Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

25 August 2011

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii privind răspunderea ministerială

(înregistrat în Parlament cu numărul 1651 din 15 Iulie 2011)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii privind răspunderea ministerială.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este un grup de deputaţi în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Scopul declarat al proiectului, potrivit notei informative, este întărirea responsabilităţii personale a unor persoane ce exercită funcţii de demnitate publică, şi anume a membrilor Guvernului.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Suficienţa argumentării. Potrivit art. 20 din Legea nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă neapărat:
- condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări;
- principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, efectul social, economic şi de altă natură;
- referinţele la reglementările corespunzătoare ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Contrar acestor dispoziţii, nota informativă nu include decît o trecere în revistă a principalelor prevederi ale proiectului.


6. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit art. 20 lit. c) din Legea nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Nota informativă nu face referinţe la standardele internaţionale relevante, deşi asigurarea ca regulile relative la drepturile şi obligaţiile agenţilor publici să ţină cont de exigenţele luptei împotriva corupţiei şi să prevadă măsuri disciplinare corespunzătoare eficace este unul din Cele douăzeci de principii directorii pentru lupta împotriva corupţiei, statuate prin Rezoluţia (97) 24 a Comitetului Miniştrilor a Consiliul Europei.

Alte prevederi importante internaţionale sînt şi cele conţinute în Convenţia ONU împotriva corupţiei, care, prin art. 5 alin. 1, obligă fiecare stat parte, Republica Moldova fiind parte a tratatului, să elaboreze şi să aplice sau să aibă în vedere politici de prevenire a corupţiei eficiente şi coordonate care favorizează participarea societăţii şi care reflectă principiile statului de drept, bunei gestiuni a problemelor politice şi a bunurilor publice, de integritate, transparenţă şi responsabilitate.


7. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit art. 20 lit. d) din Legea nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură. Potrivit art. 47 alin. (6) din Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr. 797-XIII din 02.04.1996, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Implementarea proiectului legii nu necesită cheltuieli financiare suplimentare, prin urmare argumentarea economico-financiară nu pare a fi necesară.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


8. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


9. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


10. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Anumite prevederi ale proiectului sînt concurente cu unele prevederi ale legislaţiei, concurenţa normelor de drept fiind un factor al coruptibilităţii. Normele respective vor fi analizate mai detaliat în p. 13 al prezentului Raport de expertiză.


11. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect nu totdeauna sînt suficient de clare şi concise, redacţia proiectului în unele cazuri neîntrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic. Proiectul necesită şi o redactare în ce priveşte ortografia şi punctuaţia. A se vedea în acest sens Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile (p. 13 al Raportului de expertiză).


12. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul stabileşte anumite atribuţii ale autorităţiilor publice (Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova, Guvernul, Procurorul General), precum şi reglementează anumite raporturi între acestea. Comentariile detaliate asupra deficienţelor normelor de drept vor fi expuse în Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


13. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

art. 1

Guvernul, în ansamblu, şi fiecare dintre membrii acestuia sunt obligaţi să-şi îndeplinească mandatul cu respectarea Constituţiei şi a legilor ţării, precum şi a programului de activitate a Guvernului acceptat de Parlament.

Potrivit art. 19 lit. e) din Legea nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative.

Sintagma "în ansamblu" nu este întocmai potrivită. De obieci, în acest sens, se utilizează sintagma "în componenţă deplină" (art. 6 din Legea nr. 64-XII din 31.05.1990 cu privire la Guvern).

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative.

De substituit sintagma "în ansamblu" prin sintagma "în componenţă deplină".

2

art. 2 alin. (1)

Guvernul în ansamblu răspunde politic numai în faţa Parlamentului, ca urmare a votului de încredere acordat de către acesta cu prilejul învestiturii.

Reţinem obiecţia înaintată asupra prevederilor din art. 1 din proiect. Suplimentar, în conformitate cu art. 19 lit. i) din Legea nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, textul proiectului de act legislativ trebuie să respecte regulile de ortografiere. În acest sens, de corectat sintagma "învestiturii" în "investiturii".

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative. Nerespectarea regulilor de ortografiere.

Reieşind din faptul că prevederile se referă în exclusivitate la Guvern în componenţă deplină, neavîndu-se specificări referitor la fiecare dintre membrii acestuia, de exclus din text sintagma "în ansamblu". Ca urmare, textul va fi similar celui din art. 5 din Legea nr. 64-XII din 31.05.1990 cu privire la Guvern.
De corectat sintagma "învestiturii" în "investiturii".

3

art. 4 alin. (1)

Răspunderea politică a Guvernului constă în demisia sa în ansamblu.

Reţinem obiecţiile expuse asupra prevederilor din art. 1 şi art. 2 alin. (1) din proiect.

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative.

De exclus sintagma "în ansamblu".

4

art. 5 pct. 1)

Fiecare membru al Guvernului este responsabil în mod individual pentru activitatea generală a autorităţii publice pe care o conduce în faţa Prim-ministrului.

Din text, inclusiv din titlul articolului (Răspunderea politică individuală), ar reieși că fiecare membru al Guvernului răspunde politic în faţa Prim-ministrului, deşi, în continuare, potrivit articolelor 8, 9, 10 şi 11, aplicarea formelor răspunderii politice individuale este atribuită Parlamentului, aceste din urmă prevederi fiind justificate şi reieşind din contextul prevederilor art. 2 (Răspunderea politică). De redactat sintagma "activitate" prin forma "activitatea".

Coruptibilitate
Atribuţii paralele

Alte riscuri
Nerespectarea regulilor de ortografiere.

Pentru a exclude confuzia de exclus sintagma "în faţa Prim-ministrului".

De redactat sintagma "activitate" prin forma "activitatea".

5

art. 6

Membrul Guvernului poartă răspundere pentru consecinţele cauzate de îndeplinirea ordinului sau dispoziţiei ilegale ale acestuia de către persoanele aflate în subordinea sa.

Norme de prisos, acestea fiind acoperite, în esenţă, de prevederile din art. 5 pct. 2).

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative.

De exclus prevederile.

6

art. 7 pct. 1)

Membrul Guvernului răspunde politic individual în următoarele forme: 1) prezentarea de informaţii, lămuriri sau declaraţii;

Prezentarea de informaţii, lămuriri sau declaraţii nu poate fi tratată ca formă a răspunderii politice individuale. Informaţiile, lămuririle sau declaraţiile pot fi solicitate de fiecare dată la necesitatea clarificării anumitor fapte/circumstanţe/situaţii, în condiţiile prevederilor din capitolul 9 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797-XIII din 02.04.1996, fiind, în esenţă, şi o expunere de opinie/motive/atitudine a solicitatului, care nu poate servi decît temei, în anumite cazuri, pentru angajarea răspunderii politice individuale. Totodată, în opinia noastră, textul întegului articol urmează să fie ordonat astfel, încît formele răspunderii politice individuale să fie expuse ascendent gravităţii sancţiunii: 1) întreprinderea anumitor acţiuni; 2) prezentarea de scuze; 3) revocarea din funcţie. În aceeaşi ordine urmează a fi ordonată şi expunerea articolelor 9, 10 şi 11.

Alte riscuri
Norme nejustificate. Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative.

Excluderea prevederilor. Potrivit obiecţiei, ordonarea consecutivităţii expunerii întregului articol, precum şi consecutivităţii articolelor 9, 10 şi 11.

7

art. 8

Parlamentul, comisiile acestuia şi deputaţii pot cere membrului Guvernului să prezinte informaţii sau lămuriri, ori să facă o declaraţie cu privire la autoritatea pe care o conduce.

Reţinem obiecţia expusă asupra prevederilor din art. 7 pct. 1). Totodată, remarcăm utilizarea formulei "pot", fără a fi specificate cazurii/circumstanţe/temeiuri în acest sens.

Coruptibilitate
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.
Temeiuri neexhaustive pentru survenirea răspunderii

Alte riscuri
Norme nejustificate.

De exclus prevederile.

8

art. 9

Parlamentul poate cere membrului Guvernului prezentarea de scuze pentru acţiunile sale în calitate de conducător al autorităţii publice sau de persoană privată.

Se utililizează formula "poate" fără a fi specificate cazurile/circumstanţele/temeiurile pentru a fi angajată această formă de răspundere politică individuală. Totodată, lipsesc careva prevederi referitor la modul solicitat de prezentare a scuzelor (adresatul scuzelor, verbale/scrise/, publicate/nepublicate, în şedinţa Parlamentului/prin intermediul mijloacelor mass-media).

Coruptibilitate
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Temeiuri neexhaustive pentru survenirea răspunderii

De completat textul cu prevederi care ar specifica cazurile/circumstanţele/temeiurile necesare pentru a fi angajată această formă de răspundere politică individuală, precum şi, potrivit obiecţiei, prevederi de procedură.

9

art. 10

Parlamentul poate cere membrului Guvernului să întreprindă anumite acţiuni pentru redresarea situaţiei din domeniul competenţei sale sau pentru repararea imaginii autorităţii pe care o conduce.

Utilizarea formulei "poate" fără specificarea cazurilor/circumstanţelor/temeiurilor pentru angajarea acestei forme de răspundere.

Coruptibilitate
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.
Temeiuri neexhaustive pentru survenirea răspunderii

De completat textul cu prevederi, care ar concretiza normele în ce priveşte cazurile/circumstanţele/temeiurile angajării actei forme de răspundere politică individuală.

10

art. 11 alin. (1)

În cazul în care Parlamentul consideră că niciuna dintre celelalte forme de răspundere politică individuală a membrului Guvernului prevăzute în punctele 1)-3) ale articolului 6 nu este satisfăcătoare, el poate adopta o moţiune prin care să ceară Prim-ministrului începerea procedurii de revocare a membrului Guvernului din funcţie.

Proiectul este lacunar în ce priveşte eventualele urmări ale neprezentării de informaţii, lămuriri sau declaraţii, în cazul în care acestea se menţin ca formă a răspunderii, precum şi neprezentării de scuze sau neîntreprinderii de acţiuni ori refuzului expres în acest sens, fapte care, în opinia noastră, justifică revocarea din funcţie, prevederi necesare la art. 11 alin. (1). Totodată, temei justificat pentru revocarea din funcţie ar putea fi şi încălcarea legislaţiei privind declararea veniturilor şi proprietăţilor, precum şi prevederilor legale cu privire la incompatibilitatea funcţiei sau la conflictul de interese, urmînd cea din urmă să fie exclusă din art. 14 alin. (3) lit. f).

Coruptibilitate
Lacune de drept
Lipsa sancţiunilor clare şi proporţionale pentru încălcarea prevederilor din proiect

De completat textul potrivit obiecţiei. De exclus prevederile din art. 14 alin. (3) lit. f).

11

art. 12

Pe lîngă răspunderea politică, membrul Guvernului poate răspunde civil, contravenţional, disciplinar sau penal, după caz, potrivit dreptului comun din aceste materii.

Potrivit art. 19 lit. a) din Legea nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, fraza se construieşte conform normelor gramaticale, astfel încît să exprime corect, concis şi fără echivoc ideea, să fie înţeleasă uşor de orice subiect interesat. În înţelegerea unor prevederi esenţial este titlul articolului, care trebuie să fie în conformitate cu sensul normelor de drept pe care le conţine. Fără a adînci un demers, care ţine mai ales de teoria generală a dreptului, reţinem că răspunderea politică, fiind prevăzute de lege formele, temeiurile, procedurile de angajare, este o formă a răspunderii juridice, chiar dacă autorii, reieşind din nota informativă, consideră altfel. În acest sens, titlul articolului, "Formele răspunderii juridice a membrului Guvernului", urmează a fi redactat. Totodată, articolul urmează a fi redactat în sensul expunerii formelor răspunderii ascendent gravităţii: disciplinar, civil, contravenţional sau penal. Această ordine urmează a fi respectată şi la ordinea articolelor 13, 14, 15, 16.

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative.

A substitui sintagma "formele" din titlul articolului prin sintagma "alte forme ale".
De redactat textul articolului potrivit obiecţiei, precum şi de reordonat expunerea articolelor 13, 14, 15, 16.

12

art. 14 alin. (3)

Constituie abatere disciplinară a membrului Guvernului: a) absenţa nemotivată de la şedinţele Guvernului; b) neprezentarea fără temei membrului Guvernului la şedinţele plenare ale Parlamentului atunci cînd prezenţa sa este solicitată în mod oficial; c) refuzul neîntemeiat de a răspunde verbal sau de a prezenta un răspuns scris la adresările sau interpelările deputaţilor din Parlament, referitor la activitatea autorităţii pe care o conduce; d) refuzul neîntemeiat de a prezenta informaţiile cerute de către cetăţeni în mod legal, conform legislaţiei cu privire la accesul la informaţii; e) neexecutarea în termen a atribuţiilor care-i revin în calitate de membru al Guvernului sau de conducător al unei autorităţi publice; f) nerespectarea prevederilor legale cu privire la incompatibilitatea funcţiei sau la conflictul de interese; g) ordinul membrului Guvernului adresat persoanei care se află în subordinea sa, în vederea îndeplinii de către aceasta a unor indicaţii sau dispoziţii care contravin legii, dacă prin aceasta nu a fost săvîrşită o infracţiune.

Ca obiecţie generală asupra articolului reţinem că aceste norme sunt mult mai potrivite în textul Legii nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, aceasta avînd drept obiect, reieşind din prevederile art. 1 alin. (1), reglementarea regimului general al funcţiei de demnitate publică, statutul juridic al persoanei care ocupă această funcţie, precum şi alte raporturi ce decurg din exercitarea funcţiei de demnitate publică. În opinia noastră, abatere disciplinară trebuie să constituie şi neprezentarea răspunsului la adresările sau interpelările deputaţilor din Parlament, precum şi neprezentarea informaţiilor solicitate de către cetăţeni. Prevederile de la lit. g) necesită a fi redactate. Eventual, acestea ar putea fi expuse în următoarea redacţie: "emiterea indicaţiilor, dispoziţiilor, ordinelor care contravin legii, dacă prin aceasta nu a fost comisă o infracţiune".

Coruptibilitate
Lacune de drept
Lipsa sancţiunilor clare şi proporţionale pentru încălcarea prevederilor din proiect

Alte riscuri
Norme justificate pentru un alt act legislativ.
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative.

Eventuala excludere a prevederilor cu includerea lor în textul Legii nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.
De completat şi de redactat textul în sensul expus în obiecţii.

13

art. 14 alin. (4)

Sancţiunea disciplinară a membrului Guvernului este aplicată de către Prim-ministru.

Potrivit art. 98 alin. (4) din Constituţia Republicii Moldova, Guvernul se numeşte de către Preşedintele Republicii Moldova, în baza votului acordat de Parlament. În acest sens, anume Preşedintele Republicii Moldova ar fi în drept să aplice sancţiuni disciplinare membrilor Guvernului. Această atribuţie, de fapt, îi este delegată prin prevederile art. 27 pct. 7) din Legea nr. 64-XII din 31.05.1990 cu privire la Guvern. Această atribuţie pare a fi consimţită şi de autorii proiectului, reieşind din atribuţia conferită, potrivit art. 17, Preşedintelui Republicii Moldova de a suspenda din funcţie. De altfel, Prim-ministrul, care a format Guvernul şi a propus componenţa lui, nu totdeauna ar putea reuşi să păstreze obiectivitate în aprecierea activităţii membrilor.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii paralele

De exclus aceste prevederi, urmînd să se aplice prevederile art. 27 pct. 7) din Legea nr. 64-XII din 31.05.1990 cu privire la Guvern.

14

art. 14 alin. (5)

Sancţiunile disciplinare ce pot fi impuse membrului Guvernului sînt: a) avertismentul; b) mustrarea; c) mustrarea aspră.

Proiectul este lacunar în ce priveşte aplicarea sancţiunilor. Sînt necesare norme care ar detalia sancţiunile aplicabile fiecărui din eventualele cazuri de abateri disciplinare, precum şi circumstanţele esenţiale pentru examinarea cazurilor de abateri (gravitatea faptei, consecinţele abaterii, caracterul repetat etc.).

Coruptibilitate
Lacune de drept
Temeiuri neexhaustive pentru survenirea răspunderii

De completat textul potrivit obiecţiei.

15

art. 15 alin. (2)

Parlamentul, în cazul aplicării unei sancţiuni contravenţionale poate trage membrul Guvernului la răspundere politică individulaă în forma pe care o crede potrivită pentru contravenţia comisă.

Potrivit art. 19 lit. a) din Legea nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, fraza se construieşte conform normelor gramaticale, astfel încît să exprime corect, concis şi fără echivoc ideea, să fie înţeleasă uşor de orice subiect interesat. Textul prevederilor nu respectă această regulă.

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative.

De expus în următoarea redacţie: "Răspunderea contravenţională nu exclude alte forme de răspundere juridică a membrului Guvernului".

16

art. 16 alin. (2)

Preşedintele Parlamentului va asigura informarea în cel mai scurt timp posibil a deputaţilor, iar în caz de necesitate va convoca şedinţa extraordinară a Parlamentului.

Nu este specificat exact asupra cărui fapt, precum şi în care termen concret, deputaţii vor fi informaţi. Textul va cîştiga în claritate, dacă va fi specificat scopul şedinţei extraordinare.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Lipsa unor termene concrete

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative.

De completat prevederile potrivit obiecţiei expuse.

17

art. 17

În cazul în care în privinţa unui membru al Guvernului a fost declanşată urmărire penală, Preşedintele Republicii Moldova poate suspenda din funcţie respectivul membru al Guvernului pe perioada urmăririi penale şi, eventual, a examinării cauzei în instanţele judecătoreşti, pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti.

În conformitate cu art. 19 lit. e) din Legea nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative. Codul de procedură penală operează cu noţiunea de "pornire a urmăriii penale". Totodată, este necesar de specificat expres cazurile în care suspendarea din funcţie este obligatorie (eventual - concretizarea anumitor tipuri de infracţiuni), astfel încît formula "poate" să nu aibă un potenţial sporit de coruptibilitate.

Coruptibilitate
Lacune de drept
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor tehnicii legislative.

Potrivit obiecţiei formulate.

18

art. 18

Cauzele penale în privinţa infracţiunilor comise de către membri ai Guvernului se judecă în prima instanţă de către curţile de apel.

Prevederile instituie norme procesual-penale, care sînt mai potrivite în Codul de procedură penală. De altfel, acestea sunt concurente şi prevederilor Codului de procedură penală. Or, în sensul art. 2 alin. (4) din Codul de procedură penală, normele juridice cu caracter procesual din alte legi naţionale pot fi aplicate numai cu condiţia includerii lor în cod.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

De exclus prevederile cu includerea lor în Codul de procedură penală.



Suplimentar la cele expuse, reţinem:

Responsabilitatea juridică este o instituţie juridică prin care legiuitorul exprimă vocaţia la răspundere juridică a unor persoane, pentru eventualele fapte şi acte juridice săvîrşite.

Referindu-ne la dreptul public, responsabilitatea juridică este instituţia prin care orice persoană de drept public este declarată de legiuitor ca potenţial răspunzătoare pentru anumite fapte şi acte juridice ce le poate săvîrşi.

Spre deosebire de responsabilitate (care este o capacitate, o vocaţie la răspundere), răspunderea juridică este răspunderea concretă stabilită după o anumită procedură de autoritatea competentă şi sancţionată.

În opinia noastră, noţiunile de "responsabilitate" (proiectul conţinînd prevederi şi în acest sens) şi "răspundere" sunt conceptual distincte, care nu pot fi confundate, motiv pentru care pare mai potrivit, decît cel actual, titlul "Lege privind responsabilitatea ministerială".

Prevederile din proiect nu pot fi aplicate decît miniştrilor, fapt care trebuie concretizat în textul legii.

Acestea nu pot fi aplicate preşedintelui Academiei de Ştiinţe, statutul căruia este absolut distinct, fiind distinct şii modul de alegere şi revocare din funcţie (art. 82 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, pct. 85 din Statutul Academiei de Ştiinţe, aprobat prin Hotărîrea Asembleii Academiei de Ştiinţe nr. 2 din 29.10.2004), fapt care nu permite aplicarea unor proceduri similare celor aplicate miniştrilor.

Aceeaşi obiecţie reţinem şi pentru Guvernatorul UTA Gagauzia “Gagauz Yeri”, care, în conformitate cu art. 14 din Legea nr. 344-XIII din 23.12.1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), este persoana oficială supremă a Găgăuziei, ales prin vot universal, direct, secret şi liber exprimat, decizia de destituire luîndu-se, în exclusivitate, cu votul a două treimi din deputaţii aleşi ai Adunării Populare.

Proiectul este mult inspirat din experienţa României.

În acest context, am insista şi asupra preluării art. 4 din Legea României nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, prevederi care reglementează obligaţia membrilor Guvernului de a prezenta, în termen de 15 zile de la data încetării mandatului, situaţia privind gestionarea activităţii ministeriale de care au răspuns, precum şi a problemelor aflate în curs de derulare, pe baza unui protocol de predare-primire. Aceste prevederi ar asigura responsabilizarea membrilor într-un termen util.

Concluzii

Prevederile legale privind responsabilitatea ministerială sunt absolut necesare într-un stat care se declară orientat spre asigurarea integrităţii agenţilor publici şi care conştientizează că aceasta îi lipseşte.

Preocupările pentru proiectul de Lege privind răspunderea ministerială încep de mai bine de zece ani în urmă, un astfel de proiect intrînd în Parlament încă în anul 2000, proiect respins prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1284 din 06.10.2000.

Ulterior, elaborarea proiectului de Lege privind răspunderea ministerială a continuat să rămînă în agenda guvernamentală (Planul de activitate a Guvernului pe trimestrul IV al anului 2006, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1130 din 29.09.2006), fără a reuşi, însă, să fie promovat.
Se pare, că elaborarea, promovarea şi adoptarea proiectului de Lege privind răspunderea ministerială, de rînd cu alte proiecte anticorupţie, devine un veritabil test de voinţă politică, care nu poate fi trecut.

Astfel, proiectul supus expertizei este de oportunitate notorie şi care, după o perfectare în vederea diminuării potenţialului de coruptibilitate, ar putea să aibă un impact esenţial asupra calităţii guvernării.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei