Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

11 Mai 2012

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii privind evaluarea impactului asupra mediului

(înregistrat în Parlament cu numărul 670 din 03 Aprilie 2012)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii privind evaluarea impactului asupra mediului.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Mediului, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce nu corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001. Nici o normă a proiectului actului normativ expertizat nu reglementează domeniile pentru care trebuie să fie aprobate legi organice. Raporturile juridice propuse a fi reglementate prin prezentul proiect nu sunt prevăzute în art. 72 din Constituţie sau art. 9 alin. (3) din Legea 780/27.12.2001. În opinia noastră, aceste raporturi juridice urmează a fi reglementate prin legi ordinare.


3. Scopul promovării proiectului Potrivit notei informative, proiectul de Lege privind evaluarea impactului asupra mediului a fost elaborat reieșind din prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 1350 din 02 decembrie 2008 „Cu privire la aprobarea Planului naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2009", Planului de acţiuni a Guvernului pentru anii 2011-2014 şi Legii nr. 117 din 23.12.2009 pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice, care prevede implementarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, conform Directivei 97/11/CE din 3 martie 1997 de modificare a Directivei 85/337/CEE din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

Elaborarea proiectului de lege constă în crearea cadrului legislativ şi normativ necesar pentru funcţionarea mecanismului de evaluare a impactului asupra mediului prin respectarea principiilor prevenirii şi precauţiei în domeniul protecţiei mediului şi gestionării resurselor naturale în planificarea proiectelor publice şi private, precum şi asigurarea garantării drepturilor omului la un mediu sănătos şi ecologic echilibrat prin asigurarea accesului la informaţia de mediu şi participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă Termenul de cooperare cu societatea civilă a fost respectat, proiectul nefiind încă supus dezbaterilor în plenul legislativului, iar cetăţenii, organizaţiile şi alţi subiecţi interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului documentului.


6. Suficienţa argumentării. Nota informativă la proiect conţine doar o serie de argumente generale în sprijinul ideilor ce stau la baza proiectului, conține referințe la Planul naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2009, Planul de acţiuni a Guvernului pentru anii 2011-2014 şi Legea nr. 117 din 23.12.2009 pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice, care prevede implementarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, conform Directivei 97/11/CE din 3 martie 1997 de modificare a Directivei 85/337/CEE din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

Totuşi, în conformitate cu prevederile art.22 din Legea privind actele legislative, era necesar de efectuat o expertiză juridică pentru asigurarea concordanţei proiectului cu normele Constituţiei, cu practica jurisdicţiei constituţionale, precum şi coordonarea lui cu legislaţia în vigoare.
Reieşind din importanţa şi consecinţele acestui proiect de lege, acesta urma să fie transmis spre avizare instituţiilor publice de specialitate, societăţii civile pentru formularea recomandărilor, iar, în final, avizele, sinteza recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice şi rezultatele expertizelor, trebuiau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ, aşa cum prevede art.23, alin.(2) lit.e) din Legea privind actele legislative.

Nota informativă este insuficient de argumentată și în ce privește locul actului în sistemul legislației, efectul social, economic și de altă natură al realizării lui.
Mai mult, proiectul fiind aplicabil întreprinzătorilor, fundamentarea proiectului trebuia să conțină actul de analiză a impactului de reglementare, care însă lipseşte.

Remarcăm dificultatea realizării unei expertize adecvate a proiectului legii, în lipsa specificării în nota de fundamentare a informaţiei privind evidenţierea efectului social, economic şi de altă natură în urma aplicării prevederilor prevăzute de proiect, prognozării consecinţelor financiare ale proiectului etc.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Potrivit notei informative, în procesul de elaborare a proiectului s-a ţinut cont de: Directiva 85/337/CEE din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, Directiva Consiliului 97/11/CE din 3 martie 1997 de modificare a Directivei 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, Directiva 2003/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 mai 2003 privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe privind mediul şi de modificare a directivelor 85/337/CEE şi 96/61/CEE în ceea ce priveşte participarea publicului şi accesul la justiţie, Directiva 2009/31/CEE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon şi de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum şi a Directivelor 20O0/6O/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE. 2006/12/CE, 2008/1/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, aprobată la Espoo (Finlanda) la 25 februarie 1991, la care Republica Moldova este Parte.

Totuşi, nota informativă nu conţine o analiză suficientă a nivelului de compatibilitate a proiectului cu normele legislaţiei comunitare şi alte standarde internaţionale. Autorul nu argumentează de ce a preluat doar o parte din reglementările comunitare şi care sunt acestea.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Nota informativă nu face nici o referinţă la faptul că ar fi fost făcută o evaluare sau estimare economico-financiară a proiectului sau ar fi fost efectuate anumite calcule economico-financiare, deşi realizarea noilor reglementări ar necesita cheltuieli financiare şi de altă natură.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Anumite prevederi ale proiectului de lege sînt concurente cu unele prevederi ale legislaţiei în vigoare, concurenţa normelor de drept fiind un factor al coruptibilităţii. Normele respective vor fi analizate mai detaliat în p. 14 al prezentului Raport de expertiză.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, însă autoritatea publică centrală vizată nu este definită în proiect, precum şi drepturile şi obligaţiile acesteia. Atribuţiile, sarcinile autorităţii publice centrale care va efectua evaluarea impactului asupra mediului nu sunt definite în proiectul expertizat şi nici nu se fac careva referiri la acte normative în vigoare care ar reglementa aceste raporturi juridice.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art.1

Prezenta lege stabilește principiile, procedurile şi modul de efectuare a evaluării impactului asupra mediului pentru unele proiecte planificate, publice şi private, sau pentru unele genuri de activitate (în continuare - activităţi planificate), care pot avea un impact semnificativ asupra mediului din Republica Moldova,...

Nu este clar din articolul menţionat care sunt proiectele planificate, publice şi private supuse evaluării. Folosirea termenului de "unele", "care pot avea" va permite interpretarea abuzivă şi discreţia excesivă a autorităţii publice la selectarea proiectelor pentru supunerea evaluării impactului asupra mediului.

Coruptibilitate
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Considerăm binevenit să fie excluse expresiile "unele", "care pot avea" prin stabilirea expresă a faptului că toate proiectele sunt supuse evaluării impactului asupra mediului. În acest fel se va putea obţine scopul propus de către legiuitor la elaborarea proiectului în cauză, precum şi se va realiza un control efectiv asupra proiectelor ce se vor derula pe teritoriul Republicii Moldova şi protejarea mediului înconjurător.

2

Art.2

impact asupra mediului - schimbări directe sau indirecte ale mediului, provocate de realizarea unor proiecte şi genuri de activitate care afectează sau pot afecta sănătatea omului,...

Nu este clar din ce cauză autorul doreşte exceptarea de la evaluarea impactului asupra mediului a unor proiecte şi genuri de activitate care afectează sau pot afecta mediul înconjurător. Astfel folosirea termenului "unor" permite excluderea de la evaluare a unor proiecte şi genuri de activităţi, la discreţia liberă a autorităţii publice, chiar dacă acestea vor afecta negativ mediul înconjurător.

Coruptibilitate
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Promovarea intereselor contrar interesului public
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Considerăm oportună excluderea termenului "unor şi indicarea expresă că toate proiectele sunt supuse evaluării impactului asupra mediului

3

Art.4, alin.(4)

(4) Activităţile planificate, enumerate In anexa nr. 2 la prezenta lege, pentru care nu este stabilita necesitatea EIM nu cad sub incidenta prezentei legi.

Trebuie de menţionat că, potrivit prevederilor art.4 alin.(3) pentru activităţile prevăzute în anexa nr.2 evaluarea impactului asupra mediului se efectuează în baza avizului eliberat de autoritatea competenta, conform art. 9-10 din prezenta lege. Astfel nu este clar din ce cauză în următorul alineat autorul a prevăzut că activităţile enumerate în anexa nr.2 nu cad sub incidenţa legii, situaţie alogică, în opinia noastră.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive

Alte riscuri
Norme neclare

Excluderea alin. (4) din articolul menţionat.

4

Art.4, alin.(5)

(5) Activităţile planificate, care se realizează în scopul apărării naţionale, nu sînt supuse procedurilor de EIM.

În textul proiectului nu este definit care activităţi planificate se realizează în scopul apărării naţionale, cum pot fi acestea identificate, cine le poate realiza şi în ce condiţii.

Coruptibilitate
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Concretizarea care activităţi planificate se realizează în scopul apărării naţionale, cum pot fi identificate, cine le poate realiza şi în ce condiţii

5

Art.19, alin.(1)

(1) În cazul în care autoritatea competenta, conform art. 10 alin. (2) din prezenta lege, a luat decizia privind efectuarea EIM a activităţii planificate, inițiatorul este obligat sa efectueze procedurile EIM conform prevederilor stabilite.

Nu este clar care sunt prevederile "stabilite" şi unde acestea sunt prevăzute.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Lacune de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Indicarea expresă fie a procedurilor ce urmează a fi efectuate, fie referirea directă la actul sau normele care reglementează această procedură.

6

Art.19, alin.(3)

(3) Iniţiatorul publică, cel puţin într-un ziar naţional ţi în unul local, o informaţie succintă despre activitatea planificată, cu indicarea obligatorie a paginii sale web şi/sau cu indicarea altei adrese, unde pot fi accesate Cererea proiectului şi Programul şi indică termenele de prezentare a comentariilor....

Alineatul 3, precum şi alineatul 4, 5 din articolul menţionat prezintă deficienţe de redactare şi anume în ceea ce priveşte proiectul programului de executare a evaluării impactului, după cum este denumit în art.19, alin.(2), deoarece în alin.(3) şi alin. (4), (5) autorul a prescurtat denumirea programului de executare a evaluării impactului definindu-l printr-un singur cuvînt "Program", fără a face careva menţiuni în acest sens în textul actului normativ. Această omisiune poate crea eventuale derogări neîntemeiate din partea autorităţii publice centrale la aplicarea prevederilor actului normativ.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Alte riscuri
Deficienţă de redactare.

A enunţa denumirea integrală a programului aşa cum este definită în art.19, alin.(2).

7

Art.19, alin.(4)

(4) Inițiatorul prezintă autorităţi competente, pentru coordonare, proiectul Programului împreună cu materialele ce atestă că publicul a fost informat (copia publicaţiei, anunţul). Autoritatea competentă, timp de 30 de zile calendaristice, examinează proiectul Programului şi emite un aviz inițiatorului activităţi planificate. Programul se consideră coordonat în cazul în care autoritatea competentă a emis un aviz pozitiv. In cazul unui aviz negativ, proiectul Programului este restituit pentru perfecţionare şi este remis autorități competente pentru reexaminare.

Alineatul (4) prezintă unele deficienţe de redactare şi anume: 1. A enunţa denumirea integrală a programului aşa cum este definită în art.19, alin.(2); 2. Nu este stabilit expres din ce dată începe să se scurgă termenul de 30 de zile acordat autorităţii publice pentru a emite un aviz; 3. Autorul nu precizează care sunt criteriile în baza cărora autoritatea competentă va emite un aviz pozitiv şi care sînt criteriile pentru a emite un aviz negativ; 4. Nu este stabilit clar şi fără echivoc care este procedura şi termenul de reexaminare a programului de executare a evaluării impactului.

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Lipsa unor termene concrete
Lipsa / insuficienţa transparenţei funcţionării autorităţilor publice
Lipsa / insuficienţa mecanismelor de supraveghere şi control (ierarhic, intern, public)
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Alte riscuri
Deficienţă de redactare

A enunţa denumirea integrală a programului aşa cum este definită în art.19, alin.(2);
De a stabili din care moment începe să curgă termenul acordat autorităţii publice pentru a emite un aviz;
Stabilirea criteriilor pentru emiterea avizelor, în dependenţă de categoria lor: pozitiv sau negativ;
Stabilirea clară şi fără echivoc a procedurii şi termenului de reexaminare a programului de executare a evaluării impactului.

8

Art.19, alin.(5)

(5) Programul stabileşte graficul pentru desfășurarea EIM, structura documentației privind EIM, volumul şi lucrările detaliate pentru EIM, reieşind din particularităţile activităţii planificate şi dificultăţile condițiilor naturale, sociale şi tehnogene şi trebuie să includă cel puţin următoarele:...

A enunţa denumirea integrală a programului aşa cum este definită în art.19, alin.(2).

Alte riscuri
Deficienţă de redactare

De a fi dată denumirea lungă a programului aşa cum este definit în art.19, alin.(2)

9

Art.19, alin.(5), lit.b)

... - descrierea metodelor de prognozare şi evaluare; - elaborarea concluziilor principale cu privire la efectuarea EIM;...

Menţionăm că pentru executarea evaluării impactului activităţii planificate este necesar de efectuat un program de executare a evaluării impactului. Art.19, alin.(5) stabileşte conţinutul programului de executare a evaluării impactului, iar art. 19. alin. (2) pune în sarcina solicitantului (iniţiatorului) elaborarea programului de executare a evaluării impactului. Din aceste considerente nu este clar din ce cauză autorul proiectului a considerat că iniţiatorul trebuie să propună metodele de prognozare şi evaluare şi să elaboreze concluziile cu privire la EIM, dar nu autoritatea competentă. Or scopul EIM este stabilirea impactului asupra mediului, pe cînd iniţiatorul va fi tentat să formuleze doar efecte pozitive sau diminuate asupra mediului, precum şi să propună soluţii care, de fapt, vor camufla consecințele negative asupra mediului înconjurător. De asemenea, din cuprinsul normei nu este clar care sînt metodele de prognozare şi evaluarea cărui subiect trebuie efectuată.

Coruptibilitate
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Punerea în sarcina autorităţii competente să identifice metodele de prognozare şi evaluare, precum şi elaborarea concluziilor principale cu privire la efectuarea EIM.

10

Art.20, alin.(3)

(3) Elaborarea Documentaţiei privind EIM poate fi realizată de către persoane juridice, care au dreptul pentru acest tip de activitate, din Republica Moldova şi din alte ţări.

Din textul normei nu este clar care totuşi sunt persoanele juridice ce vor putea elabora documentaţia privind EIM, luînd în considerare că această documentaţie este una specifică, pentru elaborarea căreia este necesar de a poseda cunoştinţe speciale. Nu este clar cine va autoriza activitatea acestor antreprenori şi în ce condiţii etc.

Coruptibilitate
Lacune de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Revizuirea articolului.

11

Art.22, alin.(6)

(6) Dacă în procesul desfăşurării dezbaterilor publice referitoare la Documentaţia privind EIM nu au fost date răspunsuri la întrebările puse, atunci iniţiatorul (titularul Documentaţiei privind EIM) transmite, în decurs de 15 zile calendaristice din momentul desfăşurării dezbaterilor publice, răspunsurile autorilor întrebărilor la adresele poştale şi electronice indicate în timpul înregistrării.

Nici o prevedere a proiectului actului normativ nu stabileşte careva consecințe juridice pentru titularul Documentaţiei privind EIM în cazul nerespectării acestei prevederi legale. Este o normă care, în cazul nerespectării, nu va avea nici un efect.

Coruptibilitate
Lacune de drept
Norme irealizabile
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Lipsa / insuficienţa accesului la informaţia de interes public
Lipsa sancţiunilor clare şi proporţionale pentru încălcarea prevederilor din proiect

Stabilirea unei sancţiuni concrete pentru titularul Documentaţiei privind EIM în cazul nerespectării normei juridice în cauză.

12

Art.23, alin.(6)

(6) Autoritatea competentă, pînă la expirarea termenului prevazut în alin.(5) din prezentul articol şi în urma coordonării cu iniţiatorul, poate prelungi, în baza unor argumente fondate, termenul de eliberare a Acordului de mediu cu maximum 30 de zile calendaristice. Decizia cu privire la prelungirea termenului de emitere a Acordului de mediu se comunica iniţiatorului.

Actul normativ expertizat nu stabileşte care sunt acele "unele argumente fondate", ce criterii stau la baza fondării acestor argumente. Totodată menţionăm că autorul lasă la discreţia funcţionarilor posibilitatea prelungirii şi stabilirea argumentelor care ar permite prelungirea termenului.

Coruptibilitate
Lacune de drept
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Lipsa responsabilităţii clare autorităţilor (funcţionarilor) pentru încălcarea prevederilor din proiect
Lipsa / insuficienţa mecanismelor de supraveghere şi control (ierarhic, intern, public)
Lipsa / insuficienţa mecanismelor de contestare a deciziilor şi acţiunilor autorităţilor public

Stabilirea clară şi fără echivoc în ce situaţie trebuie să fie prelungit termenul de eliberare a Acordului de mediu.

13

Art.23, alin.(7)

(7) În situaţia în care, după emiterea Acordului de mediu şi înainte de obţinerea aprobării (vizind realizarea activităţii planificate), proiectul a suferit modificări, iniţiatorul proiectului este obligat să notifice în scris autorităţii competente asupra acestor modificări.

Nici o prevedere a proiectului actului normativ nu stabileşte careva consecințe juridice pentru iniţiatorul proiectului, în cazul nerespectării acestei prevederi legale. Este o normă care, în cazul nerespectării, nu va avea nici un efect. Ba mai mult, iniţiatorul proiectului în acest caz poate prezenta pentru emiterea Acordului de mediu un proiect (un proiect favorabil), iar ulterior să facă modificări ştiind că nu va suporta nici o consecință în acest caz.

Coruptibilitate
Lacune de drept
Norme irealizabile
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Lipsa sancţiunilor clare şi proporţionale pentru încălcarea prevederilor din proiect
Lipsa / insuficienţa mecanismelor de supraveghere şi control (ierarhic, intern, public)

Stabilirea unei sancţiuni concrete pentru iniţiatorul proiectului în cazul nerespectării normei juridice în cauză.

14

Art.25

(1) Activitatea planificată, pentru care este necesară evaluarea impactului asupra mediului, este interzisă în cazul în care pentru aceasta nu a fost elaborată Documentaţia privind EIM şi nu a fost eliberat Acordul de mediu. (2) Activitatea planificată, care include construcţia unui obiect, se considera aprobată în cazul în care iniţiatorul a primit Autorizaţia de construcţie în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. În acest caz, autoritatea executivă a administraţiei publice locale, care a eliberat Autorizaţia de construcţie, informează în scris autoritatea competentă despre eliberarea acesteia în termen de pina la 5 zile calendaristice de la data emiterii autorizaţiei. (3) Activitatea planificată, care nu include construcţia unor obiecte se considera aprobata în cazul în care autoritatea publica centrala sau locala a luat decizia privind acceptul de realizare a acestei activităţi. Autoritatea publică centrală sau locală informează în scris autoritatea competentă despre eliberarea autorizaţiei pentru realizarea activității planificate, în termen de pînă la 5 zile. (4) Autoritatea competentă plasează pe pagina web oficială copia autorizaţiei de construcţie sau copia deciziei privind realizarea activităţii planificate. Inițiatorul informează publicul referitor la primirea autorizării de construcţie sau decizia privind realizarea activităţii planificate prin intermediul publicării anunţurilor în mass-media şi plasării acesteia pe pagina web a iniţiatorului, în termen de pînă la 15 zile calendaristice.

Potrivit prevederilor alin.(1) din articol, activitatea planificată, pentru care este necesară evaluarea impactului asupra mediului, este interzisă în cazul în care pentru aceasta nu a fost elaborată Documentaţia privind EIM şi nu a fost eliberat Acordul de mediu. Însă, următoarele prevederi sînt în contradicţie directă cu această regulă şi cu scopul actului normativ în cauză per ansamblu, deoarece activitatea planificată poate fi aprobată, potrivit prevederilor alin.(2) şi (3) prin simpla obţinere a autorizaţiei de construcţie sau a deciziei autorităţilor care permit desfăşurarea unor activităţi. Trebuie menţionat că autorizaţia de construcţie, potrivit art.12 din Legea 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, se eliberează în termen de 10 zile, iar potrivit alin.(6) din articolul menţionat autorizaţia se consideră eliberată dacă după expirarea termenului de 10 zile autoritatea emitentă nu a informat solicitantul despre prelungire sau refuz. Ba mai mult, la eliberarea autorizaţiei nu se prezintă Acordul de mediu sau evaluarea impactului.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive

Excluderea prevederilor alin. (2), (3) şi (4).

15

Art.26

(1) Iniţiatorul poartă răspundere pentru: a) integritatea şi veridicitatea informaţiei prezentate; b) realizarea EIM a activităţii planificate în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative; c) organizarea dezbaterilor publice; d) realizarea prevederilor şi respectarea codiților stipulate în Acordul de mediu. (2) Titularul Documentaţiei privind EIM este responsabil faţă de iniţiatorul activităţilor planificate în conformitate cu prevederile contractuale şi cu legislaţia în vigoare.

Cu toate că proiectul conţine norme care se intitulează "Răspunderea iniţiatorului, titularului Documentaţiei privind EIM" aceasta este o normă "moartă" care, de fapt, nu stabileşte nici o consecinţă juridică pentru nerespectarea prevederilor proiectului actului legislativ expertizat. Nici o prevedere a proiectului actului normativ nu stabileşte careva consecințe juridice pentru titularul Documentaţiei privind EIM, iniţiatorul proiectului, pentru autoritatea publică în cazul nerespectării acestor prevederi legale.

Coruptibilitate
Lipsa sancţiunilor clare şi proporţionale pentru încălcarea prevederilor din proiect

Stabilirea unor sancţiuni concrete pentru subiecţii raporturilor juridice în cazul nerespectării normei juridice în cauză.





Concluzii

În concluzia prezentului raport de expertiză menţionăm că proiectul de lege este unul necesar şi actual.

Reiterăm constatările principiale ale prezentului raport de expertiză, care prezintă un potenţial coruptibil:
- argumentarea insuficientă pentru scopurile proiectului;
- proiectul de lege nu este fundamentat din punct de vedere economico-financiar;
- proiectul de lege nu a fost supus analizei impactului de reglementare;
- proiectul stabileşte unele competenţe ale autorităţii publice centrale, însă aceste norme au un caracter vag şi imperfect, precum şi nu este identificata această autoritate;
- proiectul nu conţine prevederi referitoare la răspunderea subiecţilor raporturilor juridice vizate. Lipsa acestor prevederi în textul legii care ar responsabiliza subiecţii implicaţi, constituie o lacună şi o posibilitate de a se eschiva de la anumite obligaţii sau de a aplica preferenţial anumite norme ale proiectului de lege, reprezentînd, în acest sens, un factor de coruptibilitate cu potenţial sporit.

Existenţa unor elemente de coruptibilitate creşte riscul apariţiei dificultăţilor la aplicare şi a divergenţelor între subiecţii vizaţi de acest proiect de lege.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei