Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

07 Mai 2012

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii privind indicarea prețurilor

(înregistrat în Parlament cu numărul 585 din 23 Martie 2012)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii privind indicarea prețurilor.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este deputat în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Reieşind din nota informativă, scopul proiectului de lege constă în stabilirea unui cadru juridic, racordat la cerinţele Uniunii Europene, ce ar proteja drepturile consumatorilor, prin reglementarea modalităţii de indicare a preţului de vînzare la produsele existente în suprafeţele de vînzare, oferite de comercianţi consumatorilor, în scopul informării corecte şi precise a acestora.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă Termenul de cooperare cu societatea civilă a fost respectat, proiectul nefiind încă supus dezbaterilor în plenul legislativului, iar cetăţenii, organizaţiile şi alţi subiecţi interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conţinutului documentului.


6. Suficienţa argumentării. Nota informativă argumentează în termeni generali necesitatea, actualitatea şi scopul proiectului de act legislativ. Se face trimitere la faptul că proiectul de lege nominalizat a fost elaborat în conformitate cu Directiva Parlamentului European nr.98/6/EC. Totuşi, este dificilă realizarea unei expertize adecvate a proiectului legii în lipsa specificării în nota de fundamentare a informaţiei privind evidenţierea efectului social, economic şi de altă natură în urma aplicării normelor prevăzute de proiect, prognozării consecinţelor financiare ale proiectului. Reieşind din importanţa şi consecinţele acestui proiect de lege, acesta urma să fie transmis spre avizare tuturor instituţiilor publice, societăţii civile pentru formularea recomandărilor, iar în final avizele, sinteza recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice şi rezultatele expertizelor, trebuiau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ, aşa cum prevede art.23, alin.(2) lit.e) din Legea privind actele legislative.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză. Nota informativă la proiectul de lege face referire la Directiva Parlamentului European nr.98/6/EC, însă nu indică ce reglementează această Directivă şi compatibilitatea proiectului cu actul european în cauză. Plus la aceasta, Directiva Parlamentului European nr.98/6/EC menţionează în preambul şi Directiva 79/581/CEE privind indicarea prețurilor anumitor produse alimentare și Directiva 88/314/CEE privind indicarea prețurilor produselor nealimentare, însă autorul în nota informativă nu face referire la aceste acte.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.
Notăm inexistenţa unei analize economico-financiare şi, respectiv, nu cunoaştem dacă realizarea prevederilor proiectului de lege necesită sau nu cheltuieli. În acest context reiterăm necesitatea unei analize economico-financiare, ca parte componentă a unui proiect de lege, care, însă, lipseşte şi de care subiecţii cu drept de iniţiativă legislativă nu fac uz în argumentarea opţiunilor legislative propuse. Promovarea proiectului de lege fără o analiză economică, indică asupra faptului, că se încearcă evitarea barierelor suplimentare în procesul de adoptare al legii, ceea ce nu aduce nici un beneficiu procesului de legiferare.


9. Analiza impactului de reglementare a proiectului. Conform prevederilor art. 20 lit.e), art. 4 şi art. 13 din Legea privind principiile de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. 235/2006, nota informativă a proiectului de act legislativ va include actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului.

Nota informativă nu conţine referinţe privind o eventuală analiză a impactului de reglementare.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


10. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


11. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


12. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului sînt concurente cu prevederile legislaţiei în vigoare. Însuşi autorul în nota informativă face trimitere la un şir de acte normative ce reglementează actualmente domeniul ce reprezintă obiectul proiectului de lege în cauză. Astfel, există un şir de definiţii ce se dublează prin acest proiect de lege, un şir de norme ce contravin Codului contravenţional.

Rezumăm, că potrivit art.23 alin.(2) lit.f) din Legea privind actele legislative şi art.47 alin.(7) din Regulamentul Parlamentului, dacă pentru executarea actului legislativ care se adoptă este necesară elaborarea altor acte legislative sau normative, se anexează lista acestora şi/sau, după caz, şi proiectele lor.


13. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


14. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, proceduri administrative noi şi alte chestiuni vizînd activitatea acestora. În acest sens, proiectul de lege stabileşte atribuţii de supraveghere şi control pentru Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia pentru protecţia consumatorilor. Obiecţiile punctuale vor fi expuse la pct.15 ce ţine de analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


15. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

art.2

indicator de preţ - purtător de informaţie (hîrtie, carton, material, plastic etc.) privind denumirea mărfii, costul/preţul, cantitatea şi calitatea produsului şi care reflectă diverse caracteristici ale acestuia.

1. În cazul în care autorul a considerat de cuviinţă să insereze între paranteze modalităţile prin care se constituie un purtător de informaţie, era necesar de indicat expres toate modalităţile ori de exclus asemenea formulare. 2. Cuvîntul "mărfii" urmează a fi omis, deoarece în această noţiune relevant este utilizarea cuvîntului "produs". 3. Este necesar de a evidenţia faptul, că conform codului civil, costul nu este echivalent cu preţul. Din aceste considerente autorul urmează să concretizeze ce are în vedere prin formularea costul/preţul sau să omită "preţul", deoarece prin indicator de preţ se subînţelege anume costul unui produs. 4. Această noţiune din proiect dublează noţiunea cuprinsă în art.3 din Legea cu privire la comerţul interior nr.231 din 23.09.2010, care de altfel nu conţine asemenea expresie cost/preţ, precum şi în pct.7 din Regulamentul privind modul de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor spre comercializare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.966 din 18.10.2010.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Este necesară revizuirea normei date, pornind de la obiecţiile enumerate, iar autorii umează să asigure uniformitatea întregului cadru legislativ şi să fie utilizată aceeaşi terminologie, fără dublarea noţiunilor din cuprinsul actelor normative.

2

art.2

etichetă - "orice material scris, imprimat, litografiat..."

Expresia "litografiat" nu este de largă utilizare. În conformitate cu art.19 lit.c) în textul actului legislativ se utilizează termeni adecvaţi, compatibili cu cei utilizaţi în legislaţia comunitară ori similari lor şi de o largă circulaţie, iar conform prevederilor lit.g) se evită folosirea regionalismelor, a cuvintelor şi expresiilor nefuncţionale, idiomatice, neutilizabile şi/sau cu sens ambiguu. Plus la aceasta este necesar de a lua în consideraţie faptul, că în legea privind produsele alimentare nr.78 din 18.03.2004 este definită noţiunea de "etichetare".

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Propunem de a omite expresia "litografiat", care conform DEX-ului semnifică "imprimat" şi este deja utilizat în definiţia etichetei. Totodată, este necesar ca autorii să asigure uniformitatea întregului cadru legislativ şi să fie utilizată aceeaşi terminologie, fără dublarea noţiunilor din cuprinsul actelor normative.

3

art.2

Noţiunea "preţ de vînzare"

Această noţiune din proiect dublează noţiunea cuprinsă în art.3 din Legea cu privire la comerţul interior nr.231 din 23.09.2010

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Este necesar ca autorii să asigure uniformitatea întregului cadru legislativ şi să fie utilizată aceeaşi terminologie, fără dublarea noţiunilor din cuprinsul actelor normative.

4

art.2

Preţ unitar (preţ pe unitate de măsură) - "preţul final, incluzînd TVA şi toate celelalte taxe, pe unitatea de măsură din produs (kilogram, litru, metru pătrat, metru cub etc.)...."

1. În cazul în care autorul a considerat de cuviinţă să insereze între paranteze modalităţile prin care se constituie o unitate de măsură, era necesar de indicat expres toate modalităţile ori de exclus asemenea formulare. 2. Această noţiune din proiect dublează noţiunea cuprinsă în art.3 din legea cu privire la comerţul interior nr.231 din 23.09.2010, precum şi în pct.7 din Regulamentul privind modul de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor spre comercializare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.966 din 18.10.2010

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Este necesar ca autorii să asigure uniformitatea întregului cadru legislativ şi să fie utilizată aceeaşi terminologie, fără dublarea noţiunilor din cuprinsul actelor normative. Totodată propunem ajustarea noţiunii de "preț unitar" la noţiunea cuprinsă în Directiva Parlamentului European nr.98/6/EC şi prezentarea ei în următoare variantă: "preţ unitar (preţ pe unitate de măsură) - prețul final, inclusiv TVA și toate celelalte taxe, pentru un kilogram, un litru, un metru, un metru pătrat sau un metru cub din produs sau pentru o unitate cantitativă unică diferită care este folosită la scară largă și în mod obișnuit pentru comercializarea unor produse specifice.

5

art.2

Noţiunea de "discount (rabat comercial)"

Expresia "discount" provine din limba engleză şi, chiar dacă este practicată în activitatea comercială, nu este de o largă utilizare. În conformitate cu art.19 lit.c) în textul actului legislativ se utilizează termeni adecvaţi, compatibili cu cei utilizaţi în legislaţia comunitară ori similari lor şi de o largă circulaţie, iar conform prevederilor lit.g) se evită folosirea regionalismelor, a cuvintelor şi expresiilor nefuncţionale, idiomatice, neutilizabile şi/sau cu sens ambiguu. Plus la aceasta este necesar de a remarca faptul, că această noţiune este definită şi de art.2 din Hotărîrea Guvernului nr.547 din 04.08.1995 cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare către stat a preţurilor (tarifelor).

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Recomandăm omiterea expresiei "discount" cu utilizarea doar a expresiei "rabat comercial" ori de substituit prin expresia "reducere", care reprezintă sinonimul acesteia. Este necesar ca autorii să asigure uniformitatea întregului cadru legislativ şi să fie utilizată aceeaşi terminologie, fără dublarea noţiunilor din cuprinsul actelor normative.

6

art.2

Noţiunea "preţ de achiziţie"

Această noţiune se cuprinde şi în art.2 al Hotărîrii Guvernului nr.547 din 04.08.1995 cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare către stat a preţurilor (tarifelor).

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Este necesar ca autorii să asigure uniformitatea întregului cadru legislativ şi să fie utilizată aceeaşi terminologie, fără dublarea noţiunilor din cuprinsul actelor normative.

7

art.2

Noţiunea "adaos comercial"

Această noţiune se cuprinde şi în art.2 al Hotărîrii Guvernului nr.547 din 04.08.1995 cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor).

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Este necesar ca autorii să asigure uniformitatea întregului cadru legislativ şi să fie utilizată aceeaşi terminologie, fără dublarea noţiunilor din cuprinsul actelor normative.

8

art.2

Noţiunea de "produs"

Noţiunea de "produs" este definită de Legea nr.105 din 13.03.2003 privind protecţia consumatorilor, care în art.1 stabileşte că prin "produs" se înţelege - bun destinat consumului sau utilizării individuale; sînt, de asemenea, considerate produse energia electrică, energia termică, gazele şi apa livrate pentru consum individual. În cadrul practicilor comerciale se consideră produs orice bun sau serviciu, inclusiv bunurile imobile, drepturile şi obligaţiile aferente. Este necesar de a remarca că noţiunea de "produs" din Legea privind protecţia consumatorilor a fost racordată la legislaţia Uniunii Europene în materia protecţiei drepturilor consumatorilor.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Recomandăm de a exclude noţiunea de "produs" din textul proiectului de lege, deoarece aceasta este redată în Legea privind protecţia consumatorilor, care a fost ajustată la aquis-ul comunitar.

9

art.2

Noţiunea "produse comercializate în vrac"

Această noţiune este redată în art.3 al Legii nr.231 din 23.09.2010 cu privire la comerţul interior şi în pct.7 din Regulamentul privind modul de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor spre comercializare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.966 din 18.10.2010.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Este necesar ca autorii să asigure uniformitatea întregului cadru legislativ şi să fie utilizată aceeaşi terminologie, fără dublarea noţiunilor din cuprinsul actelor normative.

10

art.2

Noţiunea de "produs preambalat"

Această noţiune este redată în pct.7 din Regulamentul privind modul de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor spre comercializare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.966 din 18.10.2010.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Este necesar ca autorii să asigure uniformitatea întregului cadru legislativ şi să fie utilizată aceeaşi terminologie, fără dublarea noţiunilor din cuprinsul actelor normative.

11

art.2

Noţiunea de "produs alimentar"

Această noţiune este redată în art.2 din Legea nr.78 din 18.03.2004 privind produsele alimentare. Însă, noţiunea propusă de autori în proiectul de legea examinat şi noţiunea existentă în Legea privind produsele alimentare nu coincid în totalitate, deoarece în proiect noţiunea de "produs alimentar" a omis unele elemente sau a adăugat altele noi care nu se cuprind în noţiunea deja existentă în legislaţie.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Este necesar ca autorii să asigure uniformitatea întregului cadru legislativ şi să fie utilizată aceeaşi terminologie, fără dublarea noţiunilor din cuprinsul actelor normative.

12

art.2

Noţiunile de "consumator" şi "vînzător"

Noţiunile de "consumator" şi "vînzător" sînt definite de Legea nr.105 din 13.03.2003 privind protecţia consumatorilor, care a fost ajustată la aquis-ul comunitar.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Recomandăm de a exclude noţiunile de "consumator" şi "vînzător" din textul proiectului de lege, deoarece acestea sînt redate în Legea privind protecţia consumatorilor. În acest context reiterăm necesitatea asigurării de către autori a uniformităţii întregului cadru legislativ şi să fie utilizată aceeaşi terminologie, fără dublarea noţiunilor din cuprinsul actelor normative.

13

art.2

Noţiunea de "vînzare la distanţă"

Este o noţiune nouă care nu este definită în legislaţia Republicii Moldova. Autorii urmau să preia această noţiune, precum şi alte noţiuni ("contract la distanţă", "tehnici de comunicaţie la distanţă"), care sînt redate în Directiva 1997/7/EC privind vânzarea la distanţă.

Coruptibilitate
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Recomandăm inserarea în proiect a noţiunilor respective în varianta redată de Directiva 1997/7/EC privind vânzarea la distanţă.

14

art.2

Noţiunea "suprafaţă de vînzare (suprafaţă comercială)"

Această noţiune este redată în art.3 din Legea cu privire la comerţul interior nr.231 din 23.09.2010 şi în pct.7 din Regulamentul privind modul de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor spre comercializare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.966 din 18.10.2010.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Este necesar ca autorii să asigure uniformitatea întregului cadru legislativ şi să fie utilizată aceeaşi terminologie, fără dublarea noţiunilor din cuprinsul actelor normative.

15

art.3

(1) "....Neindicarea preţului constituie contravenţie şi se sancţionează conform legislaţiei în vigoare"

Considerăm inadecvată utilizarea normei de trimitere ”conform legislaţiei în vigoare”, întrucît toate contravenţiile şi sancţiunile contravenţionale sînt sistematizate în Codul contravenţional al Republicii Moldova.

Coruptibilitate
Norme de trimitere

Recomandăm indicarea în mod expres a faptului sancţionării contravenţiei respective conform prevederilor Codului contravenţional al Republicii Moldova.

16

art.7

Reguli speciale cu privire la indicatorul de preţ

Articolul 7 din proiect stabileşte anumite derogări de la reglementările stabilite, în lipsa unor motive argumentate a necesităţii introducerii excepţiilor. Mai mult ca atît, anumite expresii sînt confuze şi pot duce la interpretări abuzive, precum: "structuri de primire turistice", "distribuitor automat".

Coruptibilitate
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Recomandăm revizuirea prevederilor cuprinse în art.7 din proiect pentru a nu stabili excepţii neîntemeiate şi a exclude orice interpretare abuzivă.

17

art.10

(1) "...sau teleshopping..."

Expresia "teleshopping" nu este de largă utilizare. În conformitate cu art.19 lit.c) în textul actului legislativ se utilizează termeni adecvaţi, compatibili cu cei utilizaţi în legislaţia comunitară ori similari lor şi de o largă circulaţie, iar conform prevederilor lit.g) se evită folosirea regionalismelor, a cuvintelor şi expresiilor nefuncţionale, idiomatice, neutilizabile şi/sau cu sens ambiguu.

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Propunem de a înlocui expresia "teleshopping" cu o altă expresie sau de a defini noţiunea de "teleshopping" în art.2 din proiect. Totodată este necesar ca autorii să asigure uniformitatea întregului cadru legislativ şi să fie utilizată aceeaşi terminologie, fără dublarea noţiunilor din cuprinsul actelor normative.

18

Capitolul III

"Răspunderea"

Acest capitol urma să conţină prevederi generale referitor la răspunderea în cazul încălcării normelor legii privind indicarea preţurilor. Însă autorii au inclus în acest capitol faptele ce constituie contravenţii administrative, subiecţii pasibili de a fi sancţionaţi contravenţional, organele de supraveghere şi control, care au competenţa de a constata contravenţiile etc. Toate acestea ţin de Codul contravenţional al Republicii Moldova şi implicit trebuiau să fie incluse în acest Cod, dar nu în proiectul de lege. Mai mult ca atît, în asemenea situaţie, autorii urmau să vină cu propuneri de modificare şi completare a Codului contravenţional pentru a prevedea contravenţiile în domeniul indicării preţurilor, sancţiunile, subiecţii, autorităţile competente să soluţioneze cauzele contravenţionale etc. Totodată, trebuie de remarcat faptul, că actualmente Codul contravenţional cuprinde norme ce se referă la indicarea preţului. Astfel, art.344 alin.(2) lit.h) prevede aşa fapte contravenţionale precum: neinformarea consumatorului despre preţul produsului, iar art.408 indică ce cazuri contravenţionale soluţionează Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Lipsa / insuficienţa mecanismelor de supraveghere şi control (ierarhic, intern, public)
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Recomandăm revizuirea întergului capitol III cu luarea în consideraţie a obiecţiilor menţionate.

19

art.13

(3) La efectuarea controlului de către organul abilitat, în baza reclamaţiei consumatorului, vînzătorul suportă toate cheltuielile aferente.

În opinia noastră, nu este posibil de a pune în seama vînzătorului toate cheltuielile survenite în rezultatul controalelor efectuate la solicitarea consumatorilor. Această normă reprezintă un abuz şi o încălcare a drepturilor vînzătorului. În primul rînd, este de competenţa funcţională efectuarea controalelor de către organele abilitate ori de cîte ori este necesar, la solicitarea oricărui consumator, pentru constatarea unei eventuale încălcări a legislaţiei. În al doilea rînd, orice persoană (vînzătorul) este prezumată nevinovată pînă cînd instanţa de judecată nu va constata vinovăţia. Legislaţia prevede expres modalităţile de reparare a prejudiciilor cauzate de către cei vinovaţi, care se încasează în contul consumatorului lezat în drepturi, dar nu organului de control, care este obligat să-şi îndeplinească atribuţiile acordate prin lege.

Coruptibilitate
Norme irealizabile
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului
Dezechilibru dintre încălcare şi sancţiune
Temeiuri neexhaustive pentru survenirea răspunderii

Recomandăm excluderea unor asemenea prevederi din proiectul de lege.

20

Capitolul IV

Dispoziţii finale şi tranzitorii

Considerăm necesar de a include în capitolul IV Dispoziţii finale şi tranzitorii prevederi referitoare la aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege.

Coruptibilitate
Lacune de drept

Propunem expunerea Capitolului IV în următoare redacţie:
"Articolul 15. Intrarea în vigoare
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 iulie 2012.
(2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul:
a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege".





Concluzii

În rezultatul analizei proiectului de lege menţionăm că, în mare parte, scopul acestuia este unul benefic şi va duce la clarificarea şi îmbunătăţirea mecanismului de reglementare a modalităţii de indicare a preţului de vînzare la produsele comercializate consumatorilor, fapt ce va proteja drepturile acestora. Însă, este necesar de a evidenţia faptul, că unele prevederi din proiect au un grad sporit de coruptibilitate şi pot aduce prejudicii drepturilor persoanelor private. Astfel, unele prevederi din proiect pot duce la încălcarea drepturilor vînzătorilor şi principiilor fundamentale ce se referă la vinovăţie, repararea prejudiciilor, precum şi la potenţiale abuzuri din partea organelor de supraveghere şi control. În unele norme propuse de autor se stabilesc anumite excepţii neargumentate, care constituie în sine un potenţial pericol de coruptibilitate. Este necesar de a evidenţia faptul, că autorii includ în proiect norme care ţin de Codul contravenţional al Republicii Moldova. În acest sens, autorii urmau să vină cu propuneri de modificare şi completare a Codului contravenţional pentru a prevedea contravenţiile în domeniul indicării preţului, sancţiunile, subiecţii, autorităţile competente să soluţioneze cauzele contravenţionale etc.

Ca remarcă generală trebuie de notat, că noţiunile cuprinse în proiect în mare parte dublează noţiunile deja existente în legislaţie, din care considerente este necesar ca autorii să asigure uniformitatea întregului cadru legislativ şi să fie utilizată aceeaşi terminologie, fără dublarea noţiunilor din cuprinsul actelor normative.

De asemenea se impune a remarca existenţa în proiect a unor lacune care comportă pericol de coruptibilitate şi anume:
- lipsa unei fundamentări economico-financiare a proiectului, pentru a estima dacă vor fi sau nu cheltuieli la realizarea prevederilor legii;
- lipsa avizelor, recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, care trebuiau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ;
- lipsa unei analize a impactului de reglementare;
- nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă.

În concluzie menţionăm că proiectul de lege expertizat necesită a fi perfecţionat şi revizuit substanţial si doar după aceasta ar putea fi supus dezbaterilor în plenul Legislativului.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei