Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

22 August 2011

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul legii privind organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din Republica Moldova

(înregistrat în Parlament cu numărul 1639 din 14 Iulie 2011)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului legii privind organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din Republica Moldova.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este un grup de deputaţi în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce nu corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001. Potrivit art. 9 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001 legile organice sunt actele legislative care reprezintă o dezvoltare a normelor constituționale și pot interveni numai în domeniile expres prevăzute de Constituție sau în alte domenii deosebit de importante pentru care Parlamentul consideră necesară adoptarea de legi organice. Domeniile care se reglementează prin lege organică sunt stabilite la art. 72 alin. (3) lit. a)-o) din Constituție.

În opinia noastră, proiectul Legii privind organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din Republica Moldova nu se în cadrează în prevederile legale menționate.


3. Scopul promovării proiectului Nota de fundamentare statuează că, proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din Republica Moldova a fost elaborat avînd drept obiectiv principal asigurarea monitorizării procesului exercitării profesiei de medic.

Autorii menționează că, la etapa actuală, nu există o Lege care ar reglementa supravegherea exercitării profesiei de medic, fiind admise abateri, uneori destul de grave, a normelor de deontologie profesională și a celor de organizare și funcționare a corpului profesional. În opinia acestora, crearea Colegiului Medicilor a fost susținuta și de experții internaționali pe parcursul a mai multor ani, care au acordat asistenţă multilaterală Ministerului Sănătății în cadrul proiectelor privind modernizarea și reformarea sistemului de sănătate, finanțate de donatorii externi, precum Banca Mondiala, Centrul Internațional pentru Migrare, etc.

Potrivit notei informative, comunitatea medicală din Republica Moldova, pe parcursul unei perioade îndelungate de timp (de peste 10 ani), pledează pentru aprobarea unei astfel de legi, menționează necesitatea constituirii Colegiului Medicilor, care ar permite soluționarea nemijlocită a problemelor ce vizează apărarea drepturilor profesionale ale medicilor. Se consideră că, adoptarea proiectului Legii privind organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor, ar contribui la promovarea imaginii celor, care stau la straja sănătății națiunii noastre. În același timp, Legea ar permite obligarea membrilor Colegiului Medicilor să respecte și să aplice necondiționat, normele de deontologie medicală, să nu aducă prejudicii reputației corpului medical, să acorde îngrijirile medicale de urgență cu promptitudine, ca o îndatorire profesională și civică.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă Termenul de cooperare cu societatea civilă a fost respectat, proiectul nefiind încă supus dezbaterilor în plenul legislativului. Întrucât Parlamentul nu a procedat la examinarea proiectului înainte de termenul acordat pentru consultarea opiniei societății civile, organizațiile și alți subiecți interesați au posibilitatea de a-și exprima opiniile asupra conținutului documentului.


6. Suficienţa argumentării. Nota de fundamentare la proiectul legii supus expertizei conține o serie de argumente în sprijinul ideilor ce stau la baza proiectului, dar nu conține informații privind efectuarea expertizei juridice, economice, financiare, ecologice. În acest fel se încalcă dispozițiile art. 22 din Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001.

Mai mult, se încalcă prevederile art. 20 lit. d) și e) din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001 potrivit căruia, concomitent cu elaborarea proiectului de act legislativ, se întocmește o notă informativă care include fundamentarea economico-financiară, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare și de altă natură, precum și actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător.

Totodată, autorii proiectului de lege statuează în nota informativă că, în cadrul elaborării acestui proiect de lege, s-a analizat experiența țarilor europene în domeniul dat, ţinîndu-se cont de "recomandările de bună practică", astfel, pentru prima dată fiind reglementate prin lege raporturile ce țin de organizarea, exercitarea, monitorizarea, supravegherea, cît și răspunderea disciplinară în procesul exercitării profesiei de medic.

Totuși, în opinia noastră, proiectul Legii privind organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din Republica Moldova contravine cardului legal existent și anume a art. 8, 15, 16 din Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr. 264-XVI din 27.10.2005, art. 8, 14 din Legea ocrotirii sănătății nr. 411-XIII din 28.03.1995, pct. 7 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 397 din 31.05.2011, în partea ce ține de supravegherea exercițiului profesiunilor medico-sanitare și farmaceutice, a instituirii obligativității înscrierii în Colegiu, a aplicării interdicției de a exercita profesia de medic pe teritoriul Republicii Moldova.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referințe la reglementările corespondente ale legislației comunitare și nivelul compatibilității proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Nota informativă nu conține referințe la legislația comunitară și alte standarde internaționale relevante, încălcîndu-se astfel și prevederile lit. d) alin. (2) al art. 23 din același act legislativ, care statuează că dosarul de însoțire a variantei finale a proiectului de act legislativ va cuprinde nota informativă care va conține și rezultatele expertizei compatibilității cu legislația comunitară, precum și lista reglementărilor de referință ale legislației comunitare.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conțină informații privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare și de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale și de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

În acest sens notăm inexistența unei analize economico-financiare și, respectiv, nu cunoaștem dacă realizarea prevederilor proiectului de lege necesită sau nu cheltuieli.
Deși din conținutul notei informative nu rezultă faptul că ar fi fost efectuate careva calcule economico-financiare, în opinia noastră, implementarea proiectului în cauză ar presupune suportarea anumitor cheltuieli financiare (de ex. executarea bugetului Colegiului, remunerarea personalului titular, de specialitate și a celui administrativ, încheierea unor eventuale contracte, etc.). În acest sens, autorul nu a prezentat nici un fel de calcule estimative.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului rezultă stabilirea și promovarea expresă a intereselor corpului de medici care ar permite soluționarea nemijlocită a problemelor ce vizează apărarea drepturilor profesionale ale medicilor.

Totodată, ținem să menționăm că, proiectul promovează și interesele Consiliului național al medicilor care, în opinia noastră, se va transforma într-un organ mai mult represiv, prin aplicarea sancțiunilor disciplinare membrilor săi, decît unul reprezentativ.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului și aplicarea ulterioară a acestuia rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăților) unei anumite categorii de persoane și anume a corpului medical, prin obligarea acestora de a se înscrie în această organizație profesională, ceea ce contravine alin. (1) al art. 16 din Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr. 264-XVI din 27.10.2005. În acest sens, potrivit alin. (1) art. 4 din proiect, în vederea exercitării profesiei de medic, medicii au dreptul de a activa pe teritoriul Republicii Moldova numai după ce s-au înscris în Colegiul medicilor din Republica Moldova. Mai mult, alin. (7) al aceluiași articol din proiect stabilește că, refuzul de a se înscrie în Colegiu presupune aplicarea interdicției de a exercita profesia de medic pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce contravine art. 15 din același act legislativ.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului sunt concurente cu alte prevederi ale legislației. Prin urmare, considerăm că, proiectul de lege nu este compatibil cu prevederile art. 8, 15, 16 din Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr. 264-XVI din 27.10.2005, art. 8, 14 din Legea ocrotirii sănătății nr. 411-XIII din 28.03.1995, pct. 7 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 397 din 31.05.2011, art. 9 din Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conținute în proiect nu sunt suficient de clare și concise, exprimările urmînd a fi racordate la rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, reglementate de art. 19 din Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabilește atribuții ale autorităților publice, nici proceduri administrative noi sau alte chestiuni vizînd activitatea acestora.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art. 1

Articolul 1. Statutul juridic al Colegiului Medicilor din Republica Moldova.

(1) Colegiul Medicilor din Republica Moldova (în continuare Colegiul) reprezintă o organizație profesională a corpului medical, de drept public, apolitică, având ca obiect principal de activitate monitorizarea și supravegherea exercitării profesiei de medic, în conformitate cu normele juridice naționale și obligațiile asumate în cadrul tratatelor internaționale.

(3) Colegiul își reglementează activitatea în temeiul prevederilor Legii ocrotirii sănătății, Legii privind exercitarea profesiunii de medic, Legii cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului, actelor normative elaborate de Ministerul Sănătății, Statutului Colegiului Medicilor și altor norme juridice în vigoare.

Nu este clară noțiunea de "organizație profesională a corpului medical, de drept public,".

Potrivit alin. (3) art. 8 din Legea ocrotirii sănătății nr. 411-XIII din 28.03.1995 exercițiul profesiunilor medico-sanitare și farmaceutice este supravegheat de Ministerul Sănătății, fiind aplicabile în același sens și prevederile subpct. (17) din pct. 7 ale Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 397 din 31.05.2011. În opinia noastră, Colegiul medicilor încearcă să-și aroge o atribuție a unei autorități publice și anume a Ministerului Sănătății, care este organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul sănătăţii.

Atribuţiile paralele creează riscul apariţiei conflictului de competenţă. Nivelul de coruptibilitate al acestui element creşte atunci cînd în temeiul unor norme legislative se admite dublarea competenţelor. Mai mult, această norma din proiect contravine prevederilor actelor nominalizate. Normele de genul "și altor norme juridice în vigoare" sînt norme de blanchetă care contribuie la apariția altor elemente cu risc puternic de coruptibilitate: lărgirea atribuțiilor discreționare, stabilirea aleatorie a termenelor pentru prestarea serviciilor, cerințe exagerate pentru pentru realizarea unor drepturi etc.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Norme de blanchetă
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii paralele

Excluderea acestor norme din proiect.

Concretizarea normelor în cauză, astfel încît să conțină majoritatea detaliilor necesare și să reglementeze clar soluționarea conflictelor de norme cu aceeași putere juridică.

2

Articolul 3

Articolul 3. Atribuțiile Colegiului. Colegiul are următoarele atribuții: (4) Promovează principiile de respectare de către medici a legilor și altor acte normative, care reglementează exercitarea profesiei de medic, a obligațiunilor ce revin față de pacienți și de sănătate publică. a) Organizează examinarea petițiilor și adresărilor persoanelor fizice și juridice privind cazurile de abateri ale medicilor de la normele de etică profesională, deontologie medicală și de la regulile de bună practică profesională; b) Aplică sancțiuni disciplinare membrilor, conform prevederilor prezentei legi, cu informarea Ministerului Sănătății și sesizarea, după caz, a organelor abilitate.

În conformitate cu subpct. (61) din pct. 7 ale Regulamentului privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 397 din 31.05.2011 Ministerul Sănătății examinează, conform competenței, petițiile persoanelor fizice și juridice și, în caz de necesitate, le expediază instituțiilor competente din subordine pentru luarea măsurilor ce se impun, efectuează analiza petițiilor înaintate pentru soluționarea problemelor abordate, precum și organizează audiența cetățenilor în probleme ce țin de sistemul de sănătate.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii paralele

Excluderea normelor concurente din proiect.

3

Articolul 4

Articolul 4. Înscrierea în Colegiu.

(1) În vederea exercitării profesiei de medic, medicii au dreptul de a activa pe teritoriul Republicii Moldova numai după ce s-au înscris în Colegiul medicilor din Republica Moldova.

(2) Medicii se pot înscrie ca membri ai Colegiului Medicilor din Republica Moldova în cadrul Corpului teritorial, în a cărui rază se află instituția medico-sanitară în care își desfășoară activitatea.

(3) În Colegiu se poate înscrie orice medic, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are dreptul la activitate medicală pe teritoriul țării.

(4) Calitatea de membru se confirmă prin certificat de membru, care se eliberează la înscrierea în Colegiu, după achitarea taxei de înscriere stabilită conform Statutului.

(5) Calitatea de membru al Colegiului o pot păstra, la cerere, și medicii pensionați, care au deținut anterior acest titlu.

(6) Membrii Colegiului sunt înscriși într-un registru, care se face public anual.

(7) Refuzul de a se înscrie în Colegiu prevede interdicția de a exercita profesia de medic pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit prevederilor alin. (1) al art. 16 din Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr. 264-XVI din 27.10.2005, pentru apărarea drepturilor și intereselor lor, medicii sunt în drept să se asocieze, pe principii benevole, conform legislației cu privire la organizațiile necomerciale, în asociații profesionale locale, centrale și internaționale, în baza calității de membru individual sau colectiv, și să le înregistreze în modul stabilit.

De asemenea, alin. (1) al art. 16 din Legea ocrotirii sănătății nr. 411-XIII din 28.03.1995 stipulează că, lucrătorii medico-sanitari și farmaceutici se pot asocia în organizații, ligi, uniuni, societăți profesionale și în alte asociații pentru a-și apăra drepturile profesionale și sociale. Prin urmare, obligarea medicilor de a se înscrie în Colegiu contravine cadrului legal existent.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor / obligaţii excesive
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului

Revizuirea prevederilor din proiect.

4

Articolul 5

Articolul 5. Suspendarea calității de membru al Colegiului.

(5) Calitatea de membru al Colegiului poate fi retrasă în cazul nerespectării prevederilor prezentei legi, statutului Colegiului, interdicției de a exercita profesia de medic, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă. (6)Retragerea calității de membru prevede radierea din registrul membrilor Colegiului și privarea medicului de dreptul la activitate profesională pe teritoriul Republicii Moldova.

(6) Retragerea calității de membru prevede radierea din registrul membrilor Colegiului și privarea medicului de dreptul la activitate profesională pe teritoriul Republicii Moldova.

În conformitate cu articolul 15 din Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr. 264-XVI din 27.10.2005 dreptul exercitării profesiunii de medic este protejat de stat. Întru apărarea drepturilor sale profesionale şi cetăţeneşti, medicul este în drept: să apeleze la organele de drept naţionale şi internaţionale conform legislaţiei în vigoare; să ceară soluţionarea de către instanţa contenciosului administrativ a unui litigiu generat de un act administrativ, fie de nesoluţionarea în termene legale a unei cereri privind recunoaşterea unui drept consfinţit de lege, în care cealaltă parte este o autoritate publică sau un funcţionar al acestei autorităţi, potrivit legislaţiei în vigoare; să fie susţinut de angajator la etapa examinării în instanţă a litigiilor în cazul exercitării activităţii conform reglementărilor în vigoare. În opinia noastră, prevederile proiectului contravin exigențelor legii în cauză.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Excluderea normelor concurente din proiect.

5

Articolul 6

Articolul 6. Drepturile membrilor Colegiului.

Membrii Colegiului au următoarele drepturi:

g) să se înscrie în orice altă organizație profesională, sindicală sau obștească.

Potrivit lit. h) alin. (2) a art. 15 din Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr. 264-XVI din 27.10.2005 întru apărarea drepturilor sale profesionale și cetățenești, medicul este în drept să se asocieze în organizații sindicale, asociații obștești ce vor participa la apărarea și promovarea drepturilor și intereselor profesionale ale medicului. Suntem de părere că, prevederile din proiect dublează normele deja existente. În acest sens sunt relevante și prevederile alin. (3) al art. 18 din Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001 care stipulează că, în cazul în care proiectul de act legislativ cuprinde prevederi din legislația în vigoare, acestea, de regulă, nu se reproduc, ci se face trimitere la ele.

Revizuirea normei în cauză.

6

Articolul 8

Articolul 8. Principiile de organizare ale Colegiului

(1) Activitatea de organizarea și funcționare a Colegiului se bazează pe principiile obligativității , teritorialității și reprezentativității.

În conformitate cu prevederile alin. (1) al art. 16 din Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr. 264-XVI din 27.10.2005, pentru apărarea drepturilor și intereselor lor, medicii sunt în drept să se asocieze, pe principii benevole, conform legislației cu privire la organizațiile necomerciale, în asociații profesionale locale, centrale și internaționale, în baza calității de membru individual sau colectiv, și să le înregistreze în modul stabilit.

De asemenea, alin. (1) al art. 16 din Legea ocrotirii sănătății nr. 411-XIII din 28.03.1995 stipulează că, lucrătorii medico-sanitari și farmaceutici se pot asocia în organizații, ligi, uniuni, societăți profesionale și în alte asociații pentru a-și apăra drepturile profesionale și sociale.

Prin urmare, obligarea medicilor de a se înscrie în Colegiu contravine cadrului legal existent.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Excluderea normei în cauză.

7

Articolul 11

Articolul 11. Adunarea generală

(3) Adunarea generală are următoarele atribuții:

c) alege comisia de cenzori;

e) alte atribuții stabilite de Statutul Colegiului.

În opinia noastră, nu este clar cu ce se va ocupa această comisie de cenzori și care vor fi atribuțiile ei. Prevederile "alte atribuții" reprezintă norme de blanchetă, care contribuie la apariția altor elemente cu risc puternic de coruptibilitate: lărgirea atribuțiilor discreționare, stabilirea aleatorie a termenelor pentru prestarea serviciilor, cerințe exagerate pentru pentru realizarea unor drepturi, etc.

Coruptibilitate
Norme de blanchetă

Concretizarea normelor în cauză, astfel încît să conțină majoritatea detaliilor necesare și să reglementeze clar soluționarea conflictelor de norme cu aceeași putere juridică.

8

Articolul 13

Articolul 13. Biroul executiv (1) Biroul executiv este constituit din 9 membri ai Consiliului național, inclusiv președintele, 2 vicepreședinți, secretarul și 5 membri, aleși pe o perioadă de 4 ani.

Prevederile proiectului legii nu oferă o claritate în ceea ce privește modalitatea de remunerare a membrilor Biroului executiv.

Stipularea concretă în proiectul legii a modalității de remunerare a membrilor Biroului executiv în exercitarea mandatului (de ex: indemnizație, salariu, etc).

9

Articolul 13, 14

Articolul 13. Biroul executiv

(4) Biroul executiv are următoarele atribuții:

b) aprobă statele de funcții ale Colegiului și angajarea personalului titular;

Articolul 14. Președintele

(3) Președintele Colegiului are următoarele atribuții :

f) angajează personalul de specialitate și administrativ;

Întrucît proiectul legii nu stabilește care vor fi atribuțiile personalului titular, a celui administrativ și de specialitate, nu este clar pentru prestarea căror servicii vor fi aceștia angajați.

Enumerarea exhaustiva a atribuțiilor personalului titular, a celui administrativ și de specialitate.

10

Articolul 14

Articolul 14. Președintele

(3) Președintele Colegiului are următoarele atribuții:

g) îndeplinește alte sarcini stabilite de Consiliul național și Biroul executiv.

Aceste prevederi conțin norme de blanchetă care contribuie la apariția altor elemente cu risc puternic de coruptibilitate: lărgirea atribuțiilor discreționare, stabilirea aleatorie a termenelor pentru prestarea serviciilor, cerințe exagerate pentru pentru realizarea unor drepturi, etc.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Norme de blanchetă

Concretizarea normelor în cauză, astfel încît să conțină majoritatea detaliilor necesare și să reglementeze clar soluționarea conflictelor de norme cu aceeași putere juridică.

11

Articolul 16, 12

Articolul 12. Consiliul național

(5) Consiliul național are următoarele atribuții:

l) instituie Comitete permanente și Comisii provizorii.

Articolul 16. Organizarea activității Colegiului

(1) Pentru organizarea activității Colegiului se instituie Comitete permanente și Comisii provizorii.

(2) Modul de instituire și activitate a Comitetelor permanente și Comisiilor provizorii se stabilește în Statutul Colegiului.

Întrucît autorii nu au stipulat în proiectul legii care vor fi atribuțiile acestor Comitete permanente și Comisii provizorii, respectiv, nu este clar care vor fi direcțiile de activitate ale acestora.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lacune de drept
Atribuţii extensive de reglementare
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Includerea în proiect a unor norme care ar prevedea concret atribuțiile acestor comitete și comisii.

12

Articolul 17

Articolul 17. Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului

(1) Membrii Colegiului poartă răspundere disciplinară pentru nerespectarea legislației ce reglementează profesia medicală, prezentei legi, Colegiului , regulilor de bună practică profesională, Codului cadru de etică medicală, deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale colegiului.

(3) Angajatorul este obligat să sesizeze în scris Consiliul teritorial despre orice abatere comisă de membrii Colegiului, menționate în alin.(1).

(4) Consiliul teritorial solicită examinarea de către Consiliul național a abaterilor înregistrate.

(5) Instanțele de judecată, organele de urmărire penală și procuratura sunt obligate să înainteze Colegiului orice plângere împotriva unui medic și să-l înștiințeze despre orice acțiune de urmărire penală sau de judecată pornită împotriva unui medic.

Prevederile alin. (1) din proiect necesită a fi redactate din punct de vedere a exigențelor tehnicii legislative (art. 19 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.

Totodată, în conformitate cu alin. (2) și (3) ale articolul 14 din Legea ocrotirii sănătății nr. 411-XIII din 28.03.1995, șefii de unități medico-sanitare sunt obligați să comunice organelor de ocrotire a sănătății informații privind morbiditatea populației, în interesul ocrotirii sănătății ei, precum și informații organelor de urmărire penală și instanțelor judecătorești, la cererea lor motivată. Lucrătorii medico-sanitari și farmaceutici poartă răspundere pentru incompetența profesională și încălcarea obligațiunilor profesionale, conform legislației în vigoare.

Mai mult decît atît, prevederile alin. (5) din proiectul legii nu se încadrează în normele art. 52, 55-57 din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122-XV din 14.03.2003.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Revizuirea prevederilor menționate.

13

Articolul 18

Articolul 18. Sancțiunile disciplinare

(1) Consiliul național poate aplica membrilor Colegiului următoarele sancțiuni disciplinare:

a) atenționarea;

b) obligarea efectuării unei instruiri profesionale;

c) suspendarea sau retragerea categoriei de calificare;

d) interdicția de a exercita profesia de medic pe un termen de până la un an;

e) retrogradarea din funcție, pe un termen de până la un an;

f) retragerea calității de membru al Colegiului.

(2) La aplicarea sancțiunii disciplinare se ține cont de gravitatea abaterii, circumstanțele în care a fost comisă, activitatea anterioară și comportamentul membrului Colegiului.

(3) Retragerea unei abateri disciplinare până la ridicarea sau expirarea sancțiunii aplicate constituie o circumstanță agravantă, de care se ține cont la aplicarea noii sancțiuni.

Articolul 15 din Legea privind exercitarea profesiunii de medic nr. 264-XVI din 27.10.2005 statuează că, dreptul exercitării profesiunii de medic este protejat de stat. Întru apărarea drepturilor sale profesionale și cetățenești, medicul este în drept:

a) să apeleze la organele de drept naționale și internaționale conform legislației în vigoare;

b) să ceară soluționarea de către instanța contenciosului administrativ a unui litigiu generat de un act administrativ, fie de nesoluționarea în termene legale a unei cereri privind recunoașterea unui drept consfințit de lege, în care cealaltă parte este o autoritate publică sau un funcționar al acestei autorități, potrivit legislației în vigoare;

f) să fie susținut de angajator la etapa examinării în instantă a litigiilor în cazul exercitării activității conform reglementărilor în vigoare;

În opinia noastră, normele din proiectul legii sunt concurente cu prevederile cadrului legal deja existent.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Revizuirea normelor menționate.

14

Articolul 22

Articolul 22. Atribuțiile și drepturile autorităților de stat

(1) Ministerul Sănătății, în calitate de autoritate de stat, urmărește ca activitatea Colegiului Medicilor să se desfășoare în condițiile legii.

În conformitate cu pct. 2 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 397 din 31.05.2011, Ministerul Sănătății este organul central de specialitate al administrației publice în domeniul sănătății, fiind subordonat Guvernului.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Revizuirea normelor în cauză.

15

Articolul 23

Articolul 23. Veniturile și cheltuielile Colegiului

(1) Veniturile Colegiului se constituie din:

a) taxa de înscriere;

b) cotizațiile lunare ale membrilor Colegiului;

c) donații și sponsorizări de la persoane fizice și juridice;

d) drepturi editoriale;

e) alte surse, ce nu contravin legislației.

(2) Taxa de înscriere, cotizațiile lunare ale membrilor și alte tarife se stabilesc de către Consiliul național.

(3) În cazul neachitării cotizațiilor în termenul stabilit, se aplică penalități în cuantum de 1 la sută din mărimea cotizației, pentru fiecare zi de întârziere.

(4) Mijloacele financiare disponibile pot fi utilizate pentru:

a) organizarea și funcționarea Colegiului;

b) remunerarea muncii personalului;

c) procurarea materialelor și serviciilor;

d) acordarea burselor prin concurs medicilor;

e) acordarea premiilor membrilor cu activități profesionale deosebite;

f) alte cheltuieli aprobate de Consiliul național.

Autorii proiectului de lege nu stabilesc în proiect care va fi cuantumul taxei de înscriere. În opinia noastră, acesta ar putea fi stabilit în mărime procentuală (de ex: 1 % din salariul minim pe economie), ceea ce nu va lăsa loc de discreție care ar putea fi folosită în mod abuziv de către Consiliului național pentru modificarea cuantumului taxei de înscriere. Mai mult, suntem de părere că, această taxă de înscriere cît și cotizațiile lunare ale membrilor Colegiului medicilor ar fi oportun de a fi aprobate la Adunarea Generală. Prevederile "alte surse, ce nu contravin legislației" și " alte cheltuieli aprobate de Consiliul național" conțin norme de blanchetă care contribuie la apariția altor elemente cu risc puternic de coruptibilitate: lărgirea atribuțiilor discreționare, stabilirea aleatorie a termenelor pentru prestarea serviciilor, cerințe exagerate pentru pentru realizarea unor drepturi, etc.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Norme de blanchetă

Revizuirea propunerilor menționate. Concretizarea normelor în cauză, astfel încît să conțină majoritatea detaliilor necesare și să reglementeze clar soluționarea conflictelor de norme cu aceeași putere juridică.





Concluzii

În concluzia prezentului raport de expertiză menționăm următoarele:

- proiectul Legii privind organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din Republica Moldova nu se în cadrează în prevederile art. 72 din Constituție și art. 9 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001 în partea ce ține de categoria actului legislativ;

- în opinia noastră, proiectul Legii privind organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din Republica Moldova contravine cardului legal existent și anume a art. 8, 15, 16 din Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr. 264-XVI din 27.10.2005, art. 8, 14 din Legea ocrotirii sănătății nr. 411-XIII din 28.03.1995, pct. 7 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 397 din 31.05.2011, în partea ce ține de supravegherea exercițiului profesiunilor medico-sanitare și farmaceutice, a instituirii obligativității înscrierii în Colegiu, a aplicării interdicției de a exercita profesia de medic pe teritoriul Republicii Moldova;
- notăm inexistența unei analize economico-financiare și, respectiv, nu cunoaștem dacă realizarea prevederilor proiectului de lege necesită sau nu cheltuieli.
Deși din conținutul notei informative nu rezultă faptul că ar fi fost efectuate careva calcule economico-financiare, în opinia noastră, implementarea proiectului în cauză ar presupune suportarea anumitor cheltuieli financiare (de ex. executarea bugetului Colegiului, remunerarea personalului titular, de specialitate și a celui administrativ, încheierea unor eventuale contracte, etc.). În acest sens, autorul nu a prezentat nici un fel de calcule estimative.

- proiectul Legii nominalizat va prejudicia interesele (drepturile, libertățile) unei anumite categorii de persoane și anume a corpului medical, prin obligarea acestora de a se înscrie în această organizație profesională, ceea ce contravine alin. (1) al art. 16 din Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr. 264-XVI din 27.10.2005.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei