Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză

Raport de expertiză nr.592

Expertiza coruptibilităţii este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative”, susţinut financiar de MATRA Rule of Law and Good Governance Programme from Kingdom of the Netherlands Opiniile exprimate în cadrul prezentului raport pot să nu coincidă cu punctul de vedere al donatorului.



19 Martie 2014

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Comisia Națională de Integritate – art.1, 5, ș.a.; Legea cu privire la conflictul de interese – art.1, 2, 3, ș.a.; ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 441 din 06 Noiembrie 2013)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Comisia Națională de Integritate – art.1, 5, ș.a.; Legea cu privire la conflictul de interese – art.1, 2, 3, ș.a.; ș.a.).



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este un grup de deputaţi în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Transparenţa decizională Proiectul, însoţit de Notă informativă, este plasat pe pagina web oficială a Parlamentului. Astfel, la această etapă, sînt respectate exigenţele legale privind asigurarea transparenţei decizionale.


4. Scopul promovării proiectului Autorul proiectului, în nota informativă, confirmă caracterul defectuos şi lacunar al cadrului legislativ privind declararea averilor şi intereselor personale, care abundă în norme echivoce, inexactităţi şi suprapuneri de competenţe. Recunoscînd necesitatea unei noi legi în domeniu, autorul, prin proiect, nu insistă decît asupra eliminării celor mai majore impedimente în activitatea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), impedimente care nu-i permit să fie funcţională, să înregistreze rezultate viabile şi să ofere unele produse finite pentru societate.
Astfel, se propune modificarea şi completarea mai multor acte legislative, în special – pentru a:
- specifica în legile speciale ale deţinătorilor de registre de stat şi de informaţii, în speţă – a instituţiilor financiare şi cadastru, a permisivităţii accesării gratuite şi necondiţionate a bazelor de date;
- majora numărul scriptic şi nivelul de salarizare al personalului;
- racorda cadrul legislativ privind activitatea CNI cu reglementările privind declararea veniturilor, proprietăţii şi a intereselor personale, precum şi a exclude interpretări echivoce; - -- elimina normele care permit suprapuneri de competenţă între diferite autorităţi în domeniul vizat;
- impune unele sancţiuni descurajatoare pentru nerespectarea prevederilor legale ce ţin de declararea veniturilor, proprietăţii, intereselor personale, restricţii şi incompatibilităţi.

Prin proiect, în fapt, se propun un şir de modificări şi completări la: Legea nr. 180 din 19.12.2012 cu privire la Comisia Naţională de Integritate (Legea nr. 180/2012); Legea nr. 48 din 22.03.2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici; Legea nr. 155 din 21.07.2011 privind aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice; Legea nr. 245 din 27.11.2008 cu privire la secretul de stat; Codul contravenţional al Republicii Moldova, nr. 218 din 24.10.2008; Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (Legea nr. 158/2008); Legea nr. 90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei; Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese (Legea nr. 16/2008); Legea nr. 355 din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar; Legea nr. 1264 din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere (Legea nr. 1264/2002); Codul penal al Republicii Moldova, nr. 985 din 18.04.2002; Legea nr. 768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local; Legea cadastrului bunurilor imobile, nr. 1543 din 25.02.1998; Legea instituţiilor financiare, nr. 550 din 21.07.1995; Legea nr. 947 din 19.07.1990 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.



Fundamentarea proiectului

5. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


6. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă Termenul de cooperare cu societatea civilă este respectat.


7. Suficienţa argumentării. Proiectul necesită, suplimentar, a fi fundamentat economico-financiar, pornind de la propunerile de a majora efectivul-limită al CNI, dar şi de a majora salariile de funcţie ale personalului, ambele propuneri necesitînd acoperire financiară.


8. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit art. 20 lit. c) din Legea nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative (Legea nr. 780/2001), nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză. Totuşi, pornind de la specificul normelor propuse prin proiect - modificări şi completări la un şir de acte legislative, nu insistăm asupra acestor referinţe, precum şi nu insistăm asupra referinţelor la alte standarde internaţionale în domeniu.


9. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit art.20, lit. d) din Legea nr. 780/2001, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură. În acelaşi sens sînt şi prevederile art. 47 alin. (6) din Regulamentul Parlamentului, potrivit cărora, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară. Deşi proiectul presupune cheltuieli financiare, nota informativă nu conţine fundamentarea economico-financiară.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


10. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general. Prin proiect se propune majorarea salariilor de funcţie ale personalului CNI, propunere corelată interesului public general. Totuşi, există anumite probleme legate de majorarea salariilor membrilor CNI, altor decît preşedintele şi vicepreşedintele. Obiecţiile şi recomandările în acest sens se conţin în Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


11. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


12. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. La general, prevederile proiectului nu sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei. Totuşi, există prevederi care contravin Constituţiei. Obiecţiile şi recomandările în acest sens se conţin în Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


13. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. La general, formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise. Totuşi, în anumite cazuri, exprimările ar trebui revizuite astfel, încît acestea să întrunească rigorile tehnicii legislative. Totodată, proiectul ar trebui să fie revizuit şi prin prisma regulilor de ortografie şi punctuaţie. Cele mai esenţiale obiecţii şi recomandări în acest sens se conţin în Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


14. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul, în esenţă, nu stabileşte atribuţii noi ale autorităţilor publice şi nici proceduri administrative noi. Totuşi, proiectul vine cu unele modificări în partea ce ţine de activitatea CNI. Obiecţiile şi recomandările în acest sens se conţin în Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


15. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art. I

Legea cu privire la Comisia Naţională de Integritate nr. 180 din 19.12.2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 1-6/2 din 06.01.2012) se modifică şi se completează după cum urmează:

Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative

Expunerea în următoarea redacţie: "Art. I. - Legea nr. 180 din 19 decembrie 2011 cu privire la Comisia Naţională de Integritate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 1-6, art. 2), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:"

2

Art. I, pct. 3, redacţia propusă a lit. d) din pct. 4, anexa nr. 1 la Legea nr. 180/2011

litera d) se expune în redacţie nouă cu următorul cuprins: "d) constată nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi privind incompatibilitatea, sesizînd instanţa de judecată în vederea atragerii persoanelor respective la răspundere contravenţională sau organele competente în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestora;"

Mecanismul de aplicare a sancţiunilor contravenţionale va deveni eficient doar în cazul, în care CNI va fi abilitată nu numai cu competenţe de a constata, dar şi cu competenţe de a aplica sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea prevederilor legale. În acest sens, trebuie să fie excluse nu numai orice competenţe ale Centrului Naţional Anticorupţie, dar şi ale instanţelor judecătoreşti. Instanţelor judecătoreşti ar trebui să revină doar competenţa de a examina contestaţiile asupra proceselor-verbale întocmite, precum şi asupra sancţiunilor aplicate de CNI. Mai mult, CNI ar trebui să poată să sesizeze instanţa îndată cum constată conflictul de interese, şi nu după rămînerea definitivă a actului de constatare a conflictului de interese. Aceasta ar permite CNI să solicite instanţei, ca măsură de asigurare a acţiunii - suspendarea pe durata procesului a actului administrativ/actului juridic/deciziei litigioase. Altfel, aceste acte şi decizii continuă să fie executorii şi să prejudicieze interesul public pînă la rămînerea definitivă a actului de constatare a conflictului de interese, iar procesele de judecată în acest sens pot dura ani de zile.

Coruptibilitate
Mecanism ineficient de sancţionare

Potrivit obiecţiei.

3

Art. I, pct. 3, redacţia propusă a lit. g) din pct. 4, anexa nr. 1 la Legea nr. 180/2011

litera g) se expune în redacţie nouă cu următorul cuprins: "g) publică declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate şi declaraţiile de interese personale pe pagina web a Comisiei şi asigură accesibilitatea lor permanentă, cu excepţia informaţiilor specificate la art. 13 alin. (2) şi (3) al Legii nr. 1264-XV din 19 iulie 2002 şi art. 18 alin. (2) şi (3) al Legii nr. 16-XVI din 15 februarie 2008"

Articolul 18 din Legea nr. 16/2008 are doar două alineate.

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative

De exclus alin. (3) din referinţa la art. 18 al Legii nr. 16/2008.

4

Art. II

Legea nr. 16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese (Republicată în Monitorul Oficial nr. 72-75 din 13.04.2012 art. 231) se modifică după cum urmează:

Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative. Se propun şi un şir de completări la Legea nr. 16/2008, fapt care urmează a fi concretizat.

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative

De expus în următoarea redacţie: "Art. II. - Legea nr. 16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 72-75, art. 231) se modifică şi se completează după cum urmează:".

5

Art. II pct. 3, redaţia propusă a art. 3, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 16/2008

La articolul 3: alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins: "b) membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului; membrii Consiliului de observatori ai Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania "Teleradio-Moldova"; consilierii consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti (municipale), raionale; deputaţii în Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia; conducătorul şi adjuncţii acestuia din cadrul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină";

Membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, avînd statutul de persoane cu funcţii de demnitate publică, în condiţiile Legii nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, cad sub incidenţa Legii nr. 16/2008 în virtutea art. 3 alin. (1) lit. b). Aceeaşi remarcă reţinem şi pentru directorul general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină. Pentru acest motiv, aceste funcţii urmează a fi excluse din textul propus. Totodată, normele urmează a fi completate cu alte funcţii, cum ar fi: membru al Comisiei Electorale Centrale, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, vor cădea sub incidenţa legii toţii membrii acestor organe.

Coruptibilitate
Lacune de drept

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative

Potrivit obiecţiei.

6

Art. II, pct. 5

Potrivit textului Proiectului.

Nerespectarea tehnicii legislative. Este necesar de modificat consecutivitatea propunerilor. În primul rînd, de exclus alin. (4), ulterior urmînd completarea cu alin. (8) şi alin. (9), expunînd această propunere în următoarea redacţie: "se completează cu alineatele (8) şi (9) cu următorul cuprins:".

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative

Potrivit obiecţiei.

7

Art. II, pct. 11, redacţia propusă a art. 25/1, alin. (5) din Legea nr. 16/2008

... (5) Actele administrative emise/adoptate, actele juridice încheiate sau deciziile luate cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese sunt lovite de nulitate absolută. ...

Prevederi care sînt acoperite prin normele art. 12 alin. (1) din Legea nr. 16/2008.

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative

De exclus prevederile.

8

Art. III

Legea nr. 1264-XV din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere (Republicată în Monitorul Oficial nr. 72-75 din 13.04.2012 art. nr. 229) se modifică după cum urmează:

Prin proiect se propun şi completări la Legea nr. 1264/2002, fapt care urmează a fi concretizat, completînd cu sintagma "se completează". Reţinem obiecţiile expuse la art. I şi art. II în partea ce ţine de referinţa la sursa de publicare.

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative

Potrivit obiecţiei.

9

Art. III, pct. 2

La articolul 3: litera b) la alineatul (1) va avea următorul cuprins: "b) membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului; membrii Consiliului de observatori al Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania "Teleradio-Moldova"; consilierii consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti (municipale), raionale; deputaţii în Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia; conducătorul şi adjuncţii acestuia din cadrul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină;".

Reţinem obiecţia propusă asupra art. II pct. 3, redaţia propusă a art. 3, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 16/2008.

Coruptibilitate
Lacune de drept

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative.

Reţinem recomandarea expusă asupra art. II pct. 3, redaţia propusă a art. 3, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 16/2008.

10

Art. III, pct. 7

alineatele (2)-(5) se exclud.

Prevederile alin. (4) din art. 11 al Legii 1264/2002 urmează a fi menţinute, acestea ţinînd de modul de depunere şi control al declaraţiilor membrilor CNI.

Coruptibilitate
Lipsa / insuficienţa mecanismelor de supraveghere şi control (ierarhic, intern, public)

De menţinut prevederile alin. (4) din art. 11 din Legea nr. 1264/2002.

11

Art. III, pct. 8

La articolul 13: din alineatul (1) sintagma "în termen de 30 de zile de la primire" se exclude.

Este necesar de stabilit, pornind de la capacităţi şi resurse, un termen rezonabil de publicare a declaraţiilor, pentru a nu admite o eventuală tergiversare nejustificată a publicării declaraţiilor.

Coruptibilitate
Lipsa unor termene concrete

Potrivit obiecţiei.

12

Art. III, pct. 10

Articolul 15 va avea un alineat unic nou: "Guvernul, în termen de 30 de zile va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege".

Prevederile urmează a fi incluse în dispoziţiile finale ale proiectului.

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative.

Potrivit obiecţiei.

13

Art. V

Legea nr. 768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local (Publicat în Monitoul Oficial nr. 34 din 24.03.2000 art. nr. 231) se modifică şi se completează după cum urmează:

Reţinem obiecţiile asupra art. I, II, III. Aceleaşi obiecţii reţinem pentru restul proiectului.

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative.

Reţinem recomandările expuse asupra art. I, II, III. Aceleaşi recomandări reţinem pentru restul Proiectului.

14

Art. VI, pct. 1

Potrivit textului Proiectului.

Prin proiect se propune majorarea salariilor membrilor CNI, propunînd ca acestea să fie la nivelul salariilor deţinute de membrii Curţii de Conturi. Această propunere este inacceptabilă. Or, membrii Curţii de Conturi, în virtutea art. 22 alin. (2) din Legea Curţii de Conturi, nr. 261 din 05.12.2008, au obligaţii mult mai complexe decît membrii CNI, inclusiv să dirijeze un sector încredinţat din domeniul activităţii de audit. Pe cînd, activitatea membrilor CNI, cu excepţia preşedintelui şi vicepreşedintelui, care-l substituie pe primul în caz de absenţă, se reduce la participarea la şedinţe. În atare condiţii, în privinţa acestora, similar membrilor care nu activează permanent ale Comisiei Electorale Centrale, ar fi mai justificată retragerea calităţii de persoane cu funcţii de demnitate publică şi achitarea doar a unor sume fixe pentru fiecare participare la şedinţe.

Coruptibilitate
Costuri exagerate de implementare a normei în raport cu beneficiul public

Potrivit obiecţiei.

15

Art. VII

Potrivit textului proiectului

La acest articol se conţin propuneri de modificare a Legii nr. 158/2008, anumite propuneri la acelaşi act legislativ fiind propuse şi prin art. XVI. În partea ce ţine de modificările şi completările propuse prin proiect la Legea nr. 158/2008, reţinem necesitatea intervenirii şi asupra prevederilor confuze din art. 59 alin. (2) din legea pre-citată, potrivit cărora sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvîrşirii abaterii, cu excepţia sancţiunii disciplinare pentru încălcarea legislaţiei cu privire la declararea veniturilor şi a proprietăţii şi cu privire la conflictul de interese, care se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data rămînerii definitive a actului prin care se constată săvîrşirea abaterii disciplinare. Or, acestea nu pot să se refere la declaranţi, care se sancţionează contravenţional sau penal. Totodată, prevederile art. 59 alin. (2) din Legea nr. 158/2008 nu pot să se refere la persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor, CNI fiind în imposibilitatea de a constata abateri disciplinare în privinţa acestora.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative

De comasat ambele articole într-un singur articol. Potrivit obiecţiei.

16

Art. XI.

Potrivit textului proiectului.

Prin aceste norme se propune excluderea din competenţele Consiliului Superior al Magistraturii a unor atribuţii ce se suprapun cu competenţele de control ale CNI. Susţinînd excluderea oricăror dublări de competenţe instituţionale în partea ce ţine de domeniul reglementat, reţinem importanţa unor intervenţii mai cuprinzătoare în acest sens. Ne referim, bunăoară, la necesitatea revizuirii prevederilor Legii nr. 271 din 18.12.2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţiile publice, care, în versiunea actuală, prevede drept unul din factorii de risc - situaţiile care provoacă conflict de interese, unicul organ de verificare fiind Serviciul de Informaţii şi Securitate. Astfel de dublări de competenţe sunt inacceptabile şi între CNI şi Consiliul Superior al Procurorilor, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Naţional Anticorupţie.

Coruptibilitate
Suprapunere de competenţe ale diferitor autorităţi

Potrivit obiecţiei.

17

Dispoziţiile finale ale proiectului

Prezenta lege intră în vigoare la data adoptării.

Prevederi care contravin art. 76 din Constituţie. Legea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al RM şi nu poate intra în vigoare anterior publicării.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Excluderea prevederilor.



Ţinem să menţionăm că într-un proiect de modificare şi completare a mai multor acte legislative, acestea se plasează în ordine cronologică: de la cel mai vechi adoptat spre cel mai recent.

Concluzii

În general, proiectul este oportun, necesitatea modificării şi completării cadrului legal în domeniu fiind notorie. Totuşi, proiectul necesită îmbunătăţiri esenţiale, fiind identificaţi mai mulţi factori de coruptibilitate. Totodată, proiectul urmează a fi revizuit astfel, încît să corespundă exigenţelor tehnicii legislative.
În perspectivă, este necesară revizuirea modului de constituire a CNI. CNI este o autoritate-cheie în promovarea şi supravegherea conformităţii etice a serviciului public. În primul rînd, remarcăm că colegialitatea CNI nu este justificată. Or, pornind de la atribuţii, inclusiv în partea ce ţine de constatarea contravenţiilor cu respectarea unor termene de prescripţie, CNI trebuie să fie un organ capabil să acţioneze cu celeritate. În al doilea rînd, numirile în funcţie ale membrilor CNI nu ar trebui să fie supuse unor negocieri politice, ci unei politici în domeniu pe termen lung. În acest sens, mai eficient ar fi ca CNI să fie condus unipersonal de un preşedinte, care ar putea fi asistat de un vicepreşedinte. Preşedintele şi vicepreşedintele CNI ar trebui să fie numiţi de către Preşedintele RM, care, pornind de la statutul şi exigenţele ce i se impun, este mai distant atît de Legislativ, cît şi de Executiv. Eventual, numirile ar putea fi precedate de un concurs public, fiind necesare şi norme legale în acest sens. În opinia noastră, aceasta ar asigura probitatea şi ar spori credibilitatea CNI.
Totodată, în perspectivă, reţinem necesitatea unor intervenţii mai cuprinzătoare în domeniul declarării şi controlului veniturilor, proprietăţii, intereselor personale. Este necesară sistematizarea prevederilor Legii nr. 16/2008 şi Legii nr. 1264/2002 într-un act legislativ unic, care ar reglementa ambele domenii: atît declararea intereselor personale, inclusiv soluţionarea conflictului de interese, cît şi declararea veniturilor şi proprietăţii. Actul legislativ sistematizat ar trebui să prevadă şi un formular unic al declaraţiei cu privire la interesele personale, venituri şi proprietate. Astfel: se va evita abordarea nejustificată diferită a conceptelor, inclusiv în partea ce ţine de termenele de depunere; se va evita dublarea informaţiilor solicitate a fi declarate de către declaranţi; se vor economici resursele, inclusiv umane, ale CNI. Mecanismul ar fi şi mai eficient, dacă s-ar pune în aplicare completarea declaraţiei on-line de către declaranţi printr-un sistem informaţional automatizat special securizat. Ca urmare, procesul de declarare şi control ar deveni mai economicos şi eficient, sporind şi capacităţile CNI de a verifica informaţiile conţinute în declaraţii.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei