Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză

Raport de expertiză nr.593

Expertiza coruptibilităţii este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative”, susţinut financiar de MATRA Rule of Law and Good Governance Programme from Kingdom of the Netherlands Opiniile exprimate în cadrul prezentului raport pot să nu coincidă cu punctul de vedere al donatorului.



17 Martie 2014

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul fiscal – art.7, 8, 15, ș.a.; Legea cu privire la tariful vamal – art.28; ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 504 din 05 Decembrie 2013)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul fiscal – art.7, 8, 15, ș.a.; Legea cu privire la tariful vamal – art.28; ș.a.).



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este un grup de deputaţi în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Proiectul de lege prevede operarea unor modificări şi completări la Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, la Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997, la Legea privind achiziţiile publice nr. 96-XVI din 13 aprilie 2007, precum şi în Anexa nr. 1 la Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător nr. 451-XV din 30 iulie 2001.

Acest proiect de lege are drept scop promovarea unor facilităţi pentru anumite categorii de contribuabili prin micşorarea şi/sau scutirea impozitelor şi taxelor atît generale de stat cît şi locale (impozitul pe venit, TVA la importul gazelor naturale, scutirea de TVA a activelor materiale şi nemateriale, utilizate în procesul tehnologic de producere şi/sau prelucrare şi servicii, destinate includerii în capitalul statutar (social), restituirea accizului pentru producătorii agricoli, taxa pentru folosirea drumurilor), inclusiv a unor taxe la import (scutirea de taxele vamale a activelor materiale şi nemateriale, utilizate în procesul tehnologic de producere şi/sau prelucrare şi servicii, destinate includerii în capitalul statutar (social)) şi pentru obţinerea licenţei pentru anumite activităţi de întreprinzător (scutirea de taxa de licenţă pentru fabricarea şi/sau păstrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic, a producţiei alcoolice şi a berii; pentru importul şi comercializarea angro a alcoolului etilic, a băuturilor alcoolice şi a berii importate; pentru importul şi comercializarea angro a articolelor din tutun; importul şi prelucrarea industrială a tutunului şi/sau comercializarea angro a tutunului fermentat; pentru importul şi comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de alimentare).

Prin operarea modificărilor în actele legislative nominalizate autorii proiectului de lege propun:
1) anularea impozitului pe venit şi stabilirea cotei 0% pentru agenţii economici, gospodăriile ţărăneşti şi întreprinzătorii individuali;
2) stabilirea pentru o dată ulterioară implementarea impozitării indirecte pentru persoanele fizice şi juridice;
3) reintroducerea şi acordarea scutirilor directe agenţilor economici la TVA în cazul introducerii activelor materiale în capitalul statutar, pentru promovarea deschiderii noilor locuri de muncă;
4) revenirea la cota redusă de 6% la gazele naturale şi gazele lichefiate;
5) restituirea accizelor la motorină în mărime de 50% destinată pentru prelucrarea terenurilor agricole;
6) plafonarea taxelor locale;
7) micşorarea taxelor pentru folosirea drumurilor;
8) anularea taxelor de licenţiere pentru anumite genuri de activitate.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.

Termenul de cooperare cu societatea civilă a fost respectat, proiectul nefiind încă supus dezbaterilor în plenul Parlamentului, astfel încât subiecţii interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului acestuia.


5. Suficienţa argumentării. Potrivit art. 20 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, nota informativă trebuie să includă:
a) condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, inclusiv necesitatea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări;
b) principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, efectul social, economic şi de altă natură al realizării lui;
c) referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelului compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză;
d) fundamentarea economico-financiară, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură;
e) actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător.

Nota informativă nu descrie succint principalele prevederi ale proiectului şi elementele de novaţie legislativă şi nu evidenţiază elementele noi pe care le introduce proiectul în raport cu reglementările existente. În opinia noastră, argumentarea proiectului este insuficientă în partea ce ţine de condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări, nivelul compatibilităţii proiectului cu reglementările corespondente ale instrumentelor de bază europene în domeniu, fundamentarea economico-financiară, etc.

În acest context, constatăm nerespectarea unor cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de coruptibilitate, care periclitează viitorul proces de implementare a legii.


6. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

În contextul lit. c) a art. 20 din legea nominalizată, informația privind compatibilitatea proiectului de lege cu cadrul legal comunitar urma a fi inserată în Tabelul de concordanță, după modelul stabilit în anexa la Regulamentul privind mecanismul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1345 din 24 noiembrie 2006 și utilizat pentru a demonstra compatibilitatea proiectului de lege naţional cu legislaţia comunitară, care însoţeşte în mod obligatoriu proiectul actului legislativ pe întreg parcursul circulaţiei sale, pînă la adoptarea sa de către Parlament.

De asemenea, nota informativă nu conține referințe la legislația comunitară și alte standarde internaționale relevante, încălcîndu-se astfel și prevederile lit. d) alin. (2) al art. 23 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, care statuează că dosarul de însoțire a variantei finale a proiectului de act legislativ va cuprinde nota informativă care va conține și rezultatele expertizei compatibilității cu legislația comunitară, precum și lista reglementărilor de referință ale legislației comunitare, cele ale Regulamentului Parlamentului, aprobat prin Legea 797-XIII din 02.04.1996, precum şi ale Hotărîrii Guvernului nr.190 din 21.02.2007. Astfel, dosarul de însoţire trebuia să conţină Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate. Din lipsa informaţiilor, nu cunoaştem dacă autorii au realizat sau nu aceste cerinţele legale, informația în cauză lipsind cu desăvîrșire de pe pagina oficială a Parlamentului.

În concluzie, constatăm nerespectarea unor cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de vulnerabilitate, care periclitează viitorul proces de implementare a legii.


7. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27 decembrie 2001, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Conform exigenţelor alin. (4) art. 131 din Legea Fundamentală, orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern.

Potrivit Hotărîrii Curții Constituționale nr. 29 din 22.05.2001 privind interpretarea prevederilor art. 131 alin. (4) din Constituţia Republicii Moldova, norma constituţională urmăreşte asigurarea reală a executării bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat reprezentate sub formă de venituri şi cheltuieli. Condiţia cuprinsă în norma constituţională, care prevede că propunerea legislativă sau amendamentul care atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce Guvernul le acceptă, şi are drept scop menţinerea echilibrului bugetar.

Condiţia imperativă privind controlul apriori al autorităţii executive asupra procesului bugetar este determinată de dreptul şi obligaţiunea Guvernului de a asigura realizarea politicii interne şi externe a statului, expusă în programul său de activitate, acceptat de Parlament (art. 96, art. 98 alin. (3) din Constituţie).

Raţiunea de stat determină, în general, competenţa Guvernului şi, în special, atribuţiile sale în domeniul finanţelor, creditelor, impozitelor, preţurilor şi circulaţiei monetare. Dreptul Guvernului de a accepta (sau de a nu accepta) majorarea sau reducerea veniturilor, cheltuielilor bugetare printr-o propunere legislativă sau amendament, drept care rezultă expres din norma supusă interpretării, este condiţionat de dispoziţiile constituţionale privind sistemul finanţelor publice naţionale, formarea, administrarea, utilizarea şi controlul cărora, în temeiul art.130 alin. (1) din Constituţie, sunt reglementate prin lege.

Avînd în vedere cele expuse, Curtea Constituţională apreciază că, în sensul art. 131 alin. (4) din Constituţie, orice amendament, care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, este necesar să fie considerat ca o modificare, care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, prevăzute în legea anuală a bugetului, şi în calitate de modificare, astfel de amendament poate fi adoptat numai după ce acesta este acceptat de Guvern.

Nota informativă nu face nici o referinţă la faptul că ar fi fost făcută o evaluare sau estimare economico-financiară a proiectului sau ar fi fost efectuate anumite calcule economico-financiare şi nu estimează cheltuielile necesare pentru implementarea proiectului de lege.

Astfel, remarcăm dificultatea realizării unei expertize adecvate a proiectului legii, în lipsa specificării în nota de fundamentare a informaţiei privind evidenţierea efectului social, economic, financiar şi de altă natură în urma aplicării prevederilor prevăzute de proiect, prognozării consecinţelor economice, financiare, ale proiectului etc.

În acest context, reiterăm necesitatea unei analize economico-financiare, ca parte componentă a unui proiect de lege, care, însă, lipseşte şi de care subiecţii cu drept de iniţiativă legislativă nu fac uz în argumentarea opţiunilor legislative propuse.


8. Analiza impactului de reglementare a proiectului. Constatăm, cu regret, că proiectul de lege nu a fost supus unei analize a impactului de reglementare, aşa cum prevăd cerinţele normelor art. 4 şi art. 13 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. 235-XVI din 20 iulie 2006, precum şi a Metodologiei de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1230 din 24.10.2006.

Codul fiscal stabileşte în alin.(3/1) din art. 3 că, la elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative din domeniul fiscal, care reglementează activitatea de întreprinzător, Guvernul întocmeşte actul de analiză a impactului de reglementare. În cazul iniţiativelor legislative înaintate de către deputaţi, actul de analiză a impactului de reglementare va fi întocmit de Guvern în procesul de avizare, conform unei metodologii aprobate de acesta. Pagina web a Parlamentului nu conţine o astfel de analiză.

În acest context, constatăm nerespectarea unor cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de coruptibilitate, care periclitează viitorul proces de implementare a legii.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din lectura proiectului poate fi dedusă promovarea directă şi/sau stabilirea unor interese/beneficii pentru anumite categorii de persoane, necorelate/contrare interesului public general.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. În cazul implementării propunerilor legislative prevăzute în proiect ar putea fi afectate interesele altor categorii de contribuabili care nu vor putea beneficia de scutiri, restituiri sau micşorări de impozite şi taxe. Acest fapt ar crea o inechitate fiscală/vamală între contribuabili.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului nu sunt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sunt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, nici proceduri administrative noi sau alte chestiuni vizînd activitatea acestora.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art. I - Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 7, se completează cu alineatul (3), cu următorul cuprins:

"(3) Impozitele locale, lista şi plafoanele taxelor locale se aprobă de către Parlament."

Articolul 7 din Codul fiscal conţine deja aceste prevederi, fiind operate prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.324 din 23.12.2013.

Coruptibilitate
Eroare de tehnică legislativă

Excluderea amendamentului din proiect.

2

3. Articolul 15:

litera a) se prezintă într-o nouă redacţie:

"a) pentru persoanele fizice, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri) şi întreprinzători individuali, în mărime de:

- 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 100 000 lei;

- 18% din venitul anual impozabil de la 100 000 lei pînă la 300 000 lei;

- 25% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 300 000 lei;"

litera b), cifra "12" se înlocuieşte cu cifra "0"; litera

c), cifra "7" se înlocuieşte cu cifra "0".

Amendamentele propuse, în opinia noastră, par a fi cu tentă electorală. Aceste propuneri legislative nu sunt altceva decît nişte „promisiuni false” şi nu pot fi puse în aplicare, deoarece nu corespund relaţiilor şi realităţilor sociale. Pericolul coruptibilităţii acestui element constă în incertitudinea pe care o creează în relaţiile sociale, îndeosebi cele referitoare la mecanismele de aplicare a legii etc., situaţii în care autorităţile responsabile de executarea legii respective se pot prevala de această deficienţă pentru a comite abuzuri.

Totodată, prin aceste modificări sunt avansate prin lege interese de grup contrar interesului public în detrimentul interesului general al societăţii recunoscut de stat în vederea asigurării bunăstării şi dezvoltării ei, fiind legalizate unele interese de grup, în pofida şi în detrimentul intereselor altor subiecţi de drept. Promovarea intereselor de grup prin favorizarea abuzivă la realizarea unor interese şi beneficii, oferindu-le ajutor în baza unor motive subiective sau în vederea influenţării lor (spre ex., proiecte ce vizează o categorie specială a electoratului) reprezintă un factor al coruptibilităţii. Deseori, acest element poate fi tratat ca o modalitate de discriminare a tuturor celorlalţi subiecţi de drept aflaţi într-o situaţie juridică similară, dar care nu pot beneficia de efectele pozitive ale prevederilor legii, ce serveşte intereselor grupului favorizat (spre ex.: promovarea proiectelor de derogare de la legea generală, pentru a scuti de taxe sau impozite unii agenţi economici concreţi).

Coruptibilitate
Norme irealizabile
Promovarea intereselor contrar interesului public
Prejudicierea intereselor contrar interesului public
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului

Revizuirea propunerilor legislative în contextul obiecţiilor expuse.

3

4. La articolul 18 se introduce litera m) cu următorul cuprins:

"m) dividentele, cu excepţia celor achitate în folosul persoanelor fizice rezidente".

Amendamentul propus în proiectul de lege a existat în Codul fiscal pînă la 13.01.2012. Acesta a fost exclus prin prin Legea nr.267 din 23.12.2011. Nu este clar raţionamentul autorilor de a reintroduce aceste prevederi din moment ce forul legislativ l-a exclus relativ recent.

Coruptibilitate
Promovarea intereselor contrar interesului public

Reexaminarea propunerii legislative.

4

8. Articolul 96, litera b):

la liniuţa a patra, cifra "8" se înlocuieşte cu cifra "6".

Micşorarea cotei TVA la gazele naturale şi gazele lichefiate de la poziţia tarifară 2711, atît la cele importate, cît şi la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova de la 8% la 6%, în opinia noastră, promovează interese în detrimentul interesului general al societăţii, recunoscut de stat în vederea asigurării bunăstării şi dezvoltării ei. Astfel, prin operarea acestor modificări se legalizează prejudicierea permanentă a intereselor unor grupuri, fără ca sacrificiul dat să contribuie la realizarea unui obiectiv de interes general, comun.

Coruptibilitate
Promovarea intereselor contrar interesului public
Prejudicierea intereselor contrar interesului public

Revizuirea amendamentului propus în contextul obiecţiei expuse.

5

10. Articolul 103 se completează cu punctul 22/1 cu următorul cuprins:

"22/1" activele materiale sau nemateriale, utilizate în procesul tehnologic de producere şi/sau prelucrare şi servicii, cu valoarea ce depăşeşte 6000 lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an, destinate includerii în capitalul statutar (social)."

Scutirea de TVA a activelor materiale sau nemateriale, utilizate în procesul tehnologic de producere şi/sau prelucrare şi servicii, cu valoarea ce depăşeşte 6000 lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an, destinate includerii în capitalul statutar (social) pare a fi exagerată din moment ce prin Legea nr.267 din 23.12.2011 acestea au fost scutite şi de taxele vamale.

Coruptibilitate
Promovarea intereselor contrar interesului public
Prejudicierea intereselor contrar interesului public

Excluderea propunerii legislative.

6

11. Titlul IV, capitolul 3 se completează cu 125/1 cu următorul cuprins:

"Articolul 125/1. Restituirea accizului pentru producătorii agricoli

(1) Subiectului impunerii (producătorii agricoli) i se restituie 50% din accizele achitate la motorină, utilizate în procesul de prelucrare a terenurilor agricole şi/sau de fabricare a produselor agricole."

A se vedea obiecţiile la pct. 2

Coruptibilitate
Promovarea intereselor contrar interesului public
Prejudicierea intereselor contrar interesului public

Excluderea propunerii din proiect.

7

15. La Titlul IX, anexa nr. 1 va avea următorul cuprins:

...

Micşorarea taxelor pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, în opinia noastră, este promovată pentru o categorie specială a electoratului într-un an electoral. Aceste propuneri legislative nu sunt altceva decît nişte „promisiuni false” şi nu pot fi puse în aplicare, deoarece nu corespund relaţiilor şi realităţilor sociale. Pericolul coruptibilităţii acestui element constă în incertitudinea pe care o creează în relaţiile sociale, îndeosebi cele referitoare la mecanismele de aplicare a legii etc., situaţii în care autorităţile responsabile de executarea legii respective se pot prevala de această deficienţă pentru a comite abuzuri.

Coruptibilitate
Norme irealizabile

8

Articolul II - Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 1997), cu modificările şi completările ulterioare se modifică şi se comp

1. Articolul 28 se completează cu litera q/2):

"q/2 activele materiale sau nemateriale, utilizate în procesul tehnologic de producere şi/sau prelucrare şi servicii, cu valoarea ce depăşeşte 6000 lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an, destinate includerii în capitalul statutar (social)."

A se vedea obiecţiile expuse la pct. 2.

Coruptibilitate
Promovarea intereselor contrar interesului public
Prejudicierea intereselor contrar interesului public

Excluderea amendamentului din proiect.

9

Articolul IV - Anexa nr. 1 la Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător nr. 451-XV din 30.07.2001 (Republicat în Monitorul Oficial, 2005, nr. 26-28, art. 95), cu modificările şi completările ulterioare, va avea

Anexa nr. 1

Taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate

Idem

Coruptibilitate
Promovarea intereselor contrar interesului public
Prejudicierea intereselor contrar interesului public

idem





Concluzii

În concluzia prezentului raport de expertiză, menţionăm următoarele:

- proiectul de lege, potrivit notei de fundamentare, urmărește scopul promovării unor facilităţi pentru anumite categorii de contribuabili prin micşorarea şi/sau scutirea impozitelor şi taxelor atît generale de stat cît şi locale (impozitul pe venit, TVA la importul gazelor naturale, scutirea de TVA a activelor materiale şi nemateriale, utilizate în procesul tehnologic de producere şi/sau prelucrare şi servicii, destinate includerii în capitalul statutar (social), restituirea accizului pentru producătorii agricoli, taxa pentru folosirea drumurilor), inclusiv a unor taxe la import (scutirea de taxele vamale a activelor materiale şi nemateriale, utilizate în procesul tehnologic de producere şi/sau prelucrare şi servicii, destinate includerii în capitalul statutar (social)) şi pentru obţinerea licenţei pentru anumite activităţi de întreprinzător (scutirea de taxa de licenţă pentru fabricarea şi/sau păstrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic, a producţiei alcoolice şi a berii; pentru importul şi comercializarea angro a alcoolului etilic, a băuturilor alcoolice şi a berii importate; pentru importul şi comercializarea angro a articolelor din tutun; importul şi prelucrarea industrială a tutunului şi/sau comercializarea angro a tutunului fermentat; pentru importul şi comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de alimentare);

- remarcăm lipsa unei fundamentări economico-financiare, precum și a unei analize a impactului de reglementare fiind nerespectate unele cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de coruptibilitate, care periclitează viitorul proces de implementare a legii;

- amendamentele propuse, în opinia noastră, par a fi cu tentă electorală. Aceste propuneri legislative nu sunt altceva decît nişte „promisiuni false” şi nu pot fi puse în aplicare, deoarece nu corespund relaţiilor şi realităţilor sociale;

- prin aceste modificări sunt avansate prin lege interese de grup contrar interesului public în detrimentul interesului general al societăţii recunoscut de stat în vederea asigurării bunăstării şi dezvoltării ei, fiind legalizate unele interese de grup, în pofida şi în detrimentul intereselor altor subiecţi de drept, putînd fi tratate ca o modalitate de discriminare a tuturor celorlalţi subiecţi de drept aflaţi într-o situaţie juridică similară, dar care nu pot beneficia de efectele pozitive ale prevederilor legii, ce serveşte intereselor grupului favorizat.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei