Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

17 Decembrie 2012

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii privind răspunderea disciplinară a judecătorilor

La solicitarea Ministerului Justiţiei



Evaluarea generală


1. Scopul promovării proiectului Reieşind din Nota informativă cu referire la proiectul de Lege privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, scopul principal al proiectului constă în crearea unui sistem efectiv şi transparent cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Un astfel de sistem, recunoaşte autorul, constituie una din condiţiile esenţiale pentru un sistem responsabil şi calitativ judecătoresc.
Proiectul a fost elaborat în vederea implementării domeniului specific de intervenţie 1.3.8. al Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, aprobată prin Legea nr. 231 din 25.11.2011, în temeiul căreia a fost programată revizuirea spectrului de abateri disciplinare şi a procedurii disciplinare în vederea ajustării la realităţile din sistem şi standardele europene.



Fundamentarea proiectului


2. Suficienţa argumentării. În conformitate cu art. 20 din Legea nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative (în continuare - Legea nr. 780/2001), nota informativă trebuie să includă:
a) condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, inclusiv necesitarea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări;
b) prinicpalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, efectul social,economic şi de altă natură al realizării lui;
c) referinţele la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză;
d) fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură;
e) actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului. Această exigenţă este inaplicabilă proiectului.
Autorul menţionează faptul, că s-a decis elaborarea unui proiect nou de lege, deoarece numărul amendamentelor, care urmau a fi operate la Legea nr. 950 din 19.06.1996 cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor, era considerabil, legea urmînd a fi modificată în proporţie de 80%.
Nota informativă conţine analiza condiţiilor care l-au impus, analiza elementelor novatorii ale proiectului, rezultatele scontate, impactul proiectului, referinţe la actele normative care trebuie elaborate sau modificate în eventualitatea adoptării proiectului, referinţe la standardele internaţionale în domeniu.
În ce priveşte fundamentarea economico-financiară, autorul proiectului recunoaşte că implementarea proiectului va necesita cheltuieli suplimentare, însă, la moment, nu evaluează costurile proiectului, în acest sens argumentarea poiectului fiind insuficientă.


3. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit art. 20 lit. c) din Legea nr. 780/2001, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.
Nota informativă conţine referinţe la cele mai importante standarde europene în domeniu:
a) Recomandarea CM al CoE privind judecătorii: independenţa, eficienţa şi responsabilităţi;
b) Carta europeană privind statutul judecătorilor;
c) Avizul nr. 1 (2001) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei referitor la standardele privind independenţa puterii judecătoreşti şi inamovibilitatea judecătorilor;
d) Avizul nr. 3 al Consiliului consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei asupra principiilor şi regulilior privind imperativele profesionale aplicabile judecătorilor şi în mod deosebit a deontologiei, comportamentelor incompatibile şi imparţialităţii;
e) Recomandările de la Kiev privind independenţa judiciară în Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală - administrarea sistemului judecătoresc, selectarea şi responsabilitate.


4. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit art. 20 lit. d) din Legea 780/2001, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură. În acelaşi sens sînt şi exigenţele stabilite de prevederile art. 47 alin. (6) din Regulamentul Parlamentului.
Nota informativă menţionează următoarele cheltuieli aferente implementării proiectului:
a) remunerarea membrilor Colegiului disciplinar reprezentanţi ai societăţii civile, cărora urmează să li se achite o indemnizaţie echivalentă cu 1/20 din salariul judecătorului Curţii Supreme de Justiţie pentru fiecare şedinţă;
b) alocarea personalului din secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii pentru asigurarea lucrărilor de secretariat ale Colegiului disciplinar;
d) preluarea volumului de lucru al judecătorilor membri ai Colegiului disciplinar de către judecători colegi din instanţele unde activează judecătorii membri ai Colegiului disciplinar, compensarea cheltuielilor;
e) cheltuieli curente - arenda clădirii, mobilier, săli de şedinţă, computere, imprimante, servicii comunale, cheltuieli de birotică ş.a.
Nota informativă nu conţine o justificare a proiectului din punct de vedere economico-financiar, autorul menţionînd că costurile implementării proiectului vor fi prezentate la etapa promovării în Guvern.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


5. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, care ar fi necorelate/contrare interesului public general.


6. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Anumite prevederi din proiect sînt de natură să prejudicieze drepturile garantate judecătorilor, aducînd atingere şi unor principii esenţiale care trebuie să ghideze procesul înfăptuirii justiţiei. Astfel, eventualele prejudicii nu tocmai sînt corelate interesului public general. Obiecţiile în acest sens sînt incluse în Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


7. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Proiectul vine să substituie Legea cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor, care urmează a fi abrogată. Adiţional va fi necesară operarea unui şir de modificări la Legea cu privire la statutul judecătorului şi Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Mai mult, pentru punerea în aplicare a prevederilor proiectului, Consiliul Superior al Magistraturii va trebui să adopte actele normative prevăzute de proiect, precum şi să aducă actele sale normative în concordanţă cu prevederile proiectului.
Astel, reieşind din cele menţionate mai sus, în eventualitatea adoptării proiectului, va fi necesară o aducere în concordanţă a cadrului normativ conex.
Însă, mai grav este că proiectul nu clarifică pînă la urmă mai multe lucruri ce ţin de esenţa şi categoriile abaterilor disciplinare, confuziile în acest sens ridicînd mari probleme privind compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Obiecţiile referitor la acest compartiment sînt expuse în Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


8. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. În conformitate cu art. 19 din Legea nr. 780/2001, proiectul de lege trebuie să răspundă următoarelor exigenţe ce ţin de limbaj, ortografie şi punctuaţie:
a) fraza se construieşte conform normelor gramaticale, astfel încît să exprime corect, concis şi fără echivoc ideea, să fie înţeleasă uşor de orice subiect interesat;
b) într-o frază este exprimată o singură idee;
c) se utilizează termeni adecvaţi, compatibili cu cei utilizaţi în legislaţia comunitară ori similari lor, şi de o largă circulaţie;
d) noţiunea nu se redă prin definiţia ei sau printr-o frazeologie, ci prin termenul respectiv;
e) terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative şi în reglementările legislaţiei comuinitare; se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia;
f) neologismele se folosesc numai dacă sînt de largă circulaţie;
g) se evită folosirea regionalismelor, a cuvintelor şi expresiilor nefuncţionale, idiomatice, neutilizabile şi/sau cu sens ambiguu;
h) se evită tautologiile juridice;
i) se respectă cu stricteţe regulile de ortografie şi punctuaţie.
Proiectul necesită redactare sub acest aspect, insclusiv şi în ce priveşte ortografia şi punctuaţia. Anumite obiecţii în acest sens, care nu sînt esenţiale, se conţin în Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.
La general, însă, formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic.


9. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Reieşind din prevederile art. 1, proiectul vine să reglementeze temeiurile răspunderii disciplinare, categoriile abaterilor disciplinare ale judecătorilor, sancţiunile disciplinare, etapele procedurii disciplinare, drepturile şi obligaţiile instituţiilor implicate în procedura disciplinară, procedura examinării, adoptării şi contestării hotărîrilor pe cauzele disciplinare.
Astfel, avînd un atare obiect de reglementare, proiectul conţine prevederi, care se referă atît la instituţiile implicate în procedura disciplinară (Consiliul Superior al Magistraturii, Colegiul disciplinar, Inspecţia judiciară), cît şi la procedura examinării cauzelor disciplinare. Obiecţiile în acest sens se conţin în Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


10. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art. 2

Potrivit textului proiectului.

Este omis un esenţial principiu, care trebuie să ghideze procedura disciplinară, şi anume - principiul legalităţii, care, în sensul Cartei europene privind statutul judecătorilor, trebuie să prevadă că numai încălcarea uneia dintre îndatoririle în mod expres definite de lege poate da prilejul unei sancţiuni şi că ierarhizarea sancţiunilor susceptibile de a fi aplicate este precizată de lege.

Coruptibilitate
Lacune de drept

De completat articolul cu prevederi privind principiul legalităţii.

2

Art. 4 alin. (1) lit. a)

Potrivit textului proiectului.

Pentru a facilita înţelegerea obiecţiilor care sînt, pe potriva articolului, voluminoase, ne vom expune separat pe literele articolului. La lit. a) - este necesar de concretizat sensul noţiunii de imparţialitate astfel, încît interpretarea acestei noţiuni să nu genereze echivocuri. Eventual, imparţialitatea ar trebui tratată potrivit Principiilor de la Bangalore privind conduita judiciară, ca principiu ce exclude orice favoruri, subiectivism şi prejudecăţi. Obligaţia imparţialităţii ar trebui să fie pusă în conexiune cu garantarea tratamentului egal al părţilor, evitarea ideilor preconcepute şi discriminărilor, păstrarea echilibrului între părţi, inclusiv audierea acestora în mod corect. În acelaşi sens este şi Avizul nr. 3 (2002) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei asupra principiilor şi regulilor privind conduita profesională a judecătorilor şi în mod deosebit a deontologiei, comportamentelor incompatibile şi imparţialităţii.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Potrivit obiecţiei. Reţinem ca recomandare generală necesitatea redactării textului articolului astfel, încît normele să fie cît mai clare. În caz contrar, la punerea în aplicare, normele vor genera probleme de interpretare.

3

Art. 4 alin. (1) lit. b)

Potrivit textului proiectului.

Norma nu este suficient de concretizată.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

După sintagma "de a se abţine" - de completat cu sintagma "de la judecarea cauzei".

4

Art. 4 alin. (1) lit. c)

Potrivit textului proiectului.

În opinia noastră, prevederea aduc atingere abuzivă principiului independenţei. Principiul independenţei este unul esenţial, care În sensul Principiilor de la Bangalore privind conduita judiciară, presupune că judecătorul îşi exercită funcţia judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influenţe externe, sugestii, presiuni, ameninţări şi fără vreun amestec direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv. În sensul Recomandărilor de la Kiev cu privire la independenţa judiciară în Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, răspunderea disciplinară nu se extinde la conţinutul hotărîrilor lor, inclusiv diferenţele de interpretare juridică între instanţe. Modul cum un judecător hotărăşte o cauză niciodată nu trebuie să servească drept bază pentru sancţionare. Emiterea de către instanţele superioare a directivelor, explicaţiilor sau rezoluţiilor trebuie să fie descurajată, dar atît timp cît ele există, ele nu trebuie să fie obligatorii pentru judecătorii instanţelor inferioare. Altfel, ele reprezintă încălcarea independenţei individuale a judecătorilor. În plus, hotărîrile exemplare ale instanţelor superioare şi hotărîrile special elaborate ca precedente de aceste instanţe vor avea statut de recomandări şi nu sînt obligatorii pentru judecătorii instanţelor inferioare în alte cazuri. Ele nu trebuie să fie folosite pentru restricţionarea libertăţii instanţelor inferioare în responsabilitatea lor şi în procesul lor decizional. Uniformitatea interpretării legii trebuie încurajată prin studiile practicii judiciare care de asemenea nu au caracter obligatoriu. De altfel, în opinia noastră, neuniformitatea practicii judecătoreşti este determinată, în mod esenţial, de calitatea legii, fapt care nu poate fi imputat judecătorului.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Reexaminare potrivit obiecţiei.

5

Art. 4 alin. (1) lit. d)

Potrivit textului proiectului.

în opinia noastră, abaterea se încadrează în sensul art. 303 din Codul penal, Amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală, urmînd a fi sancţionată penal.

Coruptibilitate
Confundarea / dublarea tipurilor de răspundere juridică pentru aceeaşi încălcare

Reexaminare potrivit obiecţiei.

6

Art. 4 alin. (1) lit. e)

Potrivit textului proiectului.

În fapt, este vorba de încălcarea principiului integrităţii, acesta fiind perfect şi într-un sens mai larg exprimat în Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, redacţie care ar putea fi preluată de către autor, adaptînd-o la specificul naţional al expresiei juridice. Prin integritate se înţelege că judecătorul nu permite utilizarea prestigiului funcţiei sale pentru a rezolva interesele sale private, interesele personale ale membrilor familiei sau ale altor persoane.

Coruptibilitate
Îngustarea nejusiticată a noţiunii de integritate.

Redactare potrivit obiecţiei.

7

Art. 4 alin. (1) lit. f)

Potrivit textului proiectului.

În opinia noastră, este necesar de exclus sintagma „cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii”. Cu certitudine, anumite cauze judiciare aflate pe rol sunt de un interes public notoriu, publicul manifestînd un interes deosebit faţă de acestea. Însă, acest interes nu poate justifica nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor judiciare sau a secretului deliberării. Judecătorul trebuie să fie limitat în declarţii publice atunci cînd acestea sunt făcute în privinţa unui dosar pe care îl examinează sau l-a examinat. În toate aceste cazuri, contactele cu publicul, inclusiv mass-media, trebuie să fie preluate de către funcţionarul instanţei responsabil de PR.

Coruptibilitate
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate

De exclus sintagma "cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii".

8

Art. 4 alin. (1) lit. i)

Potrivit textului proiectului.

În opinia noastră, această faptă este sancţionabilă prin eventuala casare a hotărîrii pe caz, prin angajarea răspunderii penale în temeiul art. 307 din Codul penal, printr-o eventuală aplicare a sancţiunii de eliberare din funcţie urmare a evaluării performanţelor judecătorului.

Coruptibilitate
Confundarea / dublarea tipurilor de răspundere juridică pentru aceeaşi încălcare

Reexaminare potrivit obiecţiei.

9

Art. 4 alin. (1) lit. j)

Potrivit textului proiectului.

De reexaminat această normă prin prisma prevederilor legislaţiei speciale care reglementează raporturile în procesul de depunere, verificare şi control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate, declaraţiilor de interese personale. Pentru unele fapte, în acest context, este prevăzută atragerea la răspundere contravenţională, penală.

Coruptibilitate
Confundarea / dublarea tipurilor de răspundere juridică pentru aceeaşi încălcare

Reexaminare potrivit obiecţiei.

10

Art. 4 alin. (1) lit. l) şi lit. q)

Potrivit textului proiectului.

Prevederi prea vagi pentru a fi efectiv puse în aplicare. De altfel, acestea fac de neînţeles distincţia între obiectul reglementat de proiect şi obiectul reglementat de regulile de etică. Acest lucru este necesar de clarificat. În sensul Avizului nr. 3 (2002) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei asupra principiilor şi regulilor privind conduita profesională a judecătorilor şi, în mod deosebit, a deontologiei, comportamentelor incompatibile şi imparţialităţii, judecătorii trebuie să se ghideze în activitatea lor de principiile de conduită profesională, care, însă, trebuie să fie complet separate de sistemul disciplinar al judecătorilor.

Coruptibilitate
Confundarea / dublarea tipurilor de răspundere juridică pentru aceeaşi încălcare

Reexaminare potrivit obiecţiei.

11

Art. 4 alin. (1) lit. p)

Potrivit textului proiectului.

Reţinem obiecţiile de mai sus. Conţinutul şi calitatea hotărîrii judecătoreşti nu poate servi drept temei pentru angajarea răspunderii disciplinare, însă, eventual, aceste criterii ar trebui să fie examinate în procesul de evaluare a performanţelor judecătorului.

Coruptibilitate
Confundarea / dublarea tipurilor de răspundere juridică pentru aceeaşi încălcare

Reexaminare potrivit obiecţiei.

12

Art. 5 alineatele (1) şi (2)

Potrivit textului proiectului.

La general, legea trebuie să facă o clară distincţie între felurile de răspundere juridică. Această necesitate implică şi diferenţele între termenele de prescripţie pentru tragere la răspundere. Termenele de 2 ani şi 1 an pentru tragere la răspundere disciplinară sînt nejustificat de extinse. Astfel, termenul de prescripţie pentru tragere la răspundere disciplinară se egalează cu termenul de prescripţie pentru tragere la răspundere penală pentru unele categorii de infracţiuni. Acest fapt este inadmisibil şi prin prisma securităţii anumitor raporturi. La general, deficienţele în constatarea anumitor fapte nu trebuie să fie depăşite prin termene de prescripţie nejustificat de extinse. Deficinţele autorităţilor în constatare nu trebuie să fie puse în povara judecătorilor. Unicul remediu corect ar fi ca procedurile să fie atît de eficiente, încît să permită investigarea disciplinară efectiv şi operativ.

Coruptibilitate
Stabilirea unor termene nejustificate

Reexaminare potrivit obiecţiei.

13

Art. 7

Potrivit textului proiectului.

Spectrul de sancţiuni nu este unul care ar descuraja abaterile disciplinare. Recomandarea nr. (94) 12 privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor, prescrie, că atunci cînd judecătorii nu-şi îndeplinesc obligaţiile într-un mod eficient şi corect sau în cazul în care primesc sancţiuni disciplinare, toate măsurile necesare care nu afectează independenţa sistemului judiciar trebuie luate. Aceste măsuri pot include, fără a afecta prevederile legilor în vigoare sau cutumelor, următoarele: a) retragerea dosarului de la judecător; b) transferarea judecătorului; c) aplicarea de sancţiuni economice, precum o reducere a salariului; d) suspendare.

Coruptibilitate
Dezechilibru dintre încălcare şi sancţiune

Reexaminare potrivit obiecţiei.

14

Art. 8 alin. (1)

Potrivit textului proiectului.

Gravitatea sancţiunilor aplicabile trebuie să fie precizată prin lege. Doar în acest fel, potrivit Cartei europene privind statutul judecătorilor, aplicarea sancţiunilor va fi supusă principiului proporţionalităţii.

Coruptibilitate
Lacune de drept

De a stabili prin lege care abateri disciplinare sînt grave.

15

Art. 11 alin. (1)

Potrivit textului proiectului.

În sensul Recomandărilor de la Kiev cu privire la independenţa judiciară în Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, Colegiul disciplinar nu ar trebui să fie dominat de către judecătorii instanţelor ierarhic superioare. În opinia noastră, 2 judecători din cadrul Curţii Supreme de Justiţiei şi cei 2 judecători din cadrul curţilor de apel cantitativ defavorizează gradul de reprezentativitate a judecătorilor din instanţele ierarhic inferioare.

Coruptibilitate
Componenţa neechilibrată a unui organ.

Reexaminare potrivit obiecţiei.

16

Art. 11 alineatele (3) şi (4)

Potrivit textului proiectului.

În fapt, convingerea noastră este, că anume pentru astfel de cazuri sînt aleşi membrii supleanţi. Altfel, rolul lor este neclar.

Coruptibilitate
Proceduri inoportune.

Reexaminare potrivit obiecţiei.

17

Art. 13

Potrivit textului proiectului.

Pentru a preveni acuzaţiile de corporatism şi a garanta o procedură disciplinară echitabilă, colegiul disciplinar nu trebuie să deţină concomitent competenţe: a) de a recepţiona plîngeri şi a desfăşura investigaţii disciplinare, cît şi; b) de a audia cauze şi a lua hotărîri cu privire la măsurile disciplinare. Anume în acest sens sînt Recomandările de la Kiev cu privire la independenţa judiciară în Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală. În speţă, Colegiul disciplinar nu poate avea competenţe de a aplica sancţiuni. Mai mult, judecătorii nu deţin monopolul proastei funcţionări a justiţiei. Ar fi oportun de prevăzut expres pin lege, că acest organ sesizează organele competente de sancţionarea avocaţilor, executorilor judecătoreşti etc. atunci, cînd această sesizare este justificată.

Coruptibilitate
Lacune de drept
Cumularea competenţelor de a elabora acte, a controla aplicarea lor şi de a sancţiona

Reexaminare potrivit obiecţiei.

18

Art. 17 alin. (6)

Potrivit textului proiectului.

Proiectul este absolut lacunar în ce priveşte statutul secretarului colegiului disciplinar.

Coruptibilitate
Lacune de drept

De completat cu norme privind statutul secretarului colegiului.

19

Art. 21 alin. (1)

Potrivit textului proiectului.

Cu certitudine, orice persoană care a suferit de pe urma unei abateri disciplinare a unui judecător trebuie să aibă dreptul de a înainta orice plîngere organismului abilitat cu iniţierea acţiunilor disciplinare. Totodată, în aceeaşi măsură este cert, că vor fi cazuri cînd sesizarea acestui organ va fi efectuată de către persoanele, care au fost martori sau cărora le-au devenit cunoscute anumite fapte ce pot fi calificiate ca abateri disciplinare grave, însă, care nu vor fi îndreptăţite în sesizare pe motivul că nu au fost nemijlocit prejudiciate prin aceste fapte, astfel, nefiind persoane interesate. În opinia noastră, sintagma "interesată" solicită excesiv petiţionarului dovada unui interes justificat. Totodată, în sensul Recomandărilor de la Kiev cu privire la independenţa judiciară în Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, dreptul de a depune sesizări ar trebui să fie oferit şi preşedinţilor instanţelor judecătoreşti.

Coruptibilitate
Lacune de drept
Cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor / obligaţii excesive

Reexaminare potrivit obiecţiei.

20

Art. 25 alin. (3) lit. d)

Potrivit textului proiectului.

Prevederile de la lit. d), în fapt, fac lista drepturilor oferite inspectorului-judecător deschisă. În plus, sintagma "pe care le consideră" îi atribuie în exclusivitate inspectorului-judecător să decidă asupra necesităţii întreprinderii altor măsuri. Aceeaşi obiecţie reţinem şi pentru art. 26 alin. (2).

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Listă deschisă a drepturilor oferite inspectorului-judecător.

Preferabil ar fi excluderea literei. Imperativ necesar - excluderea sintagmei "pe care le consideră". La art. 26 alin. (2) - de prevăzut expres motivele întemeiate care justifică prelungirea termenului de verificare a sesizării.

21

Art. 29 alin. (3)

Potrivit textului proiectului.

Activitatea tuturor organelor antrenate în proceduri disciplinare aplicabile judecătorilor ar trebui să fie reglementată prin lege, nu printr-un act normativ subordonat legii. Ne referim aici nu numai la Colegiul disciplinar, rezervînd această obiecţie şi pentru prevederile art. 9 alin. (2), dar şi la Inspecţia judiciară. Anume în acest sens sînt şi Recomandările de la Kiev cu privire la independenţa judiciară în Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală.

Coruptibilitate
Norme de blanchetă
Lacune de drept

Completarea proiectului cu toate prevederile importante relevante activităţii Colegiului disciplinar şi Inspecţiei judiciare.

22

Art. 30 alin. (6)

Potrivit textului proiectului.

Sîntem conştienţi de faptul că verificarea sesizărilor sub aspectul admisibilităţii este o etapă-filtru care vine să asigure că judecătorii nu vor avea de suportat proceduri disciplinare în baza unor plînger vădit neîntemeiate depuse de litiganţi dezamăgiţi. Totuşi, la etapa examinării admisibilităţii, judecătorul trebuie să fie informat asupra hotărîrii privind admisibilitatea sau inadmisibilitatea sesizării. Acest drept este important şi în contextul faptului că decizia privind admisibilitatea nu va fi una motivată, iar judecătorul nu va avea dreptul să o conteste. Cele din urmă prevederi din proiect sînt justificate doar în măsura în care vin să asigure că etapa de verificare a sesizării nu este formalizată şi birocratizată excesiv.

Coruptibilitate
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului

De completat cu prevederi ce ţin de dreptul judecătorului de a fi informat referitor la hotărîrea adoptată.





Concluzii

Potrivit autorului proiectului, sistemul răspunderii disciplinare a judecătorilor trebuie să asigure că orice abatere disciplinară a judecătorilor, din orice instanţă, poate fi examinată şi sancţionată, dacă e cazul.
În acelaşi timp, se recunoaşte, că sistemul de răspundere disciplinară trebuie să fie astfel construit, încît să nu admită posibilitatea influenţării şi interferenţei cu activitatea judecătorului în procesul de înfăptuire a justiţiei.
Menţionînd condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, autorul se referă la studiul efectuat anterior cu privire la spectrul de abateri disciplinare şi procedura disciplinară cu privire la judecători în Republica Moldova.
Studiul a constatat, că actualul cadru normativ cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nu este suficient de clar şi detaliat reglementat, astfel nefiind asigurată aplicarea clară şi previzibilă a legii în domeniu.
În acest sens, autorul confirmă ca necesităţi:
a) revizuirea modalităţii de reglementare a temeiurilor răspunderii disciplinare şi a listei abaterilor disciplinare;
b) reglementarea detaliată a procedurii disciplinare, cu prevederea clară a garanţiilor procesuale ale subiecţilor implicaţi;
c) clarificarea rolului Colegiului disciplinar şi modificarea sancţiunilor disciplinare.
Proiectul, în redacţia sa actuală, nu răspunde pe deplin acestor necesităţi, urmare a expertizei efectuate fiind identificaţi mai mulţi factori de coruptibilitate, şi anume:
-Cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor;
-Componenţa neechilibrată a unui organ;
-Concurenţa normelor de drept;
-Confundarea/dublarea tipurilor de răspundere juridică pentru aceeaşi încălcare;
-Cumularea competenţelor de a verifica şi sancţiona;
-Dezechilibru dintre încălcare şi sancţiune;
-Drepturi oferite, printr-o listă deschisă, inspectorului-judecător;
-Formulare ambuguă care admite interpretări abuzive;
-Îngustarea nejustificată a noţiunii de integritate;
-Lacune de drept;
-Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului;
-Nome care stabilesc derogări neîntemeiate;
-Norme de blanchetă;
-Proceduri inoportune;
-Stabilirea unor termene nejustificate.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei