Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

12 Decembrie 2011

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea Codului de procedură penală

(înregistrat în Parlament cu numărul 2581 din 24 Noiembrie 2011)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea Codului de procedură penală.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Justiţiei, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Prin proiect se propune modificarea şi completarea Codului de procedură penală, astfel, încît, potrivit autorului, să fie asigurată respectarea drepturilor, intereselor şi libertăţilor omului în procesul penal. În opinia autorului, lentoarea justiţiei penale ar putea fi remediată nu numai prin mijloace care îi sunt destinate, ci şi printr-o mai bună definire a priorităţilor în cadrul politicilor penale, atît în ceea ce priveşte forma, cît şi fondul prin:
- recurgerea la principiul oportunităţii urmăririi penale;
- recurgerea, pentru a rezolva problema infracţiunilor uşoare, mai puţin grave la procedurile similare, împăcarea părţilor, medierea, simplificarea procedurilor ordinare simple;
- asigurarea egalităţii armelor în procesul penal;
- asigurarea unicităţii practicii judecătoreşti.
Reforma procedurii penale rezultă din prevederile Programului de activitate a Guvernului pentru anii 2011-2014 "Integrare Europeană - Libertate, Democraţie şi Bunăstare".



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Suficienţa argumentării. Nota informativă, la general, conţine o justificare suficientă a promovării proiectului. Însă, mai multe prevederi ar necesita argumentare suplimentară, astfel încît să fie înţeleasă logica propunerilor.


6. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.
Obiectul reglementat nu este unul care ar necesita referinţe la acquis-ul comunita, în acelaşi timp, nota informativă conţine referinţe la standardele internaţionale relevante de bază.


7. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.
Deşi implementarea proiectului presupune cheltuieli finanicare, nota informativă nu conţine o fundamentare economico-finanicară.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


8. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


9. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Proiectul, reieşind din specificul său, este susceptibil de a prejudicia anumite persoane, iar în unele cazuri aceste prejudicii nu totdeauna sunt proporţionate interesului public. Pentru unele din prevederi, rezervăm anumite obiecţii în acest sens, acestea conţinîndu-se la Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


10. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei. Obiecţiile în acest sens se conţin în Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile. La general, remarcăm, că orice conflict între normele de drept concurente își vor găsi soluționare în condițiile art. 2 alin. (4) din Codul de procedură penală.


11. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. În conformitate cu art. 19 din Legea nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative, textul proiectului de act legislativ se elaborează cu respectarea următoarelor reguli:
- fraza se construieşte conform normelor gramaticale, astfel încît să exprime corect, concis şi fără echivoc ideea, să fie înţeleasă uşor de orice subiect interesat;
- într-o frază este exprimată o singură idee;
- se utilizează termeni adecvaţi, de o largă circulaţie;
- terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă, ca şi în celelalte acte legislative şi în reglementările legislaţiei comunitare;
- se respectă cu stricteţe regulile de ortografie şi punctuaţie.
Proiectul nu corespunde acestor principii şi necesită, în totalitate, redactare.
Proiectul conţine numeroase greşeli gramaticale, ortografice şi de punctuaţie, încît referirea la fiecare din acestea ne-ar face să depăşim esenţial cadrul şi scopul prezentului Raport.
Totuşi, reţinem:
- utilizarea sintagmelor "alineat" şi nu "aliniat";
- scrierea incorectă a cuvîntului "proces-verbal";
- denumirile instituţiilor, cum ar fi Procuratura Generală, care urmează a fi scrie cu majuscule.
În unele cazuri, asupra cărora ne vom expune în Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile, prevederile sunt lipsite de sens.
În altele, punctuaţia defectuoasă face şi mai confuze normele (vezi, ca exemplu, redacţia art. 419/1alin. (2)).
Menţionăm utilizarea neadecvată a unor cuvinte, cum ar fi:
- "eminent" în loc de "iminent" la redacţia art. 132/10 alin. (6);
- "legităţii" în loc de "legalităţii" la redacţia srt. 132/7 alin. (7).
În proiect se operează cu unele noţiuni care nu se definesc:
- "motive" de rînd cu "temeiuri" la redacţia art. 132/5 și art. 132/6;
- "procedeu" de rînd cu "măsură specială de investigaţie" la redacţia art. 132/11 alin. (2).
Sunt utilizaţi diferiţi termeni pentru aceleaşi fenomene:
- finisarea/finalizarea/terminarea urmăririi penale;
- capăt de învinuire/capăt de acuzare;
- nimicirea/distrugerea informaţiilor;
- ascultarea/audierea mărturiilor (la redacţia art. 464/1).
Pînă la urmă, normele nu reuşesc să distingă "acţiunile de urmărire penală" de "acţiunile procesuale".
Unele formulări necesită a fi definite sau concretizate:
- "motive serioase" - la redacţia art. 133/1;
- "pericol serios" - la redacţia art. 540/2.
Unele prevederi, cum ar fi cele propuse la art. 132/6 alin. (7), necesită redactare, astfel încît să fie potrivite unui act legislativ.
Urmează să fie revăzute:
- enumerarea punctelor în art. I (pct. 87 este urmat imediat de pct. 91, pct. 123 - de pct. 131, pct. 129 - de pct. 138, pct. 148 - de pct. 150, pct. 151 - de pct. 161);
- enumerarea literelor în art. 132/2 alin. (1) pct. 2, fiind omisă lit. i).


12. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul stabileşte anumite atribuţii ale organelor de urmărire penală, ofiţerilor de urmărire penală, organelor procuraturii, procurorilor, instanţelor de judecată, judecătorilor de instrucţie etc., însă, în buna lor parte, prevederile în acest sens nu sunt novatoare. Totuşi, au fost rezervate obiecţii la unele din prevederi, obiecţii care se conţin în Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


13. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

art. I pct. 3

Articolul 30: alineatul (3) după cuvintele "excepţional de grave" se completează cu cuvintele ", deosebit de complicate", cuvintele "se judecă" se substituie cu cuvintele "pot fi judecate", iar cuvîntul "decizie" se substituie prin cuvîntul "hotărîre";

Recomandarea nr. (87) 18 a Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei privind simplificarea justiţiei penale statuează, că compunerea completelor de judecată ar tebui să fie determinată de gravitatea infracţiunii. Infracţiunea ar trebui să fie judecată de un singur judecător atunci cînd nivelul gravităţii infracţiunii o permite. Acelaşi spirit este menţinut şi de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni în Avizul nr. 6 (2004) privind procesul echitabil, judecat în termen rezonabil şi rolul judecătorilor în procese, luînd în consideraţie mijloacele alternative de soluţionare a disputelor. În cazuri grave care implică libertatea subiectului, colegialitatea aflării adevărului, asigurată de un complet de trei sau mai mulţi judecători, nespecialişti sau profesionişti, reprezintă o garanţie importantă împotriva deciziilor influenţate de prejudecăţile sau opiniile idiosincretice ale unei singure persoane. Utilizarea completurilor poate compensa lipsa de experienţă din partea membrilor individuali. Aceasta asigură respectarea calităţii şi transferul de experienţă către judecătorii mai tineri. În opinia noastră, intervenţia unui complet din 3 judecători ar trebui să fie o procedură de judecată rezervată expres infracţiunilor excepţional de grave, fără a se lăsa la discreţia arbitrară a preşedintelui instanţei de judecată decizia asupra oportunităţii numirii completului. Mai mult, această decizie devine şi mai puţin previzibilă, fiind stabilit ca criteriu determinant - complexitatea infracţiunii, criteriu formulat ambiguu care admite interpretări abuzive.

Coruptibilitate
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De revăzut prevederile potrivit obiecţiei.

2

art. I pct. 5

5. Articolul 36 va avea următorul cuprins: "Articolul 36. Competenţa judecătoriilor Judecătoria judecă în prima instanţă cauzele penale privind infracţiunile prevăzute de Partea specială a Codului penal, cu excepţia prevăzută la articolul 39 alin. (1), demersurile şi plîngerile împotriva hotărîrilor şi acţiunilor procurorului, organului de urmărire penală, examinează chesituni legate de executarea sentinţei şi alte chestiuni date prin lege în competenţa sa."

Părţile şi alte persoane participante la procesul penal ar putea fi prejudiciate nu atît prin acţiunile, cît prin inacţiunile procurorului sau organului de urmărire penală. Pentru acest motiv, propunem completarea prevederilor şi cu sintagma "inacţiunilor". Potrivit art. 17 din Legea nr. 294 din 25.12.2008 cu privire la Procuratură, la desfăşurarea investigaţiilor în vederea constatării încălcărilor de lege care urmează a fi sancţionate penal, la exercitarea şi la conducerea urmăririi penale, la aplicarea unor măsuri de alternativă urmăririi penale, la implementarea politicii penale a statului şi la asigurarea protecţiei martorilor infracţiunii şi a altor participanţi la procesul penal, precum şi în cazul participării la înfăpturirea justiţiei, procurorul este în drept, în limita competenţei, să adopte acte prevăzute de legea procesual penală, civilă, de legea contravenţională şi de alte legi, să înainteze sesizări şi să conteste cu recurs actul administrativ. Codul de procedură penală nu defineşte ca hotărîri actele emise de către procuror. Acestea, nici în normele speciale, nu sunt calificate drept hotărîri. În opinia noastră, ar fi mai reuşită sitagma "actelor" decît "hotărîrlor", pentru a nu admite nici la nivel de percepere această confuzie cu hotărîrle judecătoreşti.

Coruptibilitate
Lipsa / insuficienţa mecanismelor de contestare a deciziilor şi acţiunilor autorităţilor public
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

De revăzut normele potrivit obiecţiei.

3

art. I pct. 7

Articolul 39: "3/2) soluţionează cererile de revizuire a cauzelor în urma pronunţării unei hotărîri de condamnare a Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului;"

Codul de procedură penală operează cu conceptul de "revizuire a procesului penal".

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

De redactat prevederile potrivit obiecţiei.

4

art. I pct. 8

Articolul 41: "6/2) autorizează la demersul procurorului efectuarea măsurilor speciale de investigaţie date prin lege în competenţa sa; 6/3) examinează contestaţiile depuse asupra acţiunilor procurorului ierarhic superior;".

Legea nr. 45 din 12.04.1994 privind activitatea operativă de investigaţii, în actuala sa redacţie, operează cu conceptul "măsuri operative de investigaţii". În cazul în care proiectul de Lege privind activitatea specială de investigaţii nu va fi adoptat, se va menţine această discrepanţă cu limbajul legii speciale. Reţinem această obiecţie la tot conţinutul proiectului. Comentarii suplimentare în acest sens se vor conține în Raportul de expertiză la proiectul de Lege privind activitatea specială de investigații. Totodată, reţinem obiecţia de la art. I pct. 5 în ce priveşte "actele" şi "inacţiunile" procurorului ierarhic superior.

Coruptibilitate
Lipsa / insuficienţa mecanismelor de contestare a deciziilor şi acţiunilor autorităţilor public
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

De revăzut normele potrivit obiecţiei.

5

art. I pct. 9

Articolul 42 se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins: "(8) În cazul în care infracţiunea a fost săvîrşită de două sau mai multe persoane, instanţa de judecată poate dispune indivizibilitatea cauzei atunci cînd este necesară pentru buna înfăptuire a justiţiei în termeni rezonabili şi dacă aceasta nu va împiedica respectarea drepturilor părţilor.".

Potrivit art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Codul de procedură penală, în caz de indivizibilitate sau de conexitate a cauzelor penale, judecata în primă instanţă, dacă are loc în acelaşi timp pentru toate faptele şi pentru toţi făptuiotorii, se efectuează de aceeaşi instanţă. Constituie indivizibilitate a cauzelor penale cazurile în care la săvîrşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane, cînd două sau mai multe infracţiuni au fost săvîrşite prin aceeaşi faptă ori în cazul unei infracţiuni continue sau prelungite. În sensul normelor precitate, prevederile proiectului sînt absolut confuze, lăsîndu-se la discreţia instanţei de judecată să atribuie indivizibilitate cauzei, acest lucru fiind, de fapt, stabilit de lege.

Coruptibilitate
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.

Potrivit obiecţiei.

6

art. I pct. 11

11. Articolul 48 va avea următorul cuprins: "Articolul 48. Procedura de înştiinţare a părţilor şi de examinare a cererii de strămutare (1) Curtea Supremă de Justiţie recepţionînd cererea de strămutare, prin scrisoare recomandată anunţă partea adevrsă fixînd un termen de prezentare a referinţei. Termenul de prezentare a referinţei nu poate depăşi 7 zile de la momentul recepţionării cererii de strămutare către parte. (2) Cererea de strămutare se examinează în lipsa părţilor în complet format din 3 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie. Neprezentarea referinţei nu împiedică examinarea cererii de strămutare."

Propunem substituirea sintagmei "partea adevrsă" cu sintagma "partea opusă", limbaj propriu normelor procesuale. Totodată, este necesară redactarea normelor, astfel încît să fie clar că o copie de pe cererea de strămutare se expediază părţii opuse. Mai mult, în condiţiile redacţiei propuse, sunt posibile cazurile cînd instanţele vor fixa termene mai mici decît 7 zile. În opinia noastră, ar fi mult mai corect, dacă, prin lege, s-ar stabili un termen concret în interiorul căruia poate fi depusă referinţa.

Coruptibilitate
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.
Lipsa unor termene concrete

De redactat normele potrivit obiecţiei.

7

art. I pct. 12

Articolul 49 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins: "(4) După strămutarea cauzei, căile de atac se judecă de instanţa corespunzătoare din inerarhică instanţei la care s-a strămutat cauza."

Norme neclare.

Alte riscuri
Nerespectarea tehnicii legislative.

De redactat normele astfel încît acestea să fie clare.

8

art. I pct. 13

Articolul 50: se completează cu aliniatul (2) cu următorul cuprins: "(2) Circumstanţele noi vor fi examinate de către Curtea Supremă de Justiţie numai în cazul cînd părţile nu le-au invocat la prima judecare din motivul că nu cunoşteau de ele sau erau în imposibilitate de a le prezenta."

Este necesar de stabilit ca criteriu şi faptul că circumstanţele nici nu puteau fi cunoscute părţilor anterior, astfel, sporindu-se responsabilitatea părţilor în proces.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De redactat norma potrivit obiecţiei.

9

art. I pct. 14

14. Articolul 51: la alineatul (3) propoziţia a doua se exclude; alineatul (8) se exclude.

Potrivit modificărilor propuse, se va exclude obligaţia procurorului de a executa indicaţiile scrise ale procurorului ierarhic superior. În fapt, prin aceasta se va exclude şi dreptul procurorului ierarhic superior de a da indicaţii, în exclusivitate, scrise procurorului ierarhic superior. Această excludere, în opinia noastră, drept efect, ar putea încuraja indicaţiile verbale în cadrul urmăririi penale. În ce priveşte excluderea alin. (8). Legea nr. 1545 din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, în art. 12, prevede, că Procurorul care a condus sau exercitat urmărirea penală ori procurorul ierarhic superior aduce scuze oficiale în numele statului persoanei care a fost supusă neîntemeiat urmăririi penale. Sperăm că această modificare să nu se interpreteze ca o renunţare de la normele unei legi speciale.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lipsa / insuficienţa mecanismelor de supraveghere şi control (ierarhic, intern, public)

De reexaminat normele reieşind din obiecţii.

10

art. I pct. 15

15. Articolul 52: punctul 4 va avea următorul cuprins: "4) retrage motivat şi transmite după competenţă cauze penale de la un organ de urmărire penală la altul;".

Lipsa unei delimitări stricte a competenţelor între diferite organe de urmărire penală, în opinia noastră, este unul din cele mai mari riscruri de coruptibilitate. Pentru a-l diminua, propunem concretizarea normelor astfel încît această atribuţie să fie doar în partea ce ţine de competenţa teritorială a subdiviziunilor unui organ de urmărire penală.

Coruptibilitate
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate

De revăzut normele potrivit obiecţiei.

11

art. I pct. 22

22. Articolul 58: la alineatul (10) se completează cu propoziţia "Drepturile victimei decedate sunt preluate de succesorii părţii vătămate.";

Se consideră victimă orice persoană fizică sau juridică căreia, prin infracţiune, i-au fost aduse daune morale, fizice sau materiale. Parte vătămată este considerată persoana fizică căreia i s-a cauzat prin infracţiune un prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscută în această calitate, conform legii, cu acordul victimei. Reieşind din statutul victimei şi a părţii vătămate, nu este clară logica completărilor propuse.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Eventuala revizuire a normei.

12

art. I pct. 26

26. Articolul 66: la alineatul (2): punctul 8), se completează cu sintagma ", atrăgîndu-i-se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nici o consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;";

Este necesară o redactare a normei.

Alte riscuri
Nerespectarea tehnicii legislative (limbaj).

Eventuala expunere a normei în următoarea redacţie: "informîndu-l că refuzul de a depune declaraţii nu va atrage nici o consecinţă defavorabilă, iar declaraţiile depuse vor putea fi utilizate ca mijloc de probă împotriva sa".

13

art. I pct. 41

41. Articolul 109: se completează cu alineatul 4/1) cu următorul cuprins: (4/1) În cazul, cînd martorul minor în vîrsta de pînă la 14 ani urmează să fie audiat în cauze penale privind infracţiunile cu caracterul sexual, trafic de copii sau violenţă în familie şi în alte cazuri în care interesele justiţiei şi a minorului o cer, procurorul dispunînd de spaţii special amenajate solicită audierea acestuia de către judecătorul de instrucţie în condiţiile art. 110/1.

Norme neclare. Ar reieşi, că procurorul poate solicita audierea martorului minor de către judecătorul de instrucţie în condiţiile art. 110/1 doar în cazul în care dispune de spaţii special amenajate.

Alte riscuri
Nerespectarea tehnicii legislative.

De revăzut normele propuse.

14

art. I pct. 43

Se completează cu art. 110/1 cu următorul cuprins: (5) Ascultarea martorului minor trebuie să evite procedura oricărui efect negativ asupra stării psihice a acestuia.

Norme care necesită a fi redactate astfel încît să fie clar sensul acestora. Substituirea sintagmei "ascultarea" cu sintagma "audierea".

Coruptibilitate
Nerespectarea tehnicii legislative.

Redactarea prevederilor potrivit obiecţiei.

15

art. I pct. 51la redacţia propusă a art. 132/1

"Articolul 132/1. Dispoziţii generale privind activitatea specială de investigaţie (1) Activitatea specială de investigaţie reprezintă totalitatea de acţiuni de urmărire penală cu caracter public şi/sau secret efectuate de către ofiţerii de investigaţii în cadrul urmăririi penale numai în condiţiile şi modul prevăzut de prezentul cod. (2) Activitatea specială de investigaţii se dispune şi se înfăptuieşte cînd sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) pe altă cale este imposibilă realizarea scopului procesului penal şi/sau poate prejudicia considerabil activitatea de administrare a probelor ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare; b) există o bănuială rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvîrşirea unei infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave; c) acţiunea este necesară şi proporţională cu restrîngerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (3) Sarcinile activităţii speciale de investigaţie este de a acumula informaţii precum şi de a efectua alte acţiuni prevăzute de prezentul cod care vor constitui probe în următoarele cazuri: a) descoperirea şi cercetarea infracţiunilor precum şi asigurarea compensării daunei cauzate de infracţiune; b) constatarea datelor faptice, fixarea procesuală a acţiunilor care pot fi folosite în calitate de probe în cauză penală în conformitate cu prezentul cod; c) căutarea persoanelor care se ascund de organele de urmărire penală, procuror sau de instanţa de judecată.

Considerăm includerea unui asemenea articol inoprtună, reieşind din faptul că prevederile acestuia ţine de obiectul reglementat de legea specială. Cel puţin, este necesar de conformat prevederile acestuia, în special ne referim la definţia activităţii speciale de investigaţii, cu prevederile propuse prin proiectul de Lege privind activitatea specială de investigaţii. Astfel, s-ar stabili că activitatea specială de investigaţii poate fi desfăşurată doar în condiţiile Codului de procedură penală, deşi proiectul de Lege privind activitatea specială de investigaţii prevede şi alte măsuri speciale de investigaţii, care pot fi efectuate şi în alte condiţii decît cele prevăzute de cod.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Alte riscuri
Norme inoportune

De exclus acest articol.

16

art. I pct. 51 la redacţia art. 132/2 alin. (2)

"(2) În procesul efectuării măsurilor speciale de investigaţii, se face uz de sisteme informaţionale, aparate de înregistrare video, audio, de filmat, fotografiat şi de alte mijloace tehncie, în cazul care acestea au fost autorizate în modul stabilit de lege."

Ar fi mai potrivită sintagma "certificate" dacă ne referim la mijloace tehnice, nu la activităţi sau acţiuni.

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Alte riscuri
Nerespectarea tehnicii legislative (limbaj).

De substituit sintagma "autorizate" cu sintagma "certificate".

17

art. I pct. 51 la redacţia art. 132/3 alin. (3)

"(3) Persoana care exercită urmărirea penală sau procurorul care conduce urmărirea penală au dreptul de a asista nemijlocit la efectuarea acţiunii speciale de investigaţii, cu excepţia cazurilor cînd acţiunile menţionate ar periclita siguranţa persoanelor care le efectuează nemijlocit."

Textul normei este confuz şi ar putea fi interpretat abuziv. Practic, orice măsură specială de investigaţii ar putea fi una cu riscuri pentru siguranaţa persoanelor care o efectuează.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De redactat noma, astfel încît să se concretizeze circumstanţele în care nu se va admite asistarea la măsurile speciale de investigaţii.

18

art. I pct. 51 la redacţia art. 132/4

"Articolul 132/4. Ofiţerul de investigaţii (1) Ofiţerul de investigaţii este persoana împuternicită care în numele statului efectuează măsurile speciale de investigaţii în conformitate cu legislaţia în vigoare. (2) La efectuarea măsurilor speciale de investigaţii se supune indicaţiilor scrise ale procurorului sau a ofiţerului de urmărire penală. (3) Identitatea ofiţerilor de investigaţii din cadrul subdiviziunilor specializate care efectuează măsurile speciale de investigaţii şi care activează în calitate de investigator sub acoperire constituie secret de stat şi poate fi dezvăluită numai cu acordul scris al acestora şi în conformitate cu Legea cu privire la secretul de stat. (4) Ofiţerul de investigaţii poartă răspundere pentru realizarea nemijlocită a măsurii speciale de investigaţii pe care o efectuează.

Norme inoportune, acestea ţinînd de obiectul reglementat de legea specială. De altfel, proiectul de Lege privind activitatea specială de investigaţii conţine aceleaşi norme în art. 9. Totodată, ţinem să menţionăm că pentru ca prevederile Legii cu privire la secretul de stat să fie aplicabile, vor trebui inserate completările de rigoare la art. 7 alin. (1) pct. 4) din Legea nr. 245 din 17.11.2008 cu privire la secretul de stat, precum şi la Nomenclatorul informaţiilor atribuite la secretul de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 411 din 25.05.2010.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Norme inoportune

Excluderea articolului.

19

art. I pct. 51 la redacţia art. 132/5

Articolul 132/5. Temeiurile şi motivele înfăptuirii măsurile speciale de investigaţie (1) Temeiurile pentru înfăptuirea măsurilor speciale de investigaţii sînt: 1) circumstanţele neclare în legătură cu pornirea urmăririi penale; 2) informaţiile devenite cunoscute privind: a) acţiunea contrară legii în curs de pregătire, comitere sau comisă, precum şi privind persoanele care o pregătesc, o comit sau au comis-o; b) pesrsoanele care se ascund de autorităţile de urmărire penală sau de judecată ori care se eschivează de la executarea pedepsei penale; c) persoanele dispărute fără urmă şi privind depistarea cadavrelor neindentificate; d) circumstanţele care pun în pericol securitatea statului; e) circumstanţele ce pune în pericol securitatea agentului sub acoperirre sau a membrilor familiei sale. 3) actele procesuale ale ofiţerului de urmărire penală, procurorului sau decizia instanţei de judecată în cauzele penale aflate în procedura lor; 4) interpelările organizaţiilor internaţionale şi ale autorităţilor de drept ale altor state, în conformitate cu tratatele la care Republica moldova este parte; 5) interpelările autorităţilor care organizează şi efectuează activitatea specială de investigaţii, conform temeiurilor indicate în prezentul articol. (2) Procurorul, sau după caz ofiţerul de urmărire penală coordonează, conduce şi controlează înfăptuirea măsurii speciale de investigaţie.

În opinia noastră, sunt nişte norme ce ţin de obiectul reglementat de legea specială. Norme inoportune atîta timp, cît nu conţin concretizări referitor la temeiurile măsurilor speciale de investigaţie admisibile în cadrul procesului penal. Menţionăm operarea cu termenul "agent sub acoperire", deşi, în restul textului se utilizează sintagma "investigator sub acoperire", precum şi cu termenul "autorităţile de urmărire penală", deşi în restul textului se utilizează sintagma "organele de urmărire penală".

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite
Norme care necesită concretizări.

De revăzut normele potrivit obiecţiei.

20

art. I pct. 51 la redacţia art. 132/10 alin. (4)

"(4) La dispunerea interceptării comunicărilor judecătorul de instrucţie care examinează cauza pe lîngă circumstaneţele prevăzute la alin. (1)-(3) urmează se verifice dacă: ..."

Judecătorul de instrucţie nu examinează cauza penală.

Coruptibilitate
Nerespectarea tehnicii legislative (limbaj).

De exclus sintagma "care examinează cauza".

21

art. I pct. 52 la redacţia art. 135

"Articolul 135. Controlul transmiterii banilor sau altor valori materiale extorcate (1) Controlul transmiterii banilor sau altor valori materiale extorcate prevede înmînarea sau predarea de bunuri, bancnote sau documente persoanei care pretinde sau acceptă acestea, sub supraveghere şi cu documentarea acestor acţiuni. (2) Această măsură specială de investigaţie poate fi aplicată numai de către organele de urmărire penală ale Ministerului Afacerilor Interne şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei."

Normele contravin competenţei organelor de urmărire penală, urmărirea penală pe infracţiunile de corupţie fiind de competenţa exclusivă a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

De redactat prevederile astfel încît această măsură să se efectueze în exclusivitate de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

22

art. I pct. 52 la redacţia art. 138/3 alin. (7)

"(7) ... Activitatea persoanei, din cadrul instituţiei, care pune la dispoziţie sau foloseşte înscrisurile ori obiectele nu poartă răspundere."

Norme neclare.

Coruptibilitate
Norme neclare.

Clarificarea sensului.

23

art. I pct. 73 la redacţia art. 194 alin. (3) şi alin. (5)

"(3) Soluţionarea cererii sau demersului se face în şedinţă închisă, fără participarea procurorului, învinuitului, inculpatului, condamnatului, achitatului. ... (5) Judecătorul de instrucţie sau instanţa de judecată poate dispune prin hotărîre trecerea cauţiunii în proprietatea statului, dacă măsura controlului judiciar pe cauţiune a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive sau în cazul în care pe durata măsurii controlului judiciar pe cauţiune învinuitul, inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există bănuiala rezonabilă că a săvîrşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva sa."

Trebuie justificate suplimentar prevederile privind neparticiparea părţilor la soluţionarea cererii privind restituirea cauţiunii. Astfel, se va lua o decizie referitor la nişte lucruri esenţiale pentru părți fără ca acestea să aibă posibilitatea să aducă la cunoştinţa instanţei argumentele în favoarea sa.

Coruptibilitate
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului
Norme care limitează, în opinia noastră, dreptul la apărare a persoanei.

De revăzut normele potrivit obiecţiei.

24

art. I pct. 75 la redacţia art. 236 alin. (1/1)

"(1/1) Citarea se poate realiza şi prin intermediul poştei electronice sau prin orice alt sitem de mesagerie electronică, în cazul în care ofiţerul de urmărire penală, procurorul, instanţa de judecată are mijloacele tehnice pentru a dovedi că citaţia a fost primită."

Este importantă dovada recepţionării citaţiei de către persoana citată. În acest sens, în opinia noastră, sunt importante prevederi privind acordul prealabil al persoanei de a fi citat în continuare, în exclusivitate, prin aceste mijloace.

Coruptibilitate
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.

De revăzut prevederile potrivit obiecţiei.

25

art. I pct. 80

80. Articolul 262: alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Depistarea nemijlocită de către organul de urmărire penală sau procuror a bănuielii rezonabile cu privire la săvîrşirea unei infracţiuni."; se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins: "(5) Examinarea sesizărilor, cauzelor penale cu privire la infracţiunile comise de către Preşedintele Parlamentului, Preşedintele Republicii Moldova, Prim-ministru se face de către Procurorul General sau un procuror desemnat de către acesta. Examinarea sesizărilor despre infracţiuni comise de cătreProcurorul General se face de către Procurorul General se face de către procurorul care este desemnat de către Consiliul Superior al Procurorilor. Organul de urmărire penală care a primit o sesizare despre infracţiunile săvîrşite de persoanele indicate este obligat să o trimită imediat pentru examinare la Procurorul General sau, după caz, la Consiliul Superior al Procurorilor.

Prevederile din alin. (3) sunt lipsite de sens. La alin. (5) - procurorii nu examinează cauze penale. La general, prevederile necesită redactare.

Coruptibilitate
Norme neclare. Nerespectarea tehnicii legislative.

De redactat normele.

26

art. I pct. 134 la redacţia art. 454

Articolul 454. Termenul de declarare a recursului Recursul în anulare poate fi declarat numai în termen de 6 luni de la data cînd hotărîrea a rămas irevocabilă.

Termenul de declrarare a recursului ar trebui să înceapă să curgă din data evenimentelor care servesc drept temei pentru declararea recursului în anulare.

Coruptibilitate
Stabilirea unor termene nejustificate

De revăzut prevederile.

27

art. I pct. 139 la redacţia art. 465/1 alin. (3)

"(3) Recursul în interesul legii poate fi înaintat de către Procurorul General, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Preşedintele Colegiului penal sau completul ce judecă cauza în cazul cînd sunt decizii contradictorii emise de către Colegiul penal."

Prevederi care nu asigură principiul egalităţii armelor în proces.

Coruptibilitate
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului

De examinat posibilitatea de a oferi posibilitate şi părţilor de a declara recurs în aceleaşi condiţii.

28

art. II alin. (2) și alin. (3)

(2) Începînd cu data intrării în vigoare a prezentei legi, toate cauzele penale în judecată se vor transmite la instanțele judecătorești competente. (3) Cauzele penale transmise pentru examinare în fond la Curțile de apel, se transmit în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi instanțelor judecătorești competente, dacă nu a fost stabilită data ședinței de judecată.

La alin. (2) este necesar de stabilit un termen concret în interiorul căruia se va efectua cele dispuse. La alin. (3) se conține o normă neclară. Posibil, se au în vedere cauzele aflate la examinare în fond.

Coruptibilitate
Lipsa unor termene concrete
Norme neclare.

Redactare potrivit obiecției.





Concluzii

Cadrul normativ procesual-penal adecvat este unul de interes major într-un stat de drept. Procedurile penale implică nemijlocit afectarea intereselor, drepturilor și libertăților omului. Statul, în acest sens, este obligat să acorde maxime garanții în ce privește echilibrul între eventuala ingerință și interesul general. Recunoaștem și celelalte precondiții de la care a pornit autorul proiectului. Totuși, suntem de opinia, că orice operare de modificări şi completări ale unei legi vor avea efectul scontat, doar dacă acestea sunt calitative.
Proiectul necesită o redactare substanțială atît sub aspectul limbajului și expresiei juridice, cît și sub aspectul potențialului coruptibil, urmînd a fi revizuite normele:
- neclare și/sau inoportune;
- care delimitează competențele după formula "este în drept", "poate";
- care conțin formulări ambigui ce admit interpretări abuzive;
- prin care se introduc termeni noi ce nu au o definiție;
- prin care se pun în uz termeni diferiți cu referință la aceleași fenomene sau același termen pentru fenomene diferite;
- care nu oferă mecanisme suficiente de contestare a deciziilor acțiunilor entităților publice;
- care omit să stabilească termene sau stabilesc termene nejustificate pentru ca persoanele să-și poată exercita efectiv drepturile conferite;
- care limitează dreptul la apărare sau nu oferă suficiente garanții principiului egalității armelor;
- care sînt concurente cu norme din alte legi.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei