Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

03 Decembrie 2012

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului

(înregistrat în Parlament cu numărul 2630 din 08 Noiembrie 2012)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Afacerilor Interne, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului În conformitate cu nota informativă, proiectul de lege în cauză are ca scop instituirea unui cadru normativ nou cu privire la organizarea activităţii Poliției în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Conform autorului, adoptarea acestui proiect de lege va duce la crearea în Republica Moldova a unui serviciu de poliție profesionist, neutru din punct de vedere politic, demilitarizat, care exercită atribuțiile sale în interesul cetățeanului și al comunității, respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum şi conferirea legală a unui complex de măsuri în vederea protecției juridice și sociale a angajaților Poliției. Mai mult ca atît, prezentul proiect de lege va servi drept bază pentru înaintarea și aprobarea cadrului legislativ-normativ nou, în vederea optimizării procedurilor interne de activitate, perfecționării modului de selectare, angajare, promovare, educare și formare profesională a personalului în cadrul Poliției, cerințe impuse și în procesul de realizare a angajamentelor Republicii Moldova pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Suficienţa argumentării. Nota informativă la proiect conţine o argumentare suficientă a necesităţii adoptării actului legislativ. În acest sens, autorul descrie principalele prevederi ale proiectului de lege ce se referă la principiile de activitate ale poliţiei, atribuţiile, drepturile şi obligaţiile poliţiei, colaborarea cu alte autorități publice centrale, locale, mass-media și societatea civilă, organizarea şi tipurile de poliţie, condiţiile pentru angajare în poliţie, protecţia de stat juridică şi socială a polițistului, etc.

În conformitate cu nota informativă, importanţa acestui proiect de lege este justificată prin necesitatea de consolidare a Poliţiei ca instituţie publică specializată a statului, avînd misiunea de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei prin activităţi de menţinere şi asigurare a ordinii şi securităţii publice, prevenire, descoperire şi investigare a infracţiunilor şi contravenţiilor.


6. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.
În pofida faptului, că nota informativă nu face referire la reglementările şi standardele europene şi internaţionale, totuşi se menţionează că perfecţionarea cadrului legal de activitate a poliţiei este o necesitate ce reiese din recomandările experților și evaluatorilor Uniunii Europene în domeniul respectării și implementării de către Republica Moldova a angajamentelor stipulate în tratatele internaționale.
Totodată, autorul evidenţiază faptul, că Republica Moldova a beneficiat de suportul consistent al experților Uniunii Europene, în special domnii Francesc Guillen Lasierra (Spania), Ralph Roche (Marea Britanie), prin Programul comun al CoE și UE privind susținerea democrației în Republica Moldova, domnul Gabriel Sotirescu, consilier de rang înalt din partea UE, domnii Gintaras Svedas, profesor, doctor habilitat în drept, șef al Departamentului Justiţie Penală al Universității din Vilnius, și Dainius Zilinskas, doctor în drept (Lituania), experți ai Proiectului Delegaţiei UE „Susţinerea Guvernului Moldovei în domeniul anticorupţiei, reformei MAI, inclusiv a poliţiei şi protecţiei datelor cu caracter personal” (MIAPAC).


7. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.
Proiectul de lege în cauză presupune la implementare cheltuieli financiare, din care considerente acesta urma să conţină o fundamentare economico-financiară, ca anexă detaliată a notei informative. O asemenea cerinţă nu a fost respectată de către autor.
Totuşi, în proiect se conţin unele referinţe şi calcule privind cheltuielile financiare necesar de suportat din bugetul de stat la implementarea prevederilor acestuia. În acest sens, autorul explică în nota informativă, că în rezultatul analizei efectuate în ceea ce priveşte întreţinerea Poliţiei, fondul anual de salariu din contul bugetului de stat pentru anul 2013 va constitui 363,8 mln lei (8662 unit. x 3500 lei x 12 luni) ceea ce va constitui o majorare faţă de anul 2012 cu 202,1 mln lei (161,7 mln lei estimativ în anul curent), din contul trecerii întreţinerii poliţiei integral din contul bugetului de stat şi diminuării transferurilor către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. Realizarea procesului de demilitarizare a unor categorii de angajaţi ce formează Poliţia şi delimitarea statutului de poliţist de alte categorii de funcţionari publici/funcţionari care asigură activitatea Poliţiei – necesarul de mijloace financiare în acest scop constituie aproximativ 73,3 mln lei. Suma respectivă constă din plata indemnizaţiilor unice la concedierea persoanelor care la moment deţin funcţii poliţieneşti 27,4 mln lei, măsură ce urmează a fi realizată în anul 2013, precum şi din contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat (23%) şi prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni (3,5%) în sumă de 18,9 mln lei anual (pentru anii 2013-2015 suma este de 56,8 mln lei). Totodată, unul din factorii ce vor duce la diminuarea cheltuielilor va fi lipsa necesităţii echipării persoanelor care, urmare a realizării procesului de demilitarizare (aprox. 1700 persoane), vor deveni funcţionari publici/funcţionari. Astfel economiile preconizate constituie aproximativ 3,6 mln lei. Examinînd dinamica numărului persoanelor care vor obţine dreptul la pensie în următorii 5 ani (aprox. 360 persoane anual) se constată o creştere a necesarului de mijloace financiare pentru aceste scopuri cu aproximativ 15,3 mln lei (360 pers. x 42640 lei).



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


8. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general. Ordonarea materiei ce ține de atribuțiile poliției și statutului polițistului, demilitarizarea unor categorii de funcționari din sistemul polițienesc, face ca noile reglementări să se încadreze plenar în sistemul de drept existent și să înlăture anumite beneficii de grup caracteristice sistemului vechi de poliție.


9. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.
În redacția în care este prezentat proiectul de lege, acesta nu ține cont de întregul spectru de drepturi consacrate unor categorii de polițiști care activează la moment în sistemul organelor de interne. Textul proiectului de lege poate conduce la prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) unor categorii de poliţişti angajaţi în serviciul poliţiei. Mai detaliat referitor la posibilele prejudicii ne vom referi în pct.13 "Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile".


10. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. În mare parte prevederile proiectului nu sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei. Totuşi, unele prevederi din proiect sînt contradictorii reglementărilor actuale din legislaţia Republicii Moldova. Pentru detalii a se vedea pct.13 din prezentul raport de expertiză, ce se referă la analiza prevederilor potenţial coruptibile. De menționat că proiectul nu are anexat cel puțin lista actelor legislative ce urmează a fi ajustate după adoptarea noii legi cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului. Cerință care este impusă prin norma obligatorie a art.47 din Regulamentul Parlamentului, fapt care poate genera încălcarea drepturilor personalului încadrat în sistemul organelor de poliție.


11. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect necesită a fi revizuite pentru a fi clare şi concise, iar exprimările trebuie să respecte rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, precum şi regulile de ortografie şi punctuaţie.


12. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, prevede proceduri administrative noi şi alte chestiuni vizînd activitatea acestora. Proiectul de lege presupune instituirea unui cadru normativ nou ce va reglementa activitatea poliţiei, organizarea acesteia, atribuţiile ei, cît şi alte chestiuni necesare bunei funcţionări a serviciului poliţienesc. Obiecţiile principale sînt expuse în analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


13. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

art.7

Articolul 7. Competenţele ministrului afacerilor interne în domeniul de activitate a Poliţiei "...Ministrul afacerilor interne are următoarele competenţe pe domeniul de activitate a Poliţiei: d) la propunerea şefului Inspectoratului General al Poliţiei, numeşte în funcţie şi eliberează din funcţie şeful adjunct al Inspectoratului General al Poliţiei, şefii subdiviziunilor specializate, şeful Direcţiei de Poliţie a mun. Chişinău; e) numeşte în funcţie şi eliberează din funcţie şeful Direcţiei de Poliţie a UTA Găgăuzia, cu acordul sau la propunerea Guvernatorului Găgăuziei şi cu acordul Adunării Populare;"

Este opţiunea legiuitorului de a schimba structura poliţiei, modalitatea de numire în funcţie, finanţarea acesteia. Pentru aceasta, însă, autorul urma să indice, că odată cu adoptarea legii se vor abroga un şir de prevederi legale şi acte normative care reglementează activitatea poliţiei municipale, structura, modalitatea de numire în funcţie etc. În acest sens notăm HG nr.139 din 20.02.2001 cu privire la aprobarea Regulamentului poliţiei municipale a Inspectoratului General de Poliţie, care stabileşte expres în art.7, că Şeful poliţiei municipale judeţene sau şeful poliţiei municipale Chişinău, care ocupă concomitent şi funcţia de comisar-adjunct al inspectoratului de poliţie judeţean sau al Inspectoratului de poliţie al municipiului Chişinău, este desemnat şi destituit din funcţie de consiliul judeţean sau, respectiv, de Consiliul municipal Chişinău, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean sau a Primarului general al municipiului Chişinău, şi intră în exerciţiul funcţiunii după confirmarea lui de către ministrul afacerilor interne. Totodată, Şeful poliţiei municipale a D.A.I.G. (şeful adjunct al D.A.I.G ) este numit în şi destituit din funcţie de către Guvernatorul U.T.A. Găgăuzia, la propunerea şefului D.A.I.G, în subordinea operativă a căruia se află. La fel subliniem Legea nr.431 din 19.04.1995 privind statutul municipiului Chişinău, care prevede în art.22 lit.f) funcţia consiliului municipal de a confirma, la propunerea comisarului general de poliţie, numirea şi eliberarea din funcţie a şefului poliţiei municipale a Comisariatului General de poliţie; stabileşte în art. 28 lit.a) funcţia primăriei de a confirma, la propunerea pretorului, numirea şi eliberrea din funcţie a şefilor de direcţii, secţii şi servicii ale preturii, precum şi a inspectorilor de sector de poliţie; indică în art.34 lit.d) atrbuţia preturii de numire şi eliberarea din funcţie a şefilor de direcţii, secţii şi servicii ale preturii, inspectorii de sector de poliţie, iar la lit.e) atribuţia de confirmare a numirii şi eliberarării din funcţie a şefului poliţiei municipale a comisariatului de poliţie din sector, la propunerea comisarului general de poliţie.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii paralele
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Autorul trebuie să indice în dispoziţiile finale ale proiectului articolele exprese din actele normative ce se abrogă odată cu intrarea în vigoare a legii. Or, autorul urma să vină cu lista actelor condiţionate ce necesită a fi elaborate sau revizuite în legătură cu adoptarea actului legislativ, cerinţă ce reiese din art.23 alin.(2) lit.f) din Legea nr.780/2001 privind actele legislative şi art.47 din Regulamentul Parlamentului.

2

art.14

Articolul 14. Subdiviziunile specializate ale Poliţiei (1) În vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice Poliţiei, prin ordinul ministrului afacerilor interne, la propunerea şefului Ispectoratului General al Poliţiei, se înfiinţează subdiviziuni specializate. Subdiviziunile specializate sînt unităţi ale Poliţiei de competenţă teritorială generală, subordonate Inspectoratului General al Poliţiei, care pot crea servicii publice desconcentrate şi se instituie conform specificului unor sectoare şi direcţii concrete de activitate. (2) Şefii subdiviziunilor specializate sînt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin ordinul ministrului afacerilor interne. (3) Structura şi regulamentele de activitate ale subdiviziunilor specializate se stabilesc prin ordinul ministrului afacerilor interne. (4) Efectivul-limită al subdiviziunilor specializate se aprobă de Guvern la propunerea ministrului afacerilor interne.

Autorul proiectului defineşte noţiunea de subdiviziuni specializate ale poliţiei, indică modalitatea de constituire, de numire a conducerii, actele normative în baza cărora îşi desfăşoară activitatea etc. În acest context apare o situaţie contradictorie legată de Poliţia de frontieră, care conform art.1 alin.(2) din Legea nr.283 din 28.12.2011 este organul administraţiei publice, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care exercită atribuţiile şi implementează politica statului în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, al combaterii migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere. Ca parte a Poliţiei, nu este clar unde se încadrează Poliţia de frontieră. Articolul 11 alin.(2) din proiectul de lege examinat stabileşte, că Poliţia reprezintă un sistem unic şi centralizat, care include:a) Inspectoratul General al Poliţiei;b) subdiviziuni specializate; c) subdiviziuni teritoriale. Din logica autorului reiese că Poliţia de frontieră ar fi una din subdiviziunile specializate ale Poliţiei. În asemenea caz, autorul urma să vină cu propuneri de modificare şi completare a Legii cu privire la Poliţia de Frontieră nr.283 din 28.12.2011, deoarece în varianta actuala a legii şi prin prisma proiectului de lege în cauză, nu este clar statutul Poliţiei de Frontieră. Mai mult ca atît e necesar de a sublinia şi unele contradicţii dintre prevederile legii şi prevederile din proiect. În conformitate cu art.14 alin.(1) din proiect, subdiviziunile specializate sînt unităţi ale Poliţiei de competenţă teritorială generală, subordonate Inspectoratului General al Poliţiei, pe cînd art.1 alin.(2) din Legea nr.283 din 28.12.2011 prevede că Poliţia de Frontieră este organul administraţiei publice, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Conform art.14 alin.(2) din proiect, Şefii subdiviziunilor specializate sînt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin ordinul ministrului afacerilor interne, iar conform art.5 alin.(5) din lege, Poliţia de Frontieră este condusă de şeful Departamentului Poliţiei de Frontieră, numit în şi eliberat din funcţie de Guvern, la propunerea ministrului afacerilor interne. Astfel de contradicţii se observă în tot cuprinsul legii nr.283 din 28.12.2011.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii paralele
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Considerăm necesar ca autorul să clarifice în proiect statutul poliţiei de frontieră ca parte a Poliţiei şi să înainteze modificări şi completări la Legea nr.283 din 28.12.2011 pentru a elimina contradicţiile şi lacunele.

3

art.16

Articolul 16. Prelucrarea datelor cu caracter personal (1) Pentru exercitarea atribuţiilor care îi revin, Poliţia are dreptul să constituie şi să administreze, în modul prevăzuit de legislaţia în vigoare, registre instituţionale, sistemele informaţionale şi baze de date cu privire la: a) persoanele condamnate pe teritoriul Republicii Moldova şi pe teritoriile altor state; b) persoanele puse sub învinuire; c) persoanele absolvite de răspundere penală: în legătură cu expirarea termenului de prescripţie; ca urmare a unui act de amnistie, dacă prin acesta a fost anulată aplicarea pedepsei pentru infracţiunea săvîrşită; dacă persoana a fost graţiată; în caz de deces; în legătură cu schimbarea situaţiei; d) persoanele care au săvîrşit infracţiuni aflîndu-se în stare de iresponsabilitate; e) persoanele anunţate în căutare de către organele de urmărire penală ale Republicii Moldova sau ale altor state; f) persoanele reţinute şi arestate pe teritoriul Republicii Moldova în scopul extrădării; g) persoanele reţinute şi arestate ca fiind bănuite sau învinuite de săvîrşirea unei infracţiuni; h) minorii cărora li s-au aplicat măsuri de constrîngere cu caracter educativ; i) părinţii sau alţi reprezentanţi legali ai minorilor care nu îşi îndeplinesc obligaţiile de educare, instruire şi/sau întreţinere a acestora; j) persoanele dispărute fără urmă; k) persoanele neidentificate, aflate în incapacitate fizică sau psihică de a comunica date despre sine; l) deţinătorii de unităţi de transport; m) titularii permiselor de conducere a unităţilor de transport; n) gardieni şi detectivii particulari; o) deţinătorii de arme; p) persoanele care au fost supuse înregistrării dactiloscopice de stat; q) cetăţenii străini în privinţa cărora s-a aplicat expulzarea; r) persoanele luate în evidenţă specială în scopul prevenirii infracţiunilor şi contravenţiilor (alcoolici, narcomani, persoane predispuse spre violenţă în familie etc.); s) victimele infracţiunii; t) măsurile speciale de investigaţii.

Lista registrelor instituţionale, sistemelor informaţionale şi bazelor de date cuprinse în art.16 alin.(1) din proiect urmează a fi completate şi racordate la prevederile cuprinse în Concepţia Sistemului informaţional automatizat „Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 633 din 6 iunie 2007. În conformitate cu această Concepţie, Sistemul informaţional automatizat „Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice” reprezintă resursa informaţională specializată care include totalitatea informaţiei sistematizate cu caracter criminal şi care este format în baza Sistemului informaţional integrat automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni. Registrul întruneşte cîteva baze de date şi este destinat pentru formarea, acumularea, stocarea, actualizarea şi analiza datelor despre starea criminalităţii şi activitatea de combatere a acesteia în Republica Moldova.

Coruptibilitate
Lacune de drept

Sugerăm revizuirea normei date din proiect cu luarea în consideraţie a obiecţiei menţionate.

4

art.17

Articolul 17. Formarea profesională a poliţiştilor (6) Studentul exmatriculat pentru indisciplină sau nereuşită, precum şi poliţistul care a absolvit Academia „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne din contul bugetului de stat şi a încetat raporturile de serviciu în primii 5 ani de activitate din motivele specificate la art.47 alin.(1) lit.a), h), k)-n) din prezenta lege restituie cheltuielile pentru studii, proporţional cu perioada rămasă pînă la 5 ani, în modul stabilit de ministrul afacerilor interne.

Legiuitorul va decide asupra oportunităţii intenţiei autorului de a impune studenţii exmatriculaţi şi poliţiştii care şi-au făcut studiile din contul bugetului de stat de a restitui cheltuielile pentru studii. Însă, nu este clar de ce un poliţist care îşi încetează serviciul în Poliţie în legătură cu alegerea într-o funcţie electivă în autorităţile administraţiei publice (art.47 alin.(1), lit.k) din proiect) este asimilat persoanelor exmatriculate pentru indisciplină sau nereuşită sau poliţiştilor ieşiţi din serviciu în legătură cu acordarea calificativului „nesatisfăcător” la evaluări de două ori consecutiv (art.47 alin.(1), lit.h) din proiect), pentru încălcarea sistematică a disciplinei de serviciu sau comiterea unei încălcări grave (art.47 alin.(1), lit.l) din proiect), pentru nerespectarea restricţiilor şi interdicţiilor pentru funcţia de poliţist prevăzute de prezenta lege (art.47 alin.(1), lit.m) din proiect), pentru prezentarea unor documente false la încheierea contractului individual de muncă sau tăinuirea unor fapte care împiedică angajarea în serviciu (art.47 alin.(1), lit.n) din proiect). Or, alegerea într-o funcţie electivă în autorităţile administraţiei publice presupune că respectiva persoană se bucură de încrederea societăţii şi îşi va îndeplini serviciul tot în cadrul unei autorităţi publice, precum poliţia, şi tot în beneficiul întregii populaţii.

Coruptibilitate
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului

Considerăm oportun de a exclude din art.17 alin.(6) din proiect trimiterea la lit.k) a art.47, alin.(1) din proiect.

5

art.22

Articolul 22. Atribuţiile în domeniul asigurării înfăptuirii justiţiei (2) Atribuţiile prevăzute în prezentrul articol vor fi cesionate către Ministerul Justiţiei la 1 ianuarie 2015, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

În conformitate cu Leagea nr.1595 din 26.12.2002 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, au fost operate modificări şi completări la Legea nr.416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie, fiind incluse atribuţiile poliţiei în domeniul asigurării înfăptuirii justiţiei. În acest sens, în cadrul MAI actualmente există Serviciul poliţiei judecătoreşti (cu statut de direcţie). Totodată, conform prevederilor art.50 din Legea nr.514 din 06.07.1995 privind organizarea judecătorească, instanţele judecătoreşti dispun de poliţie judecătorească, pusă în serviciul lor de Ministerul Justiţiei, care are un şir de atribuţii în domeniul asigurării înfăptuirii justiţiei. Prevederile art.50 din Legea nr.514 din 06.07.1995 privind organizarea judecătorească au fost introduse prin Legea nr.247 din 21.07.2006 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. În conformitate cu art.VI.alin.(2) “Dispoziţii finale şi tranzitorii” punctul 17 din articolul I referitor la modificarea articolului 50 alineatul (1) din Legea privind organizarea judecătorească va fi pus în aplicare după crearea condiţiilor corespunzătoare, dar nu mai tîrziu de 1 ianuarie 2015. Considerăm art.22 alin.(2) din proiect inutil, deoarece acesta dublează prevederile art.VI alin.(2) din Legea nr.247 din 21.07.2006 iar pînă la punerea în aplicare a acestor prevederi (1.01.2015) poliţia urmează să-şi îndeplinească atribuţiile în domeniul asigurării înfăptuirii justiţiei, indiferent din care Minister acest serviciu va face parte.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Norme inutile, care dublează prevederile cuprinse în legislaţia Republicii Moldova.

Propunem excluderea prevederilor cuprinse în art.22 alin.(2) din proiect.

6

art.28

Articolul 28. Restricţiile şi interdicţiile în activitatea poliţistului (2) Poliţistul nu poate exercita activitatea într-o funcţie în subordinea nemijlocită a unei rude în linie dreaptă sau colaterală (părinte, frate, soră, fiu, fiică) ori a unei rude prin afinitate (soţ/soţie, părinte, frate sau soră a soţului/soţiei). (3) Aceeaşi interdicţie se aplică şi în situaţia în care conducătorul superior nemijlocit al poliţistului are calitatea de persoană ce exercită funcţie de demnitate publică. (4) Poliţistul va întreprinde acţiuni în vederea încetării, în termen de o lună, a raporturilor ierarhice nemijlocite prevăzute în alin. (2) şi (3) din prezentul articol. (5) În cazul în care poliţistul nu a realizat condiţiile prevăzute în alin. (4) din prezentul articol, angajatorul va decide transferul acestuia într-o funcţie cel puţin similară sau de acelaşi nivel, care ar exclude o astfel de subordonare, iar dacă transferul nu este posibil, acesta va fi eliberat din funcţia deţinută.

Considerăm inechitabil de a elibera un poliţist din funcţie în cazul în care acesta îşi exercită activitatea într-o funcţie în subordinea nemijlocită a unei rude. Autorul nu a prevăzut situaţia cînd o persoană poate fi angajată sau transferată spre exemplu într-o funcţie unde are în subordine rude. Respectiv acestea din urmă, conform proiectului de lege, are obligaţia de a întreprinde acţiuni în vederea încetării, în termen de o lună, a raporturilor ierarhice nemijlocite, însă nu este clar ce poate face acest poliţist în asemenea situaţie, acţiunile lui fiind limitate în aceset sens. În continuare, autorul prevede că în cazul în care poliţistul nu a întreprins acţiuni în vederea încetării, în termen de o lună, a raporturilor ierarhice nemijlocite, angajatorul va decide transferul acestuia într-o funcţie cel puţin similară sau de acelaşi nivel, care ar exclude o astfel de subordonare, iar dacă transferul nu este posibil, acesta va fi eliberat din funcţia deţinută. Adică respectivul poliţist, în astfel de circumstanţe, poate fi eliberat din funcţie, fără să săvîrşească vreo acţiune care ar duce la încetarea activităţii în poliţie. O asemenea abordare ar reprezenta o discriminare la adresa unor poliţişti. Articolul 8 alin.(1) din Codul muncii menţionează, că în cadrul raporturilor de muncă acţionează principiul egalităţii în drepturi a tuturor salariaţilor. Orice discriminare, directă sau indirectă, a salariatului pe criterii de sex, vîrstă, rasă, culoare a pielii, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, domiciliu, handicap, infectare cu HIV/SIDA, apartenenţă sau activitate sindicală, precum şi pe alte criterii nelegate de calităţile sale profesionale, este interzisă. Iar conform prevederilor art.10 alin.(2) lit.f/2) angajatorul este obligat să aplice aceleaşi criterii de evaluare a calităţii muncii, de sancţionare şi de concediere.

Coruptibilitate
Norme irealizabile
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor / obligaţii excesive
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului
Lipsa / insuficienţa mecanismelor de contestare a deciziilor şi acţiunilor autorităţilor public

Recomandăm revizuirea acestor prevederi din proiect pentru a exclude posibilitatea discriminării nejustificate a poliţiştilor de către angajator.

7

art.31

Articolul 31. Personalul Poliţiei şi statutul poliţistului (6) Acţiunea Codului muncii se extinde asupra raporturilor de serviciu ale poliţiştilor în partea nereglementată de prezenta lege.

Articolul 31 alin.(6) din proiect repetă prevederile din art.34 alin.(1) din proiect "Raporturile de serviciu ale poliţistului sînt prevăzute de prezenta lege. În partea în care nu sînt reglementate de prezenta lege, se aplică prevederile Codului muncii."

Coruptibilitate
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Este necesar de a revizui aceste norme din proiect pentru a evita repetarea acestora.

8

art.34

art.34 (4) Contractul individual de muncă se încheie în scris între candidat şi Inspectoratul General al Poliţiei, în persoana şefului Inspectoratului General al Poliţiei, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Contractul individual de muncă se încheie între angajat şi angajator, dar nu între candidat şi angajator. O persoană are statutul de candidat pînă la trecerea concursului şi pînă la încheierea CIM. Aceaşi obiecţii şi la alin.(5) al art.34

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Deficienţă de redactare

Recomandăm înlocuirea sintagmei „candidat” cu „angajat”.

9

art.38

Articolul 38. Angajarea în Poliţie (2) Admiterea în instituţiile de învăţămînt ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi angajarea se realizează prin concurs, care se efectuează conform unei proceduri stabilite de către ministrul afacerilor interne.

Legea privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public se răsfrînge şi asupra funcţionarilor publici cu statut special, precum poliţiştii (art.4 alin.(2) din lege). În conformitate cu prevederile art.29 alin.(4) din această lege, procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte de Guvern. Însă, conform proiectului, această procedură se stabileşte de Ministrul Afacerilor Interne. Este cert, că legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, în calitate de lege specială, poate acorda o asemenea competenţă Ministrului Afacerilor Interne. Însă, pentru a respecta principiile fundamentale ale serviciului public, considerăm oportun ca aceste reguli de concurs să fie stabilite de Guvern.

Coruptibilitate
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Atribuţii paralele

Propunem revizuirea prevederilor art.38 alin.(2) din proiect cu luarea în consideraţie a obiecţiilor menţionate.

10

art.52

Articolul 52. Stimulări (1) Pentru îndeplinirea conştiincioasă a atribuţiilor de serviciu, angajatorul poate stimula poliţistul sub formă de: a) exprimare de mulţumiri; b) acordare de premii; c) expunerea fotografiei pe panoul de onoare; d) ridicarea sancţiunii disciplinare; e) decorarea cu insigne ale Poliţiei sau ale Ministerului Afacerilor Interne; f) decernarea diplomelor de onoare; g) decorarea cu arme cu încrustarea textului de decorare; h) includerea în Cartea de onoare a Poliţiei.

Stimulările poliţistului de către angajator prevăzute în prezentul proiect de lege sînt diverse şi necesare, însă lipseşte una din principalele forme de stimulare, necesară condiţiilor socio-economice din ţară, şi anume stimularea bănească. Codul muncii stabileşte în art.137 alin.(1), că angajatorul este în drept să stabilească diferite sisteme de premiere, de adaosuri şi sporuri la salariul de bază, alte plăţi de stimulare. În conformitate cu art.202 din Codul muncii, disciplina de muncă se asigură şi prin aplicarea de stimulări, care conform art.203 alin.(1) ia forma mulţumiri, premii, cadouri de preţ, diplome de onoare.

Coruptibilitate
Lacune de drept

Considerăm necesar de a prevedea în proiect modalitatea de stimulare de către angajator a poliţistului sub formă de premii băneşti sau alte plăţi cu caracter de stimulare.





Concluzii

În rezultatul analizei proiectului de lege, menţionăm că acesta are ca finalitate stabilirea unui cadru legal nou, ce ar reglementa organizarea şi activitatea Poliției în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. În rezultatul analizei efectuate, remarcăm existenţa în proiect a unor prevederi care comportă pericol de coruptibilitate, printre care am putea nota:
- lipsa unei fundamentări detaliate economico-financiare a proiectului, ce necesită a fi anexată la nota informativă, pentru a estima cheltuielile ce vor surveni la realizarea prevederilor legii;
- prevederi care pot duce la discriminare şi prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) unor categorii de poliţişti angajaţi în serviciul poliţiei;
- unele prevederi din proiect sînt contradictorii reglementărilor actuale din legislaţia Republicii Moldova;
- lipseşte în anexă lista actelor legislative ce urmează a fi ajustate după adoptarea noii legi cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului.
În concluzie menţionăm că proiectul de lege expertizat necesită a fi perfecţionat şi revizuit, cu luarea în consideraţie a obiecţiilor şi recomandărilor formulate şi ulterior supus dezbaterilor în plenul Legislativului, care va decide finalmente dacă este sau nu oportun pentru Republica Moldova.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei