Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

27 Noiembrie 2012

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea și completarea Codului civil nr.1107 din 06.06.2002 (art.212)

(înregistrat în Parlament cu numărul 2373 din 18 Octombrie 2012)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea și completarea Codului civil nr.1107 din 06.06.2002 (art.212).



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este un grup de deputaţi în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Potrivit notei informative, proiectul a fost elaborat în scopul înlăturării omisiunii admise la elaborarea Codului civil. Astfel, reglementînd forma actelor juridice, Codul civil nu prevede expres forma actelor care au ca obiect înstrăinarea bunurilor imobile. La etapa elaborării Codului civil, autorii au avut la bază conceptul că orice construcție nu poate exista, fiind atîrnată în aer, aceasta este amplasată, fiind legată de teren. În acest context, pornind de la Legea cu privire la prețul normativ și modul de vînzare – cumpărare a pămîntului, care prevede forma autentică pentru înstrăinarea terenurilor, problema abordată în proiectul de lege este reglementată, prin urmare nu era necesar de reglementat acest aspect și în cod.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Suficienţa argumentării. Nota informativă la proiect conţine doar o serie de argumente generale în sprijinul ideilor ce stau la baza proiectului.
Totuşi, în conformitate cu prevederile art.22 din Legea privind actele legislative, era necesar de efectuat o expertiză juridică pentru asigurarea concordanţei proiectului cu normele Constituţiei, cu practica jurisdicţiei constituţionale, precum şi coordonarea lui cu legislaţia în vigoare şi cu legislaţia comunitară.
Reieşind din importanţa şi consecinţele acestui proiect de lege, acesta urma să fie transmis spre avizare tuturor autorităților publice, instituţiilor publice de specialitate, societăţii civile.
Menţionăm că proiectul în redacţia prezentată va realiza scopul propus de către autor în nota informativă. Precizăm că scopul proiectului este stabilirea expresă în Codul civil a obligativității formei autentice a actului juridic, dacă are ca obiect înstrăinarea sau grevarea bunurilor imobile.


6. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.
Proiectul Legii şi nota informativă la acesta nu conţin referinţe la compatibilitatea proiectului cu prevederile acquis-ului comunitar.


7. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Nota informativă nu conţine o fundamentare economico-financiară, deşi realizarea noilor reglementări ar putea să necesite cheltuieli financiare şi de altă natură.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


8. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


9. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. În general, din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


10. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului nu sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei.


11. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


12. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, nici proceduri administrative noi sau alte chestiuni vizînd activitatea acestora.


13. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Articol unic

"Articolul 212. Forma autentică a actului juridic Forma autentică a actului juridic este obligatorie: a) dacă actul juridic are obiect înstrăinarea sau grevarea bunurilor imobile, b) prin acordul părţilor, chiar dacă legea nu cere forma autentică, c) în alte cazuri stabilite de lege."

Reieșind din prevederile propuse urmează a fi stabilit expres în Codul civil a obligativității formei autentice a actului juridic dacă are ca obiect înstrăinarea sau grevarea bunurilor imobile. Actul juridic autentic, purtînd sigiliul şi semnătura persoanei care desfăşoară activitate notarială, este de autoritate publică, se prezumă legal şi veridic. Actele juridice autentificate dobîndesc o importantă forţă juridică, în special în materia probelor şi se prezumă legale, astfel încît părţile nu mai sînt obligate să demonstreze de fiecare dată legalitatea conţinutului acestora. Ţinînd cont de importanţa actelor juridice care au ca obiect înstrăinarea bunurilor imobile, stabilirea expresă a obligativității formei autentice, este binevenită deoarece potrivit Legii cu privire la notariat, notariatul este o instituţie publică de drept abilitată să asigure, în condiţiile legii, ocrotirea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor şi statului prin îndeplinirea de acte notariale în numele Republicii Moldova. Implicarea unui notar poate asigura o protecţie efectivă a persoanelor în încheierea de acte juridice translative de drepturi. Este de remarcat că proiectul propune instituirea formei autentice obligatorie actului juridic care are ca obiect grevarea bunurilor imobile. Prin noțiunea de ,,grevare”, potrivit Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543/25.02.98, se înțelege ,,drepturile patrimoniale asupra unui bun imobil ale unor persoane care nu sînt proprietarii lui (ipotecă, arendare, servitute şi altele)”. Însă, Legea cu privire la arenda în agricultură nr.198/2003, la art.2, stipulează că, contractul de arendă este acordul încheiat între o parte, proprietar sau un alt posesor legal al terenurilor şi altor bunuri agricole, denumită arendator, şi altă parte, denumită arendaş, în vederea exploatării acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi. Iar art.6, al aceleiași legi statuează că încheierea contractului de arendă a bunurilor agricole se realizează în formă scrisă. Prin urmare, propunem excluderea din proiectul de lege a obligativității formei autentice a actului juridic care are ca obiect grevarea bunurilor imobile, în caz contrar vor apărea conflicte de norme între prevederile Legii cu privire la arenda în agricultură cu cele ale proiectului.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lacune de drept
Norme irealizabile

Ţinînd cont de obiecţiile formulate, propunem autorului ajustarea prevederilor din proiect cu prevederile legale în vigoare.





Concluzii

În concluzia prezentului raport de expertiză, menţionăm următoarele:

- proiectul în redacţia propusă va realiza scopul propus de către autor în nota informativă. Precizăm că scopul proiectului instituirea obligativității formei autentice a actului juridic care are ca obiect înstrăinarea bunurilor imobile. Totuși, este necesar excluderea obligativității formei autentice a actului juridic care are ca obiect grevarea bunurilor imobile;
- nota informativă nu include referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză;
- nota informativă nu conţine informaţii privind fundamentarea economico-financiară, deşi realizarea noilor reglementări ar putea să necesite cheltuieli financiare şi de altă natură;
- lipsa avizelor, recomandărilor recepţionate în cadrul consultărilor publice, care trebuiau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ.

În concluzie menţionăm că adoptarea proiectului de lege expertizat este o opţiune a Parlamentului, care va decide dacă este sau nu oportun pentru Republica Moldova.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei