Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

25 Noiembrie 2011

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici

(înregistrat în Parlament cu numărul 2264 din 18 Octombrie 2011)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Potrivit notei informative, proiectul de lege, are drept scop înlăturarea deficienţelor existente în sistemul de salarizare, prin instituirea unui nou sistem de salarizare a funcţionarilor publici, motivant, echitabil şi coerent, flexibil, clar şi transparent bazat pe performanţa profesională care va stimula şi menţine în serviciul public specialişti cu calificare şi responsabilitate înalt, asigurînd acestora condiţii materiale necesare pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor, atragerii şi menţinerii tinerilor specialişti în serviciul public, consolidării potenţialului şi ridicării profesionalismului funcţionarilor publici prin recompensarea adecvată a performanţelor profesionale individuale.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.

Termenul de cooperare cu societatea civilă a fost respectat, proiectul nefiind încă supus dezbaterilor în plenul legislativului. Întrucît Parlamentul nu a procedat la examinarea proiectului înainte de termenul acordat pentru consultarea opiniei societăţii civile, organizaţiile şi alţi subiecţi interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conţinutului documentului.


5. Suficienţa argumentării. Există o argumentare insuficientă pentru scopurile proiectului. Totuşi, se face trimitere la faptul că proiectul de lege nominalizat a fost elaborat în conformitate cu Programul de activitate al Guvernului ”Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru anii 2011-2014 şi întru aducerea legislaţiei în vigoare privind salarizarea funcţionarilor publici în concordanţă cu prevederile Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. 158-XVI din 4 iulie 2008.
Este dificilă realizarea unei expertize adecvate a proiectului legii în lipsa specificării în nota de fundamentare a informaţiei privind evidenţierea efectului social, economic şi de altă natură în urma aplicării normelor prevăzute de proiect, prognozării consecinţelor financiare ale proiectului, asigurării de către stat a protecţiei funcţionarilor publici şi creării unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de protecţie socială a acestora.


6. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.
Proiectul şi nota informativă la acesta nu conţin referinţe la legislaţia comunitară şi alte reglementări internaţionale.


7. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.
Din acest considerent, întrucît adoptarea acestui proiect va necesita cheltuieli bugetare suplimentare, este necesar de indicat detaliat sursele de acoperire a acestor cheltuieli, precum şi calculul detaliat al acestor sume de bani necesare în vederea realizării noilor reglementări.


8. Analiza impactului de reglementare a proiectului. Conform prevederilor art. 20 lit.e) și art. 4 şi art. 13 din Legea privind principiile de reglementare a activităţii de întreprinzător nr.235/2006, nota informativă a proiectului de act legislativ va include actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului.
Nota informativă nu conţine referinţe privind o eventuală analiză a impactului de reglementare.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general, acesta avînd ca scop:
- realizarea unei salarizări mai atractive pentru personalul debutant în cadrul serviciului public în coraport cu funcţionarii publici cu experienţă şi anume prin excluderea sporului pentru vechime în muncă. La moment, funcţionarul public beneficiază de - sporul pentru vechime în muncă – care constituie şi principala deosebire dintre debutanţii în serviciul public şi funcţionarul public cu experienţă în serviciul public;
- totodată, excluderea dreptului la sporul pentru vechime în muncă pentru funcţionarii publici este o discriminare în raport cu personalul bugetar salarizat conform Reţelei tarifare unice, pentru care acest drept salarial stabilit în Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355/2005, rămîne în vigoare. Mai mult, excluderea dreptului la sporul pentru vechime în muncă pentru funcţionarii publici nu este justificat în mod obiectiv şi aduce atingere principiului egalităţii în drepturi statuat în art.16 din Constituţie, care prevede reglementare unitară şi tratament nediscriminatoriu pentru situaţii identice.
În acest sens este de remarcat şi prevederile Legii salarizării nr.847/2002, care la art.4 statuează că, în sistemul tarifar şi sistemele netarifare salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază) şi alte plăţi de stimulare şi compensare. Iar la alin.(3) al aceluiaşi articol, se prevede că, salariul suplimentar reprezintă o recompensă pentru munca peste normele stabilite, pentru muncă eficientă şi inventivitate şi pentru condiţii deosebite de muncă. El include adaosurile şi sporurile la salariul de bază, alte plăţi garantate şi premii curente, care se stabilesc în conformitate cu rezultatele obţinute, condiţiile de muncă concrete, iar în unele cazuri prevăzute de legislaţie - şi luîndu-se în considerare vechimea în muncă.
Din aceste reglementări, rezultă că sporul pentru vechime în muncă este parte integrantă a salariului, care la rîndul său este o componentă a dreptului la muncă, iar dreptul la muncă este statuat şi protejat de normele constituţionale la articolul 43.
Pornind de la aprecierile Curţii Constituţionale expuse în Hotărîrea nr.11 din 31.05.2011, art.43 din Constituţia Republicii Moldova garantează oricărei persoane dreptul la muncă, ce cuprinde în sine dreptul la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, la protecţia împotriva şomajului, precum şi la protecţia muncii. Acest drept se înscrie în categoria drepturilor economice, asigurînd persoanei dreptul la o remunerare echitabilă şi, prin prisma art.47 din Constituţie, la un nivel de trai decent. Dreptul la o remunerare echitabilă, care decurge din dreptul la muncă şi reprezintă o latură a acestui drept, asigură persoanei ce munceşte sănătatea şi bunăstarea sa şi a familiei sale, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală şi alte beneficii sociale. Astfel, activitatea de muncă şi dreptul la o remunerare echitabilă, în sensul art.47 din Constituţie, asigură persoanei nu numai un nivel de trai decent, dar şi garanţiile sociale aferente acestui drept, precum asigurarea în caz de şomaj, boală, invaliditate sau bătrîneţe.
Prin urmare, excluderea dreptului la sporul pentru vechime în muncă, este de fapt o restrîngere a exerciţiului unor drepturi, ceea ce contravine stipulaţiilor art.54 din Constituţie.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) funcţionarilor publici.
Totodată, sporurile la salariul de bază prevăzute pentru funcţionarul public, la art.9 lit.b) din Legea nr.355/2005, sunt de fapt nişte drepturi cîştigate, deoarece a fost instituite prin lege - Legea nr.355/2005, iar excluderea acestor sporuri diminuează nivelul protecţiei sociale dobîndit anterior. Or, în conceptul de “drepturi cîştigate” intră drepturile salariale stabilite pînă la intrarea în vigoare a noii reglementări şi, prin urmare, dacă legiuitorul va interveni asupra acestui drept deja stabilit, se va încălca principiul universal de drepturi cîştigate în mod licit. În acest sens, relevante sunt hotărîrile Curţii Constituţionale nr.4/27.01.2000; nr.34/19.09.2002; nr.9/30.03.2004 ş.a.
Concomitent, atenţionăm că excluderea dreptului la sporurile la salariu a funcţionarilor publici, va duce nemijlocit şi la reducerea esenţială a veniturilor salariale pentru funcţionarii publici, prin diminuarea cuantumului fondurilor pentru acordarea ajutorului material, se vor reduce respectiv şi veniturile la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, la fondul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, deoarece se va diminua impozitul pe venit, cuantumul contribuţiilor sociale şi medicale care se calculează şi se reţin din salariu, şi care sunt făcute venituri la bugetul public naţional.
Iar acest fapt va lovi direct în persoanele socialmente vulnerabile din Republica Moldova - persoanele vîrstnice, invalizii, şomerii, familiile cu mulţi copii şi alte persoane, a căror sursă de existenţă şi unicul venit sunt pensiile, indemnizaţiile, alocaţiile, alte plăţi, precum şi indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, care la fel sunt achitate din acest buget.
În acest context, considerăm că sporul stabilite prin Legea nr.355/2005, sunt drepturi salariale ale funcţionarilor publici stabilite prin lege şi excluderea acestora contravine art.16, art.43 şi art.54 din Constituţie.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului sînt concurente cu prevederile Legii nr.355/2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
Totodată, prin adoptarea acestui proiect, vor fi necesare modificări ale legislaţiei în vigoare, în special Legea nr.355/2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158/2008. În acest sens, potrivit art.23 alin.(2) lit.f) din Legea privind actele legislative şi art.47 alin.(7) din Regulamentul Parlamentului, dacă pentru executarea actului legislativ care se adoptă este necesară elaborarea altor acte legislative sau normative, se anexează lista acestora şi/sau, după caz, şi proiectele lor.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect nu corespund exigenţelor stabilite de art.19 din Legea privind actele legislative. Astfel, maniera de formulare a normelor nu exprimă corect, concis şi fără echivoc ideea, din acest motiv fiind necesară lecturarea de cîteva ori a propoziţiilor pentru a înţelege sensul. Terminologia utilizată în proiect nu este constantă şi conformă legislaţiei în vigoare. De exemplu, utilizarea noţiunii de ,,salariu total”, ,,spor semestrial”, ,,evaluare semestrială”, precum şi repetarea în exces a sintagmei „funcţionar public”.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, proceduri administrative noi şi alte chestiuni vizînd activitatea acestora.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art.6 alin.(5)

,,Pentru diferenţierea salariului de funcţie al funcţionarului public în funcţie de performanţa profesională individuală, în limitele gradului de salarizare stabilit se instituie trepte de salarizare.”

Potrivit dispoziţiei acestui alineat, difereţierea salariilor între funcţionarii publici se face în funcţie de performanţa profesională individuală. Asfel, aceste reglementări vin în contradicţie cu prevederile art.5 alin.(1) lit.b) din acelaşi proiect, deoarece potrivit acestuia, partea variabilă, a salariului total al funcţionarului public cuprinde: sporul la salariul de funcţie pentru performanţa colectivă a subdiviziunii structurale/autorităţii publice.

Coruptibilitate
Conflict de norme

De revizuit aceste prevederi

2

art.6 alin.(6)

,,Treptele de salarizare se stabilesc astfel: a) 5 trepte de salarizare pentru funcţionarii publici de conducere de nivel superior; b) 9 trepte de salarizare pentru funcţionarii publici de conducere şi funcţionarii publici de execuţie.”

În nota informativă, nu este argumentată poziţia de ce pentru funcţionarii publici de conducere de nivel superior sunt stabilite doar 5 trepte de salarizare, iar pentru funcţionarii publici de conducere şi cei de execuţie sunt stabilite 9 trepte de salarizare. Avînd în vedere că proiectul legii, se pretinde a stabili un nou sistem de salarizare a funcţionarilor publici, instituirea unor atare trepte diferenţiate de salarizare între funcţionari este discriminatorie.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
normă discriminatorie

Este de revăzut redacţia acestui alineat, în scopul evitării discriminării pe trepte de salarizare a funcţionarilor publici

3

art.6 alin.(7)

,,Creşterea salariului de funcţie de la treaptă la treaptă constituie 7,5% faţă de salariul de funcţie corespunzător treptei I de salarizare pentru funcţionarii publici de conducere de nivel superior, şi, respectiv, 5% pentru funcţionarii publici de conducere şi funcţionarii publici de execuţie.”

Prin stabilirea diferenţiată a cuantumului de creştere de la treaptă la treaptă a salariului pentru funcţionarii publici de conducere de nivel superior în mărime de 7,5% şi pentru funcţionarii publici de conducere şi funcţionarii publici de execuţie doar de 5%, ultimii sunt discriminaţi, fapt ce contravine art.16 din Constituţie, privind reglementarea unitară şi tratament nediscriminatoriu pentru situaţii identice.

Coruptibilitate
normă discriminatorie

De eliminat aceste forme de discriminare.

4

Art.8 alin.(3)

,,Sporul se acordă semestrial conform performanţei colective a subdiviziunii structurale/autorităţii publice pentru semestrul gestionar şi se achită în luna următoare perioadei de gestiune în mărime de: - 15% din fondul de salarizare semestrial, calculat în raport cu salariile de funcţie ale personalului subdiviziunii structurale/autorităţii publice, evaluate cu calificativul „foarte bine” la evaluarea semestrială; - 10% din fondul de salarizare semestrial, calculat în raport cu salariile de funcţie ale personalului subdiviziunii structurale/autorităţii publice, evaluate cu calificativul „bine” la evaluarea semestrială. Personalului din subdiviziunea structurală/autoritatea publică care, la evaluarea semestrială, a obţinut calificativele „satisfăcător” sau „nesatisfăcător”, sporul în cauză nu i se acordă.”

Din prevederile acestui alineat, rezultă că funcţionarii publici pentru a beneficia de acest spor, urmează a fi supuşi procedurii de atestare semestrial. Însă, potrivit art.34 alin.(4) din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158/2008, evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public se efectuează anual. Din aceste considerente, instituirea evaluării semestriale urmează a fi succedată de modificarea Legii nr.158/2008.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

De revăzut prevederile art.8 alin.(3) din proiect prin prisma reglementărilor art.34 alin.(4) din Legea nr.158/2008.

5

art.8 alin.(4)

,,Evaluarea performanţei subdiviziunilor structurale sau, după caz, a autorităţilor publice în ansamblu se efectuează la finele semestrului în curs, conform criteriilor stabilite de Guvern, Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Consiliul Superior al Magistraturii.”

Potrivit reglementărilor acestui alineat, subdiviziunile structurale sau după caz, autorităţile publice în ansamblu urmează a fi evaluate la capitolul performanţă. Astfel, evaluarea subdiviziunii structurale a unei autorităţi publice sau eventual a autorităţii publice în general urmează a fi efectuate conform unor criterii stabilite de Guvern, Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Consiliul Superior al Magistraturii. Aceste prevederi sunt lipsite de raţionament, iar stabilirea criteriilor lăsate spre a fi aprobate de diferite autorităţi va comporta un caracter subiectiv. Din aceste considerente, dacă se merge pe conceptul instituirii unor asemenea criterii, oportun ar fi ca ele să-şi regăsească sorgintea în prevederile unui act normativ.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De revăzut aceste prevederi din punct de vedere conceptual.

6

art.8 alin.(5)

,,Stabilirea sporului pentru fiecare funcţionar public din cadrul subdiviziunii structurale/autorităţii publice, în limitele sumei calculate conform alin. (3), se efectuează de către conducător diferenţiat, în funcţie de aportul fiecăruia la obţinerea rezultatelor planificate.”

Utilizarea noţiunii ,,rezultate planificate” comportă anumite neclarităţi. Nu este clar despre ce fel de „rezultate planificate” a subdiviziunilor autorităţilor publice este vorba, avînd în vedere specificul acestora. (de exemplu: Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, Secretariatului Parlamentului, Centru de combatere a crimelor economice şi corupţiei, Serviciul Vamal etc.).

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De revăzut aceste prevederi

7

Art.10 alin.(3)

,,Premiul anual se plăteşte în anul următor celui pentru care se face premierea.”

În nota informativă la proiect nu este argumentă motivul pentru care achitarea premiului anual nu poate fi efectuat la sfîrşitul anului în curs, dar se va face în anul imediat următor.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De expus în următoare redacţie ,,Premiul anual se plăteşte la sfîrşitul anului calendaristic.”

8

Art.11

,,Funcţionarii publici pot beneficia de premii unice ...”

Sintagma ,,pot beneficia” este interpretativă şi flexibilă. Or, potrivit exigenţelor tehnicii legislative, textul articolului trebuie să aibă caracter dispozitiv

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De substituit sintagma ,,pot beneficia” cu sintagma ,,beneficiază”.

9

Art.12 alin.(2)

,,Funcţionarilor publici detaşaţi în interes de serviciu în cadrul altei autorităţi publice li se păstrează salariul de funcţie.”

Nu este clar care salariu de funcţie se păstrează.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De specificat care salariu de funcţie li se păstrează funcţionarilor publici detaşaţi.

10

Art.14 alin.(1)

,,Funcţionarii publici care au fost promovaţi într-o funcţie publică superioară au dreptul la salariul de funcţie stabilit pentru funcţia publică respectivă pe treapta de salarizare imediat inferioară treptei de salarizare deţinute în funcţia precedentă.”

Promovarea, potrivit art.45 din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii publice superioare celei exercitate. Pornind de la conceptul ,,promovării” care presupune o dezvoltare a carierei funcţionarului public, este irelevantă propunerea formulată în redacţia alin.(1) art.14 a proiectului ,,au dreptul la salariul pentru funcţia publică respectivă pe treapta de salarizare imediat inferioară”. Din aceste considerenre, la promovarea în funcţie cu trecere pe un grad cu/sau o treaptă inferioară de salarizare, este mai degrabă o retrogadare decît promovare. Totodată, este de remarcat şi redacţia neclară şi ambiguă a dispoziţiei acestui alineat.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De exlus din conţinutuul alin.(1) art.14, sintagma ,,pe treapta de salarizare imediat inferioară treptei de salarizare deţinute în funcţia precedentă”.

11

Art.15 alin.(2)

,,Funcţionarii publici de conducere care ocupă, ca urmare a reorganizării, funcţii publice de conducere de nivel inferior sau, după caz, de execuţie...”

Potrivit art.7 alin.(1) din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, conform nivelului atribuţiilor titularului, funcţiile publice se clasifică în următoarele categorii: a) funcţii publice de conducere de nivel superior; b) funcţii publice de conducere; c) funcţii publice de execuţie. Prin urmare, legislaţia în vigoare nu oprează cu noţiunea de ,, funcţii publice de conducere de nivel inferior”.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Înlăturarea acestor discrepanţe.

12

art.15 alin.(6)

,, ... treapta de salarizare poate fi acordată la decizia conducătorului..”

Sintagma ,,poate fi acordată” este interpretativă şi flexibilă, lăsînd la latitudinea conducătorului acordarea treptei de salarizare funcţionarilor publici care se vor reîncadra în funcţie publică după punerea în vigoare a prezentei legi. Or, potrivit exigenţelor tehnicii legislative, textul articolului trebuie să aibă caracter dispozitiv.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De substituit sintagma ,,poate fi acordată” cu sintagma ,,se acordă”.

13

Art.16 alin.(1)

,,Salariile de funcţie stabilite în condiţiile prezentei legi conform gradelor şi treptelor de salarizare, potrivit anexei nr.1, pot fi majorate periodic în funcţie de condiţiile economice concrete şi posibilităţile bugetului public naţional.”

Sintagma ,,pot fi majorate” este interpretativă şi flexibilă, fiind în dependenţă de condiţiile economice şi posibilităţile bugetului public naţional.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De substituit sintagma ,,pot fi majorată” cu sintagma ,,se majorează”.

14

Art.17 alin.(1)

,,Prezenta lege se pune în aplicare cu începere de la 1 octombrie 2011.”

Prin dispoziţia acestei norme, se propune data retroactivă de intrare în vigoare a noilor reglementări - 1 octombrie 2011, fapt ce contravine art.22 din Constituţie şi art.46 alin.(1) din Legea nr.780/2001 privind actele legislative,care statuează că ctul legislativ produce efecte numai în timpul cît este în vigoare şi nu poate fi retroactiv sau ultraactiv. Relevant în acest sens este şi Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.32 din 29 octombrie 1998, care a statuat următoarele: “Efectul legii în timp este ghidat de principiul activităţii legii, potrivit căruia legea se aplică tuturor faptelor în timpul în care se află în vigoare, are eficienţa deplină din momentul intrării în vigoare şi pînă la abrogarea ei. Legea nu se aplică faptelor săvîrşite înainte de intrarea ei în vigoare, adică nu are caracter retroactiv. Ea dispune numai pentru prezent şi viitor şi nu are efecte juridice pentru trecut. Consacrat expres în art.22 din Constituţie, principiul neretroactivităţii legii urmăreşte protejarea libertăţilor, contribuie la adîncirea securităţii juridice, a certitudinii în raporturile interumane. Principala valoare a ordinii de drept constă în posibilitatea oferită fiecăruia de a-şi conforma comportamentul regulilor dinainte stabilite”.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Excluderea prevederilor referitoare la data punerii în aplicare a legii.

15

Art.18

Dispoziţiile articolului cu referire la data de ,,1 octombrie 2011”.

Obiecţii similare ca cele prevăzute la art.17 alin.(1).

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Excluderea prevederilor referitoare la data de 1 octombrie 2011.

16

Art.22

,,Odată cu intrarea în vigoare a prezentei legi, la elaborarea oricăror acte legislative, se interzice includerea în ele a prevederilor ce ţin de salarizarea funcţionarilor publici.”

Acestă dispoziţie este similară dispoziţiei art.35 alin.(5) din Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, care statuează că ,,o dată cu intrarea în vigoare a prezentei legi, la elaborarea oricăror acte legislative se interzice includerea în ele a prevederilor ce ţin de salarizarea personalului unităţilor bugetare”.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Înlăturarea prevederilor concurente.





Concluzii

Considerăm că adoptarea proiectului de lege examinat este o opţiune politică a Parlamentului, care va decide dacă este sau nu oportun pentru Republica Moldova.

Reiterăm constatările principiale ale prezentului raport de expertiză, care conţin un potenţial coruptibil:
 argumentarea insuficientă pentru scopurile proiectului;
 proiectul de lege este insuficient fundamentat din punct de vedere economico-financiar;
 prevederile din proiect urmează a fi coordonate cu normele tehnicii legislative, iar unele formulări din proiect nu corespund exigentelor art.19 din Legea privind actele legislative;
 necorespunderea cu prevederile art.23 alin.(2) lit.f) din Legea privind actele legislative şi art.47 alin.(7) din Regulamentul Parlamentului, care statuează asupra faptului - dacă pentru executarea actului legislativ care se adoptă este necesară elaborarea altor acte legislative sau normative, se anexează lista acestora şi/sau, după caz, şi proiectele lor;
 instituirea de norme discriminatorii între funcţionarii publici (debutanţi şi cei cu experienţă şi vechime în muncă); între funcţionarii publici şi alţi angajaţi ai sferei bugetare; între funcţionarii publici de conducere de nivel superior, pentru care sunt stabilite 5 trepte de salarizare şi ceilelalte categorii de funcţionari publici pentru care sunt stabilite 9 trepte de salarizare ş.a – ceea ce aduce atingere art.16, art.43 şi art.54 din Constituţie;
 instituirea unor norme concurente cu prevederile Legii nr.355/2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar;
 instituirea unor norme conflictuale raportate la reglementările Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;
 instituirea de norme ce atentează la principiul neretroactivităţii legii, consacrat expres în art.22 din Constituţie.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei