Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză

Raport de expertiză nr.581

Expertiza coruptibilităţii este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative”, susţinut financiar de MATRA Rule of Law and Good Governance Programme from Kingdom of the Netherlands Opiniile exprimate în cadrul prezentului raport pot să nu coincidă cu punctul de vedere al donatorului.



11 Ianuarie 2013

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii cu privire la salarizarea judecătorilor

(înregistrat în Parlament cu numărul 3079 din 18 Decembrie 2012)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii cu privire la salarizarea judecătorilor.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Preşedintele RM, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Transparenţa decizională Proiectul de Lege privind salarizarea judecătorilor a fost plasat pe site-ul Parlamentului, publicul avînd posibilitatea să-şi expună opinia. Astfel, principiul transparenţei decizionale a fost respectat.


4. Scopul promovării proiectului Potrivit autorului, "proiectul de lege privind salarizarea judecătorilor este elaborat în scopul reglementării modului şi condiţiilor de salarizare a judecătorilor, inclusiv a cuantumurilor salariilor acestora, instituind un sistem unitar de salarizare a judecătorilor bazat pe salariul mediu pe economie, stabilit anual de Guvern, ca unitate de referinţă".



Fundamentarea proiectului

5. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


6. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă După cum s-a arătat la p.3 din prezentul raport, proiectul de lege a fost plasat pe site-ul Parlamentului. Durata menţinerii acestuia pe site (mai mult de 15 zile lucrătoare) a permis oricărei persoane interesate să-şi expună opinia şi să prezinte propuneri de îmbunătăţire a proiectului de lege.


7. Suficienţa argumentării. Nota informatică conţine o justificare suficientă a promovării proiectului de act legislativ, fiind făcută referinţă atît la cadrul juridic naţional, cît şi la diverse documente internaţionale.


8. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Proiectul legii nu conţine referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză. Totuşi, nota informativă citează principiul 11 din Rezoluţia ONU asupra independenţei sistemului judecătoresc şi enumeră standardele din domeniu, elaborate sub egida Consiliului Europei.


9. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Astfel, nota de fundamentare la proiectul de Lege privind salarizarea judecătorilor conţine o estimare a mijloacelor financiare necesare pentru acoperirea salariilor şi a pensiilor judecătorilor, care vor fi necesare pentru implementarea proiectului de Lege, în cazul în care acesta va fi adoptat de Parlament. Deşi acest proiect de Lege nu reglementează activitatea de întreprinzător, totuşi implementarea efectivă a acestuia, influenţează toate relaţiile sociale, economice din ţara noastră. Din această perspectivă, în nota de fundamentare ar fi trebuit să fie analizat şi impactul proiectului legii asupra economiei şi bugetului ţării, precum şi beneficiile legii pentru societate, în general. Ca punct de pornire, de exemplu, ar putea fi luate sumele pe care le achită în prezent RM în legătură cu condamnările la CEDO (la momentul adoptării legii RM achită suma de x lei, iar după 5 ani de implementare a proiectului de lege, autorii estimează că suma achitată va fi de x-y lei) sau nivelul de încredere al populaţiei în justiţiei (la momentul adoptării Legii nivelul de încredere a populaţiei în justiţie este x%, iar după 5 ani de implementare se estimează ca va fi de x%+y%).



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


10. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Proiectul de Lege privind salarizarea judecătorilor promovează interesele unui anumit grup profesional - judecătorii. Promovarea acestor interese este conformă interesului general al societăţii de a diminua riscurile corupţiei în sistemul judiciar şi, în final, de a avea un corp judecătoresc imparţial şi independent. Totuşi, în nota informativă nu au fost explicate raţionamentele stabilirii discrepanţei progresive atît de mari (aproape de 2 ori) a cuantumului salariului de funcţie a judecătorilor în dependenţă de ierarhia instanţelor de judecată. Or, judecătorul indiferent de nivelul instanţei de judecată efectuează aceiaşi activitate - înfăptuieşte justiţia. Prin urmare, ar fi logic ca punctul de reper central în stabilirea salarizării judecătorilor ar trebui să constituie, în primul rînd, vechimea în muncă şi nu nivelul instanţei de judecată în care judecătorul înfăptuieşte justiţia. În tot cazul, acest subiect urmează a fi dezbătut pe larg în mediul judecătorilor. O altă problemă similară, care la fel urmează a fi dezbătută, este stabilirea sporului procentual pentru exercitarea funcţiei de preşedinte, vicepreşedinte a instanţei de judecată. Nu este clar, de ce a fost stabilită o diferenţă atît de semnificativă pentru exercitarea acestei competenţe în dependenţă de nivelul instanţei? Problemele administrative cu care se confruntă preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor de judecată sînt mai mult sau mai puţin similare (dacă totuşi se consideră că complexitatea activităţii administrative este mai semnificativă în cazul anumitor preşedinţi, vicepreşedinţi, diferenţa nu ar trebui să fie atît de mare - de 2 ori).


11. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului de Lege privind salarizarea judecătorilor şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă prejudicierea interesului public.


12. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. În general, prevederile proiectului Legii privind salarizarea judecătorilor este compatibilă cu legislaţia naţională. Cu toate acestea, trebuie să atragem atenţia asupra următoarelor deficienţe a proiectului:

1.Unele prevederi ale proiectului comportă aceiaşi încărcătură de conţinut ca şi legislaţia în vigoare - norme repetitive. De exemplu, art.8 din proiect repetă conţinutul art.20 prim din Legea cu privire la statutul judecătorului.

2.Proiectul conţine prevederi, care nu comportă vreo încărcătură juridică nouă, faţă de regulile stabilite în legislaţia deja existentă - norme inutile. De exemplu, alin.(1) din art.2; art.11, art.14 din proiect. Ar fi oportun ca aceste norme să fie excluse.

3.Articolul 3 din proiect necesită a fi reformulat, întrucît:
a) ajutorul material, potrivit art.2 din Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar şi art.5 din Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici nu constituie salariu.
b) premiul unic nu poate fi parte a salariului lunar.
Astfel, cît priveşte art.3 din proiect pot fi adoptate următoarele soluţii: fie prima propoziţie este reformulată în sensul că "...judecătorul are următoarele drepturi salariale care constau din:", fie prima propoziţie din art.3 urmează a fi menţinută în redacţia actuală şi adăugat un alineat suplimentar în care să fie specificate norme cu privire la ajutorul material şi premiile unice.

4.În alin.(3) din art.1 a fost omis Preşedintele CSM.


13. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. În general, formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


14. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Din perspectiva reglementării activităţii autorităţilor publice, proiectul Legii privind salarizarea judecătorilor, nu conţine elemente de coruptibilitate.




Concluzii

În concluzie, necesitatea promovării şi adoptării proiectului de Lege privind salarizarea judecătorilor este incontestabilă şi dictată de realităţile sociale şi de politicile de reformare a sistemului judiciar. Proiectul legii poate fi promovat şi adoptat, dar numai după desfăşurarea unor dezbateri publice cît mai largi, mai ales, în mediul judecătorilor şi ţinîndu-se cont de obiecţiile enunţate mai sus.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei