin "copii certificate de către asigurat". Dacă autorul se referă la copii autentificate notarial, atunci, după părerea noastră, asiguratul va fi impus la cheltuieli financiare suplimentare. Totodată, nu este clară necesitatea unor astfel de copii autentificate notarial.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Revizuirea amendamentului propus.

6

15. Art. 25:

...

alin. (4) lit. a) se completează în final cu textul: "minus indemnizaţiile primite din fondul bugetului asigurărilor sociale de stat".

În opinia noastră, la elaborarea proiectului de lege, autorul ar fi trebuit să ţină cont de principiile accesibilităţii, previzibilităţii şi clarităţii legilor pentru a prevedea clar consecinţele şi rezultatele îndeplinirii/neîndeplinirii acestuia.

Astfel, potrivit Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.15 din 13.09.2011 privind controlul constituţionalităţii articolului 18 alin.(3) din Legea nr.152-XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei (Sesizarea nr.21a/2011), Curtea s-a referit la principiile degajate din Hotărîrea Curţii Europene Busuioc v. Moldova (cererea nr.61513/00, hotărîrea din 21 decembrie 2004):

“[...] 52. Una din cerinţele care rezultă din expresia “prevăzută de lege” este previzibilitatea măsurii la care se referă. O normă nu poate fi considerată “lege” decît dacă ea este formulată cu suficientă precizie, astfel încît să permită persoanei să decidă comportamentul său: el sau ea trebuie să poată – în caz de necesitate cu consultanţă corespunzătoare – să prevadă, în mod rezonabil, în dependenţă de circumstanţele cauzei, consecinţele care pot să rezulte dintr-o acţiune concretă. Nu este necesar ca acele consecinţe să fie previzibile cu certitudine absolută: experienţa arată că acest lucru este nerealizabil. În timp ce certitudinea în lege este foarte dorită, ea poate duce la o rigiditate excesivă, atunci cînd legea trebuie să facă faţă circumstanţelor care se schimbă. Prin urmare, multe legi sînt inevitabil formulate în termeni care, în măsură mai mare sau mai mică, sunt vagi şi a căror interpretare şi aplicare este pusă în sarcina practicii (a se vedea, spre exemplu, Rekvenyi v. Ungaria [GC], nr.25390/94, § 34, ECHR 1999-III). [...]”

60. În acelaşi sens, în Hotărîrea Guţu v. Moldova (cererea nr.20289, hotărîrea din 7 iunie 2007), Curtea Europeană a statuat că:

“[...] Expresia “prevăzută de lege” nu presupune doar corespunderea cu legislaţia naţională, dar, de asemenea, se referă la calitatea acelei legislaţii (a se vedea Halford v. Regatul Unit, Rapoarte 1997-III, p.1017, § 49). Curtea reiterează că legislaţia naţională trebuie să indice cu o claritate rezonabilă scopul şi modalitatea de exercitare a discreţiei relevante acordate autorităţilor publice, pentru a asigura persoanelor nivelul minim de protecţie la care cetăţenii au dreptul în virtutea principiului preeminenţei dreptului într-o societate democratică (a se vedea Domenichini v. Italia, Rapoarte 1996-V, p.1800, § 33). [...]”

Se impune necesar argumentarea propunerii legislative înaintate, inclusiv concretizarea tipului de prestaţie socială la care se referă autorul. Menționăm că, tipurile de prestaţii de asigurări sociale la care asiguraţii din sistemul public de asigurări sociale au dreptul sunt prevăzute la art. 5 din Legea nr. 289/22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale şi anume:

a) indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă;

b) indemnizaţia pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină);

c) prestaţia pentru recuperarea capacităţii de muncă;

d) indemnizaţia de maternitate;

f) indemnizaţia pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani;

g) indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav;

h) ajutor de deces.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lacune de drept

Revizuirea amendamentului propus în contextul obiecţiilor formulate.





Concluzii

În concluzia prezentului raport de expertiză, menţionăm următoarele:

- proiectul Legii urmăreşte scopul reglementării unor aspecte pentru care în redacţia iniţială a legii au fost instituite dispoziţii tranzitorii, precum şi a aspectelor care pe parcursul aplicării în practică a legii s-au constatat lacune legislative;

- necesitatea elaborării proiectului de lege este condiţionată de angajamentele internaţionale asumate de Republica Moldova, în special a celor cu relevanţă comunitară şi anume din angajamentele asumate la capitolul "Servicii financiare" din Acordul Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) ;

- în scopul asigurării participării directe a autorităților publice, a managerilor companiilor de asigurări, a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, precum şi a stimulării participării active a acestora la procesul decizional, în opinia noastră, ar fi fost oportună organizarea unor audieri/dezbateri publice în cadrul cărora ar fi fost consultate atît autorităţile publice relevante, managerii companiilor de asigurări, cît şi opinia publică prin argumentarea necesităţii de a adopta proiectul supus audierilor/dezbaterilor prezentînd opiniile divergente, iar persoanele interesate ar fi avut posibilitatea de a înainta recomandări pe marginea proiectului supus consultărilor. Acest lucru ar fi asigurat dreptul atît al autorităţilor publice, cît şi publicului de a participa la dezbaterile publice asupra proiectului actului legislativ pentru a-şi exprima opiniile asupra conținutului acestora şi de a înainta propriile propuneri/recomandări/obiecţii pe marginea proiectului de lege vizat;

- dosarul de însoţire urma să conţină Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate.

- proiectul de lege stabilește şi promovează expres interesele companiilor de asigurări, care activează pe piaţa asigurărilor din Republica Moldova, acordîndu-le posibilitatea stabilirii primelor de asigurare pentru RCA bazate pe informaţiile proprii, etc.

- proiectul Legii este compatibil parțial legislației naţionale, unele dintre prevederile proiectului de lege fiind însă neclare și contradictorii, deoarece conţinutul acestuia nu răspunde integral exigenţelor de tehnică legislativă, prevăzute de Legea nr.780-XIV din 27.12.2001 privind actele legislative, iar unele prevederi din proiect sunt concurente sau contravin altor prevederi ale legislaţiei, concurenţa normelor de drept fiind un factor al coruptibilităţii, care periclitează viitorul proces de implementare a legii.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei