Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

30 Noiembrie 2012

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea articolului 32 din Legea nr.1453-XV din 08.10.2002 cu privire la notariat

(înregistrat în Parlament cu numărul 2415 din 23 Octombrie 2012)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea articolului 32 din Legea nr.1453-XV din 08.10.2002 cu privire la notariat.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este un grup de deputaţi în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este nu este determinată, ceea ce nu corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001. Proiectul de lege nu stabilește expres clauza de adoptare și categoria acestuia. Or, potrivit art.27 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001, clauza de adoptare stabileşte temeiul legal de adoptare a actului legislativ şi categoria lui, fiind obligatorie pentru toate actele legislative.
În conformitate cu prevederile art.35 alin.(3) din Legea nr.780/2001, actul legislativ de modificare sau completare are, de regulă, o forţă juridică egală cu cea a actului ale cărui dispoziţii le modifică sau le completează.
Proiectul de lege prevede modificarea art.32 din Legea nr.1453/2002 cu privire la notariat. Avînd în vedere că Legea nr.1453/2002 este lege organică, prin urmare și categoria proiectului actului legislativ trebuie să fie lege organică.


3. Scopul promovării proiectului Potrivit notei informative, proiectul a fost elaborat în vederea asigurării unei uniformități a prevederilor legale prin eliminarea contradicțiilor de ordin legal dintre alineatul (1) și alineatul (2) al articolului 32 din Legea cu privire la notariat, propunînd excluderea alineatului (2). În acest context, la încasarea plăților pentru serviciile notariale prestate, notarii urmează să se ghideze strict de prevederile Legii cu privire la taxa de stat și a Legii cu privire la metodologia calculării plății pentru servicii notariale.
Potrivit art. 72 din Constituţia Republicii Moldova, Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. Astfel, potrivit art.10 din Legea nr.780/2001 privind actele legislative, legile ordinare intervin în orice domeniu al relaţiilor sociale, cu excepţia domeniilor supuse reglementării prin Constituţie şi legi organice.
Or, Legea cu privire la metodologia calculării plăţii pentru servicii notariale nr.271/27.06.2003, este lege ordinară. Revenind la scopul urmărit, rezultă că trebuie ajustată Legea privind metodologia calculării plăţilor pentru servicii notariale la Legea cu privire la notariat.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Suficienţa argumentării. Nota informativă la proiect conţine doar o serie de argumente generale în sprijinul ideilor ce stau la baza proiectului.
Totuşi, în conformitate cu prevederile art.22 din Legea privind actele legislative, era necesar de efectuat o expertiză juridică pentru asigurarea concordanţei proiectului cu normele Constituţiei, cu practica jurisdicţiei constituţionale, precum şi coordonarea lui cu legislaţia în vigoare şi cu legislaţia comunitară.
Reieşind din importanţa şi consecinţele acestui proiect de lege, acesta urma să fie transmis spre avizare tuturor autorităților publice, instituţiilor publice de specialitate, societăţii civile pentru formularea recomandărilor, iar, în final, avizele, sinteza recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice şi rezultatele expertizelor, trebuiau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ, aşa cum prevede art.23, alin.(2) lit.e) din Legea privind actele legislative.


6. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.
Proiectul Legii şi nota informativă la acesta nu conţin referinţe la compatibilitatea proiectului cu prevederile acquis-ului comunitar.


7. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.
Nota informativă la proiectul de lege nu conţine o asemenea fundamentare economico-financiară.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


8. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


9. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia rezultă expres prejudicierea intereselor notarilor la stabilirea de sine stătător a plății pentru serviciul notarial acordat persoanei.
Una dintre caracteristicile importante ale tarifului plăţii notariale este achitarea acestuia pentru acte cu valoare juridică semnificativă întocmite în beneficiul persoanelor interesate. În acest sens, tariful notarial este o măsură de remunerare a notarului stabilită de stat pentru asistenţa acordată în protecţia intereselor corecte ale persoanelor şi asigurarea libertăţii consimţămîntului acestora. Semnătura unui notar conferă actelor juridice caracter de autenticitate, adică asigurarea legalităţii şi autenticităţii acestuia.
Mai mult, notarii au îndatoriri care depăşesc simpla autentificare a documentelor, deseori se ocupă de consilierea cetăţenilor cu privire la diferitele posibilităţi de încheiere a actelor juridice şi asupra consecinţelor acestora.
Astfel, valoarea tarifelor notariale revin notarului şi apare în calitate de garanţie materială pentru desfăşurarea adecvată a activităţii, a principiilor de independenţă, imparţialitate, responsabilitatea pentru asigurarea legalităţii transferului de proprietate, cît şi autofinanţarea activităţii acestuia. Suplimentar, este necesar de ţinut cont de necesitatea compensării cheltuielilor indispensabile pentru asigurarea principiului secretului actului notarial, păstrarea arhivei, achitarea cheltuielilor pentru acţiunile întreprinse de notar în vederea îndeplinirii actului notarial, primirea în depozit a banilor şi titlurilor de valoare, medierea, etc.
La fel, urmează a lua în considerare faptul că tarifele notariale trebuie să acopere cheltuielile necesare pentru desfăşurarea activităţii menite să asigure respectarea principiului răspunderii materiale a notarului. În condiţiile legii notarul poartă răspundere materială deplină pentru prejudiciul material cauzat în procesul activităţii sale profesionale. Riscul asigurat beneficiarilor de acte notariale se include în costul serviciilor notariale.
Tarifele stabilite trebuie corelate cu cheltuielile necesare a fi suportate de notari în procesul desfăşurării activităţii sale. În virtutea legii, pentru desfăşurarea activităţii, notarul trebuie să asigure întrunirea anumitor condiţii, care implicit presupun cheltuieli. Cheltuielile curente sînt următoarele: sediul; cheltuielile de întreţinere a biroului; arhivarea şi păstrarea arhivei; plata pentru servicii de acces la Registrul electronic al bunurilor imobile, la Registrul electronic al dosarelor succesorale şi al testamentelor, la Registrul Bunurilor Imobile, Registrul de stat al persoanelor juridice, Registrul de stat al populaţiei; cheltuieli pentru tehnică de calcul, mobilier, reparaţii, plata pentru acces la internet, cheltuielile suportate de către notar pentru birotica necesară; salariul achitat personalului; contribuţii în fondul asigurărilor de medicina şi social și alte cheltuieli.
Suplimentar, este necesar de ţinut cont şi de remunerarea activităţii intelectuale a notarului care trebuie efectuată într-un raport rezonabil cu plăţile stabilite în profesiile conexe.


10. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului nu sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei.


11. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


12. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice şi proceduri administrative noi, ci are menirea de a exclude dreptul notarului de a stabili de sine stătător plata pentru serviciul notarial acordat persoanei.




Concluzii

În concluzia prezentului raport de expertiză, menţionăm următoarele:

- proiectul de lege nu stabilește expres clauza de adoptare și categoria acestuia;
- proiectul în redacţia propusă nu va realiza scopul propus de către autor în nota informativă;
- lipsa unei expertize juridice pentru asigurarea concordanţei proiectului cu normele Constituţiei, cu practica jurisdicţiei constituţionale, precum şi coordonarea lui cu legislaţia în vigoare;
- nota informativă nu include referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză;
- nota informativă nu conţine informaţii privind fundamentarea economico-financiară, deşi realizarea noilor reglementări ar putea să afecteze veniturile bugetare şi de altă natură;
- lipsa avizelor, recomandărilor recepţionate în cadrul consultărilor publice, care trebuiau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ.
Reglementarea plăţilor notariale este unul din subiectele care necesită abordare, dar necesită o abordare complexă care va asigura stabilitatea normelor adoptate. În conformitate cu Planul de Acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 6 din 16 februarie 2012, Ministerul Justiţiei urmează să prezinte Guvernului spre aprobare în trimestrul IV al anului 2012 un set de legi noi în domeniul notariatului care vor reglementa: a) organizarea activităţii notariale, b) procedura de îndeplinire a actelor notariale şi c) mărimea tarifelor notariale.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei