Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

12 Iulie 2012

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi – art.10; Legea cu privire la întreprinderea de stat – art.8; ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 1433 din 22 Iunie 2012)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi – art.10; Legea cu privire la întreprinderea de stat – art.8; ș.a.).



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Finanţelor, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Potrivit notei de fundamentare proiectul de lege conţine propuneri de modificare şi completare a unor acte legislative, care rezultă din politicile fiscale, vamale şi bugetare pe anul 2012, bazate pe prevederile Programului de activitate al Guvernului pe anii 2011-2014 „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, Programului de stabilizare şi relansare economică pe anii 2009-2011, Planului de acţiuni în vederea realizării Memorandumului privind Politicile Economice şi Financiare aferent misiunii Fondului Monetar Internaţional, Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv cu Uniunea Europeană, altor programe şi strategii naţionale, acestea urmărind scopul armonizării legislaţiei naţionale privind impozitarea la acquis-ul comunitar, sporirii veniturilor la buget şi simplificării administrării fiscale, relaxării agenţilor economici sub aspectul relansării activităţii lor, reducerii presiunii fiscale a contribuabililor, îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei, cât şi diminuării proporţiilor de evaziune fiscală şi vamală, consolidării şi eficientizării utilizării resurselor financiare publice.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Suficienţa argumentării. Autorul proiectului Legii a prezentat o argumentare suficientă, dar, pe alocuri, puţin convingătoare, a necesităţii promovării acestuia, în nota informativă fiind enumerate unele reglementări pertinente internaţionale şi naţionale, documentele de politici naţionale care vizează revizuirea legislaţiei sub aspectul politicii bugetar-fiscale.

Nota de fundamentare întruneşte cerinţele solicitate de prevederile art. 20 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001, deşi uneori incomplete, în partea ce ţine de condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, inclusiv necesitatea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări; evidenţierea elementelor noi, efectul social, economic şi de altă natură al realizării lui; referinţele la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză; fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură.


6. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Nota informativă conţine referinţe la legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale relevante la nivel declarativ, nominalizând doar câteva instrumente comunitare și internaţionale (Acordul referitor la condiţiile generale şi mecanismul de susţinere a dezvoltării cooperaţiei de producţie a întreprinderilor şi ramurilor statelor membre ale CSI, Acordul de Comerţ Liber cu CSI şi Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), cerinţele OMC, Standardele Internaţionale de Raportare Financiara), deşi în materie fiscală, vamală, de audit etc. există un şir de standarde elaborate la nivelul Uniunii Europene.

Mai mult decât atât, autorul, în nota de fundamentare, notează ca proiectul de lege în cauză nu necesită efectuarea expertizei compatibilității cu legislația comunitară, deoarece nu are ca scop direct armonizarea cadrului normativ național la cel comunitar.

Cadrul legal în vigoare contrazice autorul prin prevederile art. 20 din Legea menţionată mai sus şi prin normele Regulamentului privind mecanismul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1345 din 24.11.2006, potrivit cărora armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară este un proces continuu, care are drept scop asigurarea compatibilităţii depline a normelor de drept intern cu cele comunitare. În acelaşi timp, la elaborarea proiectului de act normativ naţional urmează a fi respectată terminologia legislaţiei comunitare, utilizând aceiaşi termeni pentru concepte similare, iar soluţia legislativă naţională urmează să fie compatibilă cu cea comunitară, să aibă caracter de act normativ şi să fie eficientă.


7. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Realizarea noilor reglementări presupune atât suplimentarea veniturilor bugetare cât şi cheltuieli financiare. Sub acest aspect, nota informativă la proiect conţine un deviz estimativ de venituri şi cheltuieli necesare pentru implementarea prevederilor normative din proiectul legii supus expertizării. Astfel, majorarea tranşelor de venit impozabile, precum şi a scutirii anuale personale prin ajustarea acestora la rata inflaţiei (5%) va suplini bugetul public național cu 263 mln. lei; anularea scutirii de TVA, inclusiv a taxei vamale la mijloacele fixe depuse în capitalul social al agenţilor economici - cu 200 mln. lei; majorarea cotei reduse a TVA pentru gazele naturale şi gazele lichefiate de la 6% la 8% - cu 91 mln. lei; majorarea cotei accizelor în cote fixe - cu 92,6 mln. lei; majorarea cotei accizului la articolele din tutun - cu 150 mln. lei; anularea scutirii de taxa vamala, TVA la importul mijloacelor fixe depuse în capitalul social al agentului economic - cu 13,3 mln. lei, etc., iar extinderea scutirii de plata taxei pentru efectuarea procedurilor vamale la importul şi\sau exportul valutei pe/de pe teritoriul RM efectuate de către BNM de rând cu băncile comerciale va diminua mijloacele bugetare naţionale cu 31,4 mln. lei, etc.

Totodată, în opinia noastră, dublarea, triplarea impozitelor, taxelor, tarifelor și amenzilor nu este argumentată sub nici un aspect, şi este îngrijorător faptul că, serviciile vamal și fiscal gestionează nesatisfăcător colectarea impozitelor și taxelor, lăsând loc pentru evaziuni fiscale, acte de corupţie şi alte fenomene negative. În schimb, lipsa de profesionalism în aceste structuri se încearcă a fi acoperită prin solicitarea de către Guvern (în cazul dat fiind vorba de autorul nemijlocit al proiectului - Ministerul Finanțelor) a majorării unor impozite și taxe.


8. Analiza impactului de reglementare a proiectului. Potrivit lit. e) a art.20 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001, nota informativă trebuie să includă actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului.

Totodată, considerăm că proiectul de lege nu a fost supus unei analize a impactului de reglementare, aşa cum prevăd cerinţele normelor art. 4 şi art. 13 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. 235-XVI din 20 iulie 2006, precum şi a Metodologiei de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1230 din 24.10.2006.

Mai mult, atenționăm asupra lipsei informațiilor privind respectarea normelor art. 22 alin. (7) din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001, care prevăd efectuarea expertizei ecologice. Expertiza ecologică are menirea de a contribui la: coordonarea proiectului cu legislaţia ecologică în vigoare şi cu reglementările în materia respectivă ale legislaţiei comunitare; asigurarea ocrotirii sănătăţii omului şi protecţia mediului înconjurător precum și prognozarea consecinţelor ecologice.

În acelaşi sens sunt şi prevederile art.21 din Legea privind protecţia mediului înconjurător nr. 1515-XI din 16.06.1993, potrivit cărora expertiza ecologică este efectuată în scopul prevenirii sau minimalizării unui eventual impact direct, indirect sau cumulativ al noilor activităţi economice asupra mediului, componenţilor lui, ecosistemelor, sănătăţii oamenilor, precum şi aprecierii din punct de vedere al impactului asupra mediului a tuturor activităţilor economice, luate aparte sau în ansamblu, care în prezent sau pe viitor pot afecta mediul, starea sănătăţii oamenilor, nivelul lor de trai.

Art. 6 alin. (2) lit. a) din Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului nr. 851-XIII din 29.05.1996, de asemenea, stabileşte că proiectele de acte legislative şi de alte acte normative, instrucţiunile, normativele şi metodologiile, regulamentele şi standardele referitoare la starea mediului şi/sau care reglementează activităţile potenţial periculoase pentru mediul înconjurător, folosirea resurselor naturale şi protecţia mediului înconjurător sunt supuse, în mod obligatoriu, expertizei ecologice de stat. Această expertiză este imperativ necesară, întrucît se propune majorarea cenzului de vârstă de la 7 la 10 ani la importul autoturismelor la poziţia tarifară 8703 cu un impact negativ asupra mediului ambiant.

În acest context, constatăm nerespectarea unor prevederi ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ şi o percepem drept un risc de coruptibilitate, care pune în pericol viitorul proces de implementare a legii.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia am putea deduce prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăților) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.

Prejudicierea poate fi adusă, în primul rând, prin majorarea cuantumului impozitelor și taxelor în situaţia în care salariile şi pensiile nu sunt majorate, nivelul de trai devenind din ce în ce mai de scăzut.

Astfel, estimările cadrului de resurse pe termen mediu (2013-2015) denotă lipsa mijloacelor bugetare pentru majorarea cheltuielilor de personal în anii 2013 şi 2014. În condiţiile constrângerilor bugetare existente şi a posibilităților austere ale bugetului public naţional, autorul propune extinderea termenului de intrare în vigoare până în anul 2015 a normelor privind acordarea premiului anual în mărime de cel puţin un salariu lunar de bază cadrelor didactice şi corpului profesoral pentru rezultate deosebite în activitatea desfăşurată. De asemenea, se propune extinderea termenului de intrare în vigoare până în anul 2015 a reglementărilor privind stabilirea la nivelul cuantumului minim prevăzut de grilele de salarii cu aplicarea indicelui de prioritate în mărime deplină de 1,50 a salariilor de bază pentru militari, efectivul de trupă şi corpul de comandă, angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice, salarizaţi în baza Reţelei tarifare unice, precum şi privind acordarea funcţionarilor publici a premiului anual egal cu 10% din salariul anual total.

Mai mult, autorul propune şi excluderea indemnizației unice la naşterea copilului, motivând prin faptul că aceasta nu face parte din categoria riscurilor supuse asigurărilor sociale. Pentru detalii a se vedea Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile de la punctul 14 al prezentului raport de expertiză a coruptibilităţii.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. În opinia noastră, unele amendamente propuse în proiectul legii sunt susceptibile de a aduce atingere drepturilor şi libertăţilor garantate ale persoanelor, ingerinţa nefiind proporţională interesului public. A se vedea în acest sens Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile de la punctul 14 al prezentului raport de expertiză a coruptibilităţii.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Anumite prevederi ale proiectului de lege sunt concurente cu unele prevederi ale legislaţiei, concurenţa normelor de drept fiind un factor al coruptibilităţii. Normele respective vor fi analizate mai detaliat în punctul 14 al prezentului Raport de expertiză.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sunt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie. În acest fel, sunt respectate cerințele art. 19 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul stabileşte anumite atribuţii ale autorităților publice (Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale a Moldovei, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, administraţiei publice locale), proceduri administrative noi, precum şi reglementează anumite raporturi între acestea. Comentariile detaliate asupra deficienţelor normelor de drept respective vor fi expuse în Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile de la punctul 14 al prezentului raport de expertiză.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art. I

La articolul 10 punctul 6 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova,1994, nr. 2, art. 33), cu modificările şi completările ulterioare, textul "însă nu mai puţin de 10000 de lei," se exclude.

Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi prevede preceperea la bugetul de stat a veniturilor ilicite obţinute de agenţii economici prin exagerarea costului producţiei, rentabilităţii, adaosului comercial, volumului de lucrări efectuate în construcţii şi tarifelor la serviciile prestate, precum şi aplicarea amenzilor în cuantum echivalent acestor venituri, însă nu mai puţin de 10000 de lei. Potrivit autorului, aceasta situaţie creează condiţiii neechitabile de aplicare a sancţiunilor, întrucît pentru paguba care variază pînă la 10000 lei, mărimea sancţiunii este una şi aceeaşi. Redacţia normei în cauză a fost introdusă prin Legea nr. 267 din 23.12.11 (MO13-14/13.01.12 art.32; în vigoare din 13.01.12). Astfel, in opinia noastră, la eleborarea proiectului legii, materializat în Legea nominalizată, nu s-a ţinut cont de prevederile capitolului IV al Legii privind actele legislative, în special în partea ce ţine de întocmirea proiectului de act legislativ (art. 18), care stabileşte ca proiectul de act legislativ se elaborează pe baza propunerilor iniţiale, a rezultatelor investigaţiilor ştiinţifice şi ale studiului comparat, a consultării părţilor interesate, precum şi a altor materiale, În cazul în care se respecta procedura de elaborare a proiectului de lege respectiv, propunerea legislativă menţionaă actualmente nu se regăsea în proiectul supus examinării.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Norme de blanchetă
Lacune de drept
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Respectarea procedurilor de elaborare a proiectelor de acte legislative care va duce la dispariţia unor astfel de situaţii şi la îmbunătăţirea calităţii proiectelor de legi.

2

Art. IV

La articolul 22 alineatul (5) litera e) din Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 78-81, art. 199), cu modificările ulterioare, cuvintele "în privinţa contribuabilului care nu-şi îndeplineşte obligaţiile stipulate în Codul fiscal" se înlocuiesc cu cuvintele "în scopul exercitării atribuţiilor stabilite de legislaţia fiscală".

În opinia noastră, propunerea nominalizată este formulată de o manieră ambiguă, determinând posibilitatea de a o interpreta diferit în diferite situaţii, inclusiv de a o interpreta în versiunea preferată sau de a deroga de la aceasta. Formularea neclară generează posibilitatea alegerii de către funcţionarul fiscal a interpretării celei mai convenabile, fără a ţine seama de alte interese legitime şi spiritul legii, executarea căreia urmează să o asigure prin activitatea sa. Aceasta va crea premise pentru organele fiscale de a comite abuzuri în exercitarea atribuţiilor ce le revin la solicitarea informaţiei ce constituie secret bancar furnizată de bancă.

Mai mult, lipseşte informaţia privind respectarea procedurii stabilite de art. 6 alin. (3) din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.1995, care prevede că orice proiect de act normativ al autorităţilor publice care priveşte domeniile în care Banca Naţională are atribuţii va fi adoptat după ce, în prealabil, s-a solicitat avizul Băncii Naţionale. Avizul va fi transmis în termen de cel mult 30 de zile de la solicitare.

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Menţinrerea normei în vigoare.

3

Art. VI

Legea nr. 837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 153- 156BIS), cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 322, alineatul (3) se abrogă.

2. La articolul 324, alineatul (4) se abrogă.

Art. 16 (1) din Legea voluntariatului nr. 121 din 18.06.2010 statuează că, autorităţile administraţiei publice locale, în baza condiţiilor de aplicare a măsurilor de stimulare a voluntariatului stabilite de Guvern, pot acorda instituţiilor gazdă scutiri şi înlesniri la plata taxelor locale conform Codului fiscal.

De asemenea, articolul 19 din Legea cu privire la fundaţii nr. 581-XIV din 30.07.1999 prevede că pentru a fi scutite, parţial sau în întregime, de anumite impozite, taxe şi alte plăţi în folosul statului, precum şi pentru a obţine înlesniri şi privilegii fundaţiile, pentru confirmarea utilităţii lor publice, au dreptul la certificare în condiţiile prevăzute la art.34-37 din Legea cu privire la asociaţiile obşteşti. Fundaţia care nu dispune de certificat de stat nu poate beneficia de înlesniri fiscale şi alte înlesniri, prevăzute pentru organizaţiile necomerciale de utilitate publică.

Suntem de părere că statul ar trebui să susţină prin aplicarea unor măsuri de stimulare a acestei categorii de contribuabili.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lacune de drept
Prejudicierea intereselor contrar interesului public

Excluderea propunerii legislative din proiect.

4

Art. VII

Art.VII. - Legea nr.847-ХIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar (republicata în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, ediție specială), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 10 se completează cu alineatele (4) şi (5) cu următorul cuprins:

„(4) Finanțarea cheltuielilor se efectuează de către Ministerul Finanțelor pe măsura încasării mijloacelor baneşti la conturile bugetului de stat, cu respectarea următoarelor priorităţi:

a) onorarea angajamentele de deservire a datoriei de stat;

b) cheltuielile de personal, de achitare a burselor, pensiilor, indemnizaţiilor, compensațiilor, alocațiilor şi ajutoarelor sociale.

(5) Pentru efectuarea altor cheltuieli decât cele stipulate în alin.(4) din prezentul articol, Ministerul Finanțelor stabileşte priorităţile în baza actelor normative.”

În opinia noastră, finanţarea cheltuielilor ce ţin de cheltuielile de personal (salariile), de achitare a burselor, pensiilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, alocaţiilor şi ajutoarelor sociale ar trebui să fie prioritare onorării angajamentelor de deservire a datoriei de stat. Mai mult decât atât, investirea Ministerului Finanţelor cu dreptul de a stabili, în baza actelor normative (nu este clar care - probabil se are în vedere departamentale), priorităţile pentru efectuarea cheltuielilor presupune un risc sporit de coruptibilitate prin comiterea unor eventuale abuzuri din partea autorităţii centrale de specialitate.

Coruptibilitate
Atribuţii extensive de reglementare
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Excluderea normei în cauză.

5

Art. IX pct. 1

Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție speciala din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 3:

...;

se completează cu alineatul (4/1) cu următorul cuprins:

„(4/1) Procedura de aplicare a legislației fiscale se aplică în conformitate cu legislația în vigoare în timpul şi la locul aplicării, dacă legislaţia nu prevede altceva”.

Din perspectiva Teoriei generale a dreptului, în ce privește acțiunea normelor în timp, momentul de la care o normă este pusă în aplicare din momentul în care intra în vigoare. De regula, o norma intra în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial. Pentru actele normative de o importantă deosebită, textul actului poate stabili că acesta intră în vigoare la o data ulterioară publicării.

Cât priveşte aplicarea actului normativ în spaţiu, art. 48 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001 statuează că, actul legislativ se aplică pe întreg teritoriul Republicii Moldova, precum şi în locurile considerate drept teritoriu al statului, cu excepţiile stabilite de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte şi de legislaţia în vigoare. Mai mult, actele legislative sau unele prevederi ale acestora pot fi aplicate şi în afara teritoriului Republicii Moldova, conform tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi principiilor universale ale dreptului internaţional.

În aceasta ordine de idei, modificările propuse la art. 3 din Codul fiscal sunt formulate de o manieră ambiguă, care ar putea admite interpretări abuzive şi necesită a fi reformulate pentru a corespunde cerințelor art. 19 din Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001 pentru ca fraza să fie construită conform normelor gramaticale, astfel încît să exprime corect, concis şi fără echivoc ideea, să fie înţeleasă uşor de orice subiect interesat.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Reformularea amendamentului propus.

6

Art. IX pct. 14

Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție speciala din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

14. Articolul 54/1:

...;

alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Agenţii economici menționați la alin.(1) care, la situația din 31 decembrie al perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obținut venit din activităţi operaţionale în suma de la 100.000 lei la 600.000 lei pot alege regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol sau în modul general stabilit, din momentul în care sunt înregistraţi benevol în calitate de plătitori de T.V.A.”;

la alineatul (4), cuvintele „subiecți ai” se înlocuiesc cu cuvintele „plătitori de”.

Propunerea legislativă în cauză necesită a fi adusă în concordanță cu rigorile tehnicii legislative şi anume a art.19 lit. c) şi d) din Legea privind actele legislative 780-XV din 27 decembrie 2001, potrivit căruia se utilizează termeni adecvaţi, compatibili cu cei utilizaţi în legislaţia comunitară ori similari lor, şi de o largă circulaţie. Se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia.

Pericolul acestui element constă în faptul, că la aplicare, terminologia utilizată neuniform poate provoca practici vicioase de interpretare a sensului normei, şi anume, tratarea ca fenomene diferite a aceluiaşi fenomen, din cauza numirii diferite a lui sau tratarea ca acelaşi fenomen a fenomenelor distincte din motivul confundării a două noţiuni diferite în textul reglementării. În rezultat, pot apărea abuzuri din partea exponenţilor sectoarelor şi public, şi privat.

Coruptibilitate
Lacune de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Noţiunea "plătitori de TVA" urmează a fi corelată cu cu cea de "contribuabili de TVA", în scopul alinierii la art.5 pct. 2) din Codul Fiscal. A se vedea în acest sens şi pct. 25 din proiect. Mai mult decît atît, urmează a fi amendate şi o serie de articole din cod, care prevăd, de asemenea, noţiunea de "plătitori de TVA" (art. 83, 92, 101/1, 102, 129, 256, 257/1, 281/1, 283, 292,301, 342).

7

Art. IX pct. 17

Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție speciala din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

17. Articolul 54/4:

articolul devine articolul 54/5;

Punctul menţionat urmează a fi redactat conform tehnicii legislative prin excluderea propunerii menţionate, deoarece proiectul nu se completează cu un art. nou 54/4 ca cel existent să fie renumerotat.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lacune de drept
Exigenţe de tehnică legislativă

Excluderea normei din proiect.

8

Art. IX

Art. IX - pct. 30, 31, 32, 33, 34, 35, 72, Art. XV, Art. XVIII, Art. XXI

Proiectul de lege supus expertizării a fost aprobat de către Guvern şi prezentat Parlamentului spre examinare la 22 iunie 2012, concomitent cu proiectul de Lege nr. 1431 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul fiscal - art.121, 122, 123, ș.a.; Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal – art.4; ș.a.). Unele din normele acestor două proiecte de acte legislative conţin amendamente similare (a se vedea Art. I, Art. II, Art. III, Art. V din proiectul 1431, adoptat în prima lectură la 5.07.2012 și Art. IX - pct. 30, 31, 32, 33, 34, 35, 72, Art. XV, Art. XVIII, Art. XXI din proiectul 1433).

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lacune de drept

Coordonarea şi comasarea amendamentelor în cauză pentru a se evita apariţia unor norme paralele, concurente, confuze, contradictorii.

9

Art. IX pct. 36, 37, 38, 39

Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție speciala din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

36. Articolul 129:

la punctul 1), cuvintele „inspectoratul fiscal de stat teritorial aflat” se înlocuiesc cu cuvintele „inspectoratul fiscal de stat specializat şi/sau inspectoratul fiscal de stat teritorial aflate”;

se completează cu punctul 1/1) cu următorul cuprins:

,,1/1) Inspectorat fiscal de stat specializat - organ fiscal care este specializat în exercitarea unor atribuții de administrare fiscală pe întreg teritoriul Republicii Moldova sau pe o anumită rază de activitate ori care deserveşte o anumita categorie de contribuabili”;

punctul 3) se completează în final cu cuvintele ,,şi/sau al inspectoratului fiscal de stat specializat.”;

....

37. Articolul 132:

la alineatul (2), după cuvintele „inspectorat fiscal de stat teritorial” se introduc cuvintele „sau inspectorat fiscal de stat specializat”;

la alineatul (3), după cuvintele „inspectoratelor fiscale de stat teritoriale” se introduc cuvintele ,,şi inspectoratelor fiscale de stat specializate”;

la alineatul (5), după cuvintele „raza de deservire a contribuabililor” se introduc cuvintele „ , precum şi atribuţiile de baza şi raza de activitate ale inspectoratelor fiscale de stat specializate”.

38. Articolul 133:

la alineatul (1), literele a), b) şi l), după cuvintele „inspectoratelor fiscale de stat teritoriale” se introduc cuvintele ,,şi inspectoratelor fiscale de stat specializate”;

alineatul (2):

după cuvintele „Inspectoratul fiscal de stat tentorial” se introduc cuvintele „precum şi inspectoratul fiscal de stat specializat”;

la alineatul (3), după cuvintele „inspectoratul fiscal de stat teritorial” se introduc cuvintele „sau inspectoratul fiscal de stat specializat”.

39. La articolul 134 alineatul (3), după cuvintele „inspectoratelor fiscale de stat teritoriale” se introduc cuvintele „şi inspectoratelor fiscale de stat specializate”.

Amendamentele în cauză presupun crearea inspectoratului fiscal de stat specializat, însă autorul nu reglementează suficient, clar şi concis care vor fi atribuţiile acestuia, domeniul de reglementare şi asupra cărei categorii de contribuabili îşi va exercita acesta activitatea.

Atunci când procedurile administrative sunt reglementate insuficient sau ambiguu, apare discreţia periculoasă a funcţionarului fiscal responsabil de a dezvolta reguli procedurale convenabile propriilor sale interese, contrare interesului public.

Astfel, autorul urmează să le dezvolte, să evite utilizarea normelor de trimitere vagi, utilizarea normelor de blanchetă pentru a transmite sarcina de a reglementa procedura administrativă sau o parte a ei autorităţii nemijlocit responsabile care contribuie la apariţia altor elemente cu risc puternic de coruptibilitate prin lărgirea atribuţiilor discreţionare, să evite utilizarea formulărilor lingviste ambigui pentru a le descrie şi să stabilească discreţii ale funcţionarilor referitoare la diverse aspecte ale procedurii, cu determinarea criteriilor de care se conduce acesta.

Coruptibilitate
Norme de blanchetă
Atribuţii extensive de reglementare
Atribuţii excesive / contrare statutului
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Atribuţii paralele
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Reformularea propunerii legislative ţinînd cont de obiecţiile expuse.

10

Art. IX pct. 50

Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție speciala din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

50. Articolul 226/6:

...

se completează cu alineatele (9) şi (10) cu următorul cuprins:

„(9) Atribuțiile de aplicare a prevederilor prezentului capitol se pun în sarcina structurilor organizatorice ale Serviciul Fiscal de Stat prin ordinul conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat are competenţă în aplicarea metodelor indirecte de estimare a veniturilor persoanelor fizice, potrivit prezentului capitol, pe întreg teritoriul ţării.

(10) În scopul aplicării metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice organul fiscal va efectua, în principal:

a) solicitarea, în condițiile legii, de informații de la sursele indirecte de informații enumerate la art.226/11, precum şi de la Comisia Electorală Centrală, consiliile electorale de circumscripție şi Comisia Națională de Integritate şi de la alte persoane;

b) analiza tuturor informațiilor, documentelor şi a altor probe referitoare la posibilii subiecţi ai estimării prin metode indirecte;

...;

d) solicitarea, în condițiile legii, de informaţii, clarificări, explicaţii, documente şi alte probe de la persoana fizică supusă controlului fiscal şi/sau de la persoane cu care aceasta a avut ori are raporturi economice sau juridice;

...

Sunt utilizate norme de trimitere şi de blanchetă fără trimitere la vreun act concret şi, care la evaluare, ar fi dificil de stabilit sau nu vor putea fi stabilite în genere. Mai mult, ambiguitatea acestor norme ar putea crea organului fiscal condiţii favorabile pentru comiterea unor eventuale abuzuri, sporind riscul de coruptibilitate a acesor norme.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Norme de blanchetă
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Concretizarea sintagmelor "structuri organizatorice", "alte persoane", "alte probe".

11

Art. IX pct. 54

Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție speciala din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

54. Articolul 226/10:

alineatul (2) se completează în final cu textul: „Rezultatele reevaluării valorii proprietăţii nu au impact asupra creşterii sau descreşterii valorii proprietății în scopul aplicării prezentului capitol, cu excepția cazurilor când legislația prevede altfel.”;

Aceste amendamente conțin norme de blanchetă care contribuie la apariția altor elemente cu risc puternic de coruptibilitate: lărgirea atribuțiilor discreționare, stabilirea aleatorie a termenelor pentru prestarea serviciilor, cerințe exagerate pentru pentru realizarea unor drepturi, etc.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Norme de blanchetă
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Concretizarea normelor în cauză, astfel încît să conțină majoritatea detaliilor necesare și să reglementeze clar soluționarea conflictelor de norme cu aceeași putere juridică.

12

Art. IX pct. 55

Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție speciala din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

55. Articolul 226/11:

la alineatul (2), cuvintele „în termenele şi în modul stabilit în contractul încheiat intre acestea şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat,” se exclud, iar la punctul 4), cuvintele „foile turistice procurate” se înlocuiesc cu cuvintele „pachete de servicii turistice livrate”;

...

La 28 decembrie 2011 a fost adoptată Legea cu privire la poliţia de frontieră. Potrivit. alin. (2) art. 60 din legea în cauză, Serviciul Grăniceri se reorganizează în Poliţia de Frontieră şi se transmite în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Poliţia de Frontieră este succesorul misiunii, funcţiilor, atribuţiilor, drepturilor şi obligaţiilor Serviciului Grăniceri. Luând în considerare că, potrivit alin. (1) art. 60, legea menţionată intră în vigoare cu începere de la 1 iulie 2012, urmează a fi modificat şi pct. (3) alin. (2) din art. 226\11.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lacune de drept

Substituirea sintagmei "Serviciul Grăniceri" cu "Ministerul Afacerilor Interne".

13

Art. IX pct. 56

Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție speciala din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

56. Articolul 226/13:

...

se completează cu alineatele (5)-(13) cu urmatorul cuprins:

...

(6) Culegerea informafiilor prevazute la alin.(5) lit.b) deţinute de persoanele juridice şi/sau fizice se realizeaza prin oricare dintre următoarele modalități:

a) accesul la bazele de date pe baza protocoalelor sau acordurilor de colaborare şi schimb de informaţii încheiate, în condiţiile legii, între organele fiscale şi persoanele deţinătoare;

...

(7) Formalizarea informaţiei în structura necesară analizei se efectueaza asupra:

a) grupurilor masive de informaţii, existente în bazele de date proprii ale organelor fiscale sau descărcate din bazele de date ale altor persoane la care Inspectoratul Fiscal Principal de Stat are acces;

...

(8) În scopul definirii caracteristicilor persoanelor fizice cu potențial risc de nedeclarare a veniturilor impozabile, se vor avea în vedere, în principal, următorii indicatori fiscali şi patrimoniali privind persoanele fizice:

a) veniturile declarate de persoana fizica şi de plătitorii de venit;

Amendamentele sunt formulate de o manieră ambiguă, determinând posibilitatea de a le interpreta diferit în diferite situaţii, inclusiv, de a le interpreta în versiunea preferată sau de a deroga de le ele. Formularea neclară generează posibilitatea alegerii de către funcţionarul fiscal a interpretării celei mai convenabile a atribuţiilor sale, fără a ţine seama de alte interese legitime şi spiritul legii, executarea căreia urmează să o asigure prin activitatea sa.

Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi termen reprezintă folosirea neuniformă sau necorespunzătoare a noţiunilor în textul reglementării prin recurgerea la sinonime pentru a desemna acelaşi fenomen şi/sau prin aplicarea aceleaşi noţiuni la menţionarea fenomenelor distincte. Pericolul acestui element constă în faptul că la aplicare, terminologia utilizată neuniform poate provoca practici vicioase de interpretare a sensului normei, şi anume, tratarea ca fenomene diferite a aceluiaşi fenomen, din cauza numirii diferite a lui sau tratarea ca acelaşi fenomen a fenomenelor distincte din motivul confundării a două noţiuni diferite în textul reglementării. În rezultat, pot apărea abuzuri din partea exponenţilor sectoarelor şi public, şi privat.

Mai mult, nu sunt respectate nici prevederile lit. e) art.19 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001 potrivit cărora terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative şi în reglementările legislaţiei comunitare; se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia.

În același sens sunt și prevederile alin. (1) art. 36 din același act legislativ care stipulează că, în actul legislativ de modificare sau completare se utilizează aceeaşi terminologie şi structură ca şi în actul modificat sau completat.

Coruptibilitate
Norme de blanchetă
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Concretizarea sintagmelor "persoanele deţinătoare", "altor persoane".

Utilizarea aceleiași terminologii prin substituirea cuvintelor "plătitori de venit" cu cuvintele "contribuabili".

14

Art. IX pct. 59

Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție speciala din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

59. Se completează cu articolul 226/16 cu următorul cuprins:

"Articolul 226/16. Mecanismul de declarare şi de asigurare a confidențialităţii

(1) Declaraţiile privind disponibilul de mijloace băneşti la 01.01.2012 vor fi depuse de persoanele care au acest drept, conform art.226/7, la inspectoratul fiscal de stat teritorial după locul domiciliului sau reşedinţei, pe suport de hârtie...

(2) Declaraţiile cu privire la proprietate vor fi depuse de persoanele care au aceasta obligaţie, conform art. 226/15 alin.(2), la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pe suport de hârtie.

(3) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat va desemna prin ordin funcționarii fiscali, inclusiv din inspectoratele fiscale de stat teritoriale, responsabili de recepţionarea declaraţiilor privind disponibilul de mijloace bănești la 01.01.2012 şi a declaraţiilor cu privire la proprietate, semnând contracte de asigurare a confidențialităţii».

(4) Declaraţiile se depun la persoanele responsabile de recepţionarea lor în termenul stabilit la art.226/7 alin.(l) şi la art.226/15 alin.(2).

(5) Persoanele responsabile de recepționarea declarațiilor au următoarele atribuţii:

...

(6) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin.(5), persoanele responsabile de recepționarea declarațiilor se subordonează direct conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, care răspunde pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora.

(7) După verificarea declarațiilor şi anexelor la ele şi înregistrarea lor în registrul respectiv, persoanele responsabile de recepționarea declaraţiilor le îndosariază într-un dosar confidenţial, care se păstrează într-un seif metalic.

(8) Până pe data de 15 ianuarie 2013, dosarele care conţin declaraţii privind disponibilul de mijloace bănești la 01.01.2012, cu anexele existente, şi lista documentelor care se conţin în el se şnuruiesc, se sigilează şi se transmit de către inspectoratele fiscale de stat teritoriale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, prin act de primire-predare persoanei desemnate prin ordinul conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi termen reprezintă folosirea neuniformă sau necorespunzătoare a noţiunilor în textul reglementării prin recurgerea la sinonime pentru a desemna acelaşi fenomen şi/sau prin aplicarea aceleaşi noţiuni la menţionarea fenomenelor distincte. Pericolul acestui element constă în faptul că la aplicare, terminologia utilizată neuniform poate provoca practici vicioase de interpretare a sensului normei, şi anume, tratarea ca fenomene diferite a aceluiaşi fenomen, din cauza numirii diferite a lui sau tratarea ca acelaşi fenomen a fenomenelor distincte din motivul confundării a două noţiuni diferite în textul reglementării. În rezultat, pot apărea abuzuri din partea exponenţilor sectoarelor şi public, şi privat.

Mai mult, nu sunt respectate nici prevederile lit. e) art.19 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001 potrivit cărora terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative şi în reglementările legislaţiei comunitare; se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia.

În același sens sunt și prevederile alin. (1) art. 36 din același act legislativ care stipulează că, în actul legislativ de modificare sau completare se utilizează aceeaşi terminologie şi structură ca şi în actul modificat sau completat.

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Utilizarea unei terminologii constante şi uniforme.

Corelarea cu propunerile legislative din pct. 37-39 din proiect şi utilizarea aceleiaşi terminologii.

15

Art. IX pct. 59

Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție speciala din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

59. Se completează cu articolul 226/16 cu următorul cuprins:

"Articolul 226/16. Mecanismul de declarare şi de asigurare a confidențialităţii

...

(12) Funcționarilor fiscali cărora le-au devenit cunoscute date şi informații care constituie secret fiscal sunt obligate să nu divulge aceste informaţii decât în condiţiile alin.(11), atât în perioada exercitării atribuţiilor, cât şi după demisionare. Nerespectarea alin.(11) atrage răspunderea în conformitate cu legislația.

(13) Indicarea intenționată în declaraţiile privind disponibilul de mijloace bănești la 01.01.2012 şi cu privire la proprietate a datelor inexacte sau incomplete atrage răspunderea în conformitate cu legislația.

Utilizarea expresiei de genul "atrage răspunderea în conformitate cu legislaţia”, care face referire la alte prevederi din alt act, ar putea genera unele elemente ale coruptibilității, acesta fiind greu de stabilit sau să nu poată fi stabilite în general.

Coruptibilitate
Norme de trimitere

Revizuirea amendamentului propus prin concretizarea trimiterii, astfel încât prezenta lege să conțină majoritatea detaliilor necesare și să reglementeze clar soluționarea conflictelor de norme cu aceeași putere juridică.

16

Art. IX pct. 66

Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție speciala din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

La articolul 290, litera m) se completează în final cu cuvintele ", în modul stabilit de aceasta".

Utilizarea normelor de trimitere, prin care face referire la alte prevederi din alt act, ar putea genera unele elemente ale coruptibilității, acesta fiind greu de stabilit sau să nu poată fi stabilite în genere.

Mai mult, este necesar de a ţine cont de prevederile art. 7 alin. (4) din Codul fiscal, potrivit cărora deciziile autorităţilor administraţiei publice - ale municipiilor, oraşelor, satelor (comunelor), precum şi ale altor unităţi administrativ-teritoriale instituite în condiţiile legislaţiei, - cu privire la punerea în aplicare, la modificarea, în limitele competenţei lor, a cotelor, a modului şi termenelor de achitare şi la aplicarea facilităţilor se adoptă pe parcursul anului fiscal concomitent cu modificările corespunzătoare ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.

Coruptibilitate
Norme de trimitere

Concretizarea amdndamentului propus.

17

Art. IX pct. 71

Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție speciala din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

71. Anexa la titlul VII:

...

în coloana 4, textul "Trimestrial, pînă în ultima zi a alunii imediat următoare trimestrului gestionar" se înlocuieşte cu textul "Conform condiţiilor stabilite de autoritatea administraţiei publice locale";

...

idem

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Concurenţa normelor de drept

idem

18

Art. IX pct. 72

Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție speciala din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

72. Articolul 335 se completează cu alineatul (2/1) cu următorul cuprins:

"(2/1) Începînd cu anul 2013, în sistemul taxelor rutiere se introduce vinieta pentru autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova ale persoanelor fizice."

In opinia noastră, introducerea în sistemul taxelor rutiere a vinietei, taxă foarte apropiată de taxa pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova ar putea duce la confundarea a acestor doua taxe. Aceasta (vinieta) ar fi trebuit să conţină subiecţii, obiectul, cotele impunerii, modul de calculare şi de achitare a acesteia.

În nota de fundamentare, autorul afirmă faptul că mecanismul de aplicare a a taxei respective va fi elaborat în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a proiectului legii. Nu este clar cum vor fi aplicate prevederile amendamentului propus la art. 355 din Codul fiscal din moment ce mecanismul va fi elaborat abia peste 3 luni . Mai mult, ne vom pomeni exact în situaţia capitolului 11\1 "Metodele indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice" (pct. 46-59 din proiect) ce prevede mecanismul de aplicare a metodelor şi surselor indirecte de estimare a obligaţiei fiscale privind impozitul pe venit, capitol care, în mod normal, ar fi trebuit sa fie aplicat din ianuarie anul curent. În această situaţie, Guvernul va veni peste un an cu noi amendamente la Codul fiscal, contribuind prodigios la "inflaţia legislativă".

De asemenea, propunerea e formulată de o manieră ambiguă care ar putea fi confundata sau chiar interpretată abuziv. Suntem de părere că aceasta ar fi trebuit definită mai clar, concis şi fără echivoc, în conformitate cu art. 19 din Legea privind actele legislative.

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Nedeterminarea AP responsabile/subiectului la care se referă prevederea
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Revizuirea amendamentului propus în contextul obiecţiilor expuse.

19

Art. XIV, Art. XXIII

Art.XIV. - Legea nr.489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 1-4, art.2), cu modificările şi completările ulterioare, se modifica după cum urmează:

1. La articolul 1 noțiunea „indemnizație unică la naşterea copilului şi indemnizație pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani”, cuvintele „indemnizație unică la naşterea copilului şi” se exclud.

2. La articolul 41 litera d), cuvintele „indemnizație unică la naşterea copilului şi” se exclud.

Art.XXIII. - Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 168-170, art.773), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

....

1. La articolul 5 alineatul (1), litera e) se abrogă.

2. Articolul 17 se abrogă.

Dreptul la prestaţii de asigurări sociale se circumscrie dreptului la protecţie socială şi este un drept esenţialmente social. El se exercită prin sistemul public de asigurări sociale, care constă în acordarea de indemnizaţii, ajutoare, pensii şi de prestaţii persoanelor asigurate contra riscurilor cauzate de pierderea capacităţii de muncă.

Indemnizaţia unică la naşterea copilului, prevăzută de Legea nr. 289-XV în art. 17, este o formă de protecţie socială. În acest fel, indemnizaţia unică la naşterea copilului se acordă: de la bugetul asigurărilor sociale de stat persoanelor asigurate şi de la bugetul de stat persoanelor neasigurate.

Aşadar, indemnizaţia unică la naşterea copilului poartă însemnele caracteristice unei prestaţii de asigurări sociale de stat acordată persoanei care a născut, fiind în conformitate cu dispoziţiile art. 50 alin. (1) din Constituţie. A se vedea în acest sens Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 3 din 21 ianuarie 2005 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004 "Privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale" şi a unor prevederi din anexa la Hotărîrea Guvernului nr.416 din 26 aprilie 2004.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lacune de drept
Prejudicierea intereselor contrar interesului public
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului

Excluderea amendamentelor din proiect.

20

Art. XXII

Legea nr. 397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 248-253, art. 996), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

...

7. Articolul 32: la alineatul (1), litera e) va avea următorul cuprins: "e) asigurarea organizării şi ţinerii contabilităţii în conformitate cu actele normative şi legislative şi prezentarea în termen a rapoartelor lunare, trimestriale şi anuale";

...

Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi termen reprezintă folosirea neuniformă sau necorespunzătoare a noţiunilor în textul reglementării prin recurgerea la sinonime pentru a desemna acelaşi fenomen şi/sau prin aplicarea aceleaşi noţiuni la menţionarea fenomenelor distincte. Pericolul acestui element constă în faptul că la aplicare, terminologia utilizată neuniform poate provoca practici vicioase de interpretare a sensului normei. A se vedea în acest sens art. 19 lit. e) din Legea privind actele legislative nr. 780_XV din 27.12.2001 care statuează că terminologia utilizată în actul elaborat trebuie să fie constantă şi uniformă, se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia.

În acest sens, sintagma "în conformitate cu actele normative şi legislative" urmează a fi corelată cu pct. 13 din Art. IX din proiectul supus expertizării.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Lacune de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Substituirea sintagmei "în conformitate cu actele normative şi legislative" cu sintagma "în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară".

21

Art. XXX

Art. XXX. (1) ....

(2) Guvernul, în termen de trei luni:

va elabora mecanismul de aplicare a vinietei pentru autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova ale persoanelor fizice;

va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

Potrivit art. 19 lit. b) din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001, dispoziţiile finale şi tranzitorii ale actului legislativ cuprind, de regulă, prevederi referitoare la corelarea noilor reglementări cu cele din actele legislative preexistente. A se vedea, spre exemplu, pct. 59 din proiect (art. 226/16 alin. (12) şi (13)).

Coruptibilitate
Lacune de drept

Completarea alin. (2) cu textul: "va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege".





Concluzii

În concluzia prezentului raport de expertiză, menţionăm următoarele:
- amendamentele de modificare și completare, potrivit notei de fundamentare, urmăresc scopul armonizării legislaţiei naţionale privind impozitarea la acquis-ul comunitar, sporirii veniturilor la buget şi simplificării administrării fiscale, consolidării şi eficientizării utilizării resurselor financiare publice, relaxării agenţilor economici sub aspectul relansării activităţii lor, reducerii presiunii fiscale a contribuabililor, îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei cât şi diminuării proporţiilor de evaziune fiscală şi vamală;

- în scopul înlăturării lacunelor din redacţia actuală a legislaţiei fiscale şi vamale sunt efectuate amendamente purtând un caracter redacţional, de concretizare, precum şi de ajustare a cadrului legal în vederea îmbunătăţirii procesului de elaborare, executare şi administrare a bugetului;

- constatăm, că proiectul de lege nu a fost supus unei analize a impactului de reglementare, aşa cum prevăd cerinţele normelor art. 4 şi art. 13 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. 235-XVI din 20 iulie 2006, precum şi a Metodologiei de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1230 din 24.10.2006;

- lipsesc informațiile privind respectarea normelor art. 22 alin. (7) din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001, care prevăd efectuarea expertizei ecologice, care are menirea de a contribui la: coordonarea proiectului cu legislaţia ecologică în vigoare şi cu reglementările în materia respectivă ale legislaţiei comunitare; asigurarea ocrotirii sănătăţii omului şi protecţia mediului înconjurător precum și prognozarea consecinţelor ecologice. Aceasta expertiza este imperativ necesara, întrucât se propune majorarea cenzului de vârsta de la 7 la 10 ani la importul autoturismelor cu un impact negativ asupra mediului ambiant;

- din textul proiectului am putea deduce prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăților) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public, în primul rând, prin majorarea cuantumului impozitelor și taxelor în situaţia în care salariile şi pensiile nu sunt majorate, nivelul de trai devenind din ce în ce mai de scăzut;

- în opinia noastră, dublarea, triplarea impozitelor, taxelor, tarifelor și amenzilor nu este argumentată sub nici un aspect, şi este îngrijorător faptul că, serviciile vamal și fiscal gestionează nesatisfăcător colectarea impozitelor şi taxelor, lăsând loc pentru evaziuni fiscale, acte de corupţie şi alte fenomene negative.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei