Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

20 Iulie 2011

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea privind organizarea judecătorească – Capitolul 8; Codul fiscal – art.52, 83, 103, ş.a.; ş.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 1505 din 30 Iunie 2011)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea privind organizarea judecătorească – Capitolul 8; Codul fiscal – art.52, 83, 103, ş.a.; ş.a.) .



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Justiţiei, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Potrivit notei informative, în urma adoptării Legii privind executorii judecătoreşti a apărut necesitatea amendării mai multor acte normative inclusiv Codul Fiscal, Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală, Legea privind organizarea judecătorească, Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, Legea cu privirea la formarea bunurilor imobile, Legea cu privire la sistemul de executare silită, Codul contravenţional. Proiectul are drept scop unificarea întregului cadru legal cât priveşte statutul executorului judecătoresc.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.

Întrucât în nota informativă este indicat că proiectul a fost coordonat în modul stabilit de lege cu organele competente, iar argumentele de rigoare ale Ministerului Justiţiei asupra avizelor organelor interesate se conţin în tabela divergenţei, considerăm că ar fi oportun ca acest tabel să fie publicat pe sit-ul Ministerului Justiţiei, astfel încît persoanele interesate să se poată familiariza cu opinia altor instituţii.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă


6. Suficienţa argumentării. Considerăm că nota informativă conţine o justificare suficientă a promovării proiectului de act legislativ.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Atît proiectul legii, cît şi nota informativă la acesta nu conţin referinţe la legislaţia comunitară sau alte standarde internaţionale.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

În nota informativă este indicat expres că implementarea proiectului nu implică alocarea unor surse de la bugetul de stat.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general. Însă, proiectul facilitează din punct de vedere financiar executorii în cazul când aceştia pot solicita gratuit informaţii din Registrul bunurilor imobile.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului nu sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, nici proceduri administrative noi sau alte chestiuni vizînd activitatea acestora.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Ast.III

1. Articolul 8: alineatul (3), după cuvintele „instanţele judecătoreşti” se completează cu cuvintele „executorii judecătoreşti”; alineatul (4), după cuvîntul „penală”, se completează cu cuvintele „şi executorilor judecătoreşti”.

În urma reformei sistemului de executare a hotărârilor judecătoreşti, executorii judecătoreşti fac parte din categoria persoanelor care practică o profesie liberală (de rând cu notarii şi avocaţii) şi percep onorarii pentru serviciile prestate. Atît modificările propuse la Codul fiscal, cît şi modificările propuse pentru Legea nr. 1593 din 26.12.2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asiatenţă medicală, tratează la fel avocaţii, notarii şi executorii judecătoreşti. În acelaşi timp, nu este clar de ce prin Legea cadastrului bunurilor imobile, executorii judecatoreşti care percep onorarii pentru serviciile prestate vor fi mai favorizaţi, în raport cu avocaţii şi notarii care sunt obligaţi să plătească pentru toate serviciile acordate de ÎS "Registru".

Alte riscuri
În raport cu avocaţii şi notarii, norma are un caracter discriminatoriu.

Se recomandă completarea listei de organelor sau persoanelor care pot beneficia gratuit de informaţia ţinută în Registrul Bunurilor Imobile sau de copii autentificate din dosarele cadastrale sau tehnice cu: avocaţii, notarii.

2

Art.VII

3. La articolul 127, alineatul (2), după cuvintele “se efectuează de”, se completează cu cuvintele “executorii judecătoreşti,”.

Într-adevăr CPC prevede posibilitatea asigurării probelor până la iniţierea procesului de către următoarele organe /instituţii: instanţa de judecată, notari, persoanele oficiale ale misiunilor diplomatice ale RM. Suntem de acord că probele ar putea fi asigurate şi de executorii judecătoreşti. Însă, cu părere de rău CPC RM nu prevede modul în care probele pot fi asigurare. Din conţinutul art.127 al CPC nu este clar ce probe (în sensul art.117 al CPC) şi în ce mod, pot fi asigurate de executorul judecătoresc. Atît timp cît competenţa executorilor judecătoreşti în materie de asigurare a probelor nu va fi reglementată în mod detaliat, considerăm că executorii vor accepta să efectueze acţiuni în scopul asigurării probelor până la intentarea procesului.

Coruptibilitate
Lacune de drept
Norme irealizabile
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive

Alte riscuri
Din textul legii nu este clar ce probe şi în ce mod pot fi asigurate de executorii judecătoreşti, de notari şi de reprezentanţii misiunilor diplomatice. Din textul legii rezultă că persoana interesată se poate adresa alternativ la notar, executor sau instanţa de judecată.

Se recomandă de a completa Legea privind executorii judecătoreşti cu norme care ar stabili competenţa executorilor în materie de asigurare a probelor. Aceeaşi recomandare este aplicabilă şi pentru Legea cu privire la notariat.

3

Art.VIII

1. La articolul 3, litera c), după cuvintele “ instanţa de judecată”, se completează cu cuvintele “, executorii judecătoreşti”.

În viziunea noastră, executorul judecătoresc nu poate fi iniţiatorul procedurii de formare a unui bun proprietate privată. Legea cu privire la formarea bunului imobil permite efectuarea procedurii de formare a bunului în baza hotărârii instanţei de judecată. În acest caz este vorba de un litigiu examinat de instanţă care, după administrarea tuturor probelor, decide asupra formării bunului imobil. În cazul executorilor judecătoreşti am fi în prezenta unei decizii arbitrare a executorului judecătoresc. În asemenea situaţii există riscul afectării principiului inviolabilităţii proprietăţii private.

Coruptibilitate
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Atribuţii excesive / contrare statutului
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului

Se recomanadă excluderea acestei modificări din proiectul legii.

4

Art.VIII

2. La articolului 22 alineatul (4), cuvîntul “vînzării” se substituie cu cuvîntul “urmăririi”.

Ca şi în cazul obiecţiei precedente, suntem de părerea că formarea bunului imobil trebuie efectuată fie la cererea proprietarulu,i fie prin hotărârea instanţei de judecată. Potrivit unor informaţii colectate în procesul de redactare a prezentului raport de expertiză, am constatat că pînă în prezent OCT Chişinău nu a înregistrat dosare de formare a bunului imobil la iniţiativa executorului judecătoresc.

Coruptibilitate
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Atribuţii excesive / contrare statutului
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului

Se recomandă de a opera modificări la Legea cu privire la formarea bunului imobil în sensul excluderii executorilor judecătoreşti din categoria persoanelor care pot iniţia procedura de formare a bunului imobil.

5

Art.XI

1. Articolul 319 va avea următorul cuprins: „Articolul 319. Neexecutarea obligaţiilor prevăzute de Codul de executare (1) Acţiunile (inacţiunile) persoanelor care, fără motive justificative, nu îndeplinesc cerinţele executorului judecătoresc în cadrul procedurii de executare sau împiedică executarea documentului executoriu se sancţionează cu amendă de pînă la 50 unităţi convenţionale.

Din conţinutul articolului nu este clar dacă autorul proiectului prin cuvîntul "Persoanele" a avut în vedere persoanele fizice şi persoanele juridice sau numai persoanele fizice. Conform prevederilor Codului contravenţional subiecţi ai contravenţiei pot fi persoane fizice şi persoane juridice. Ce se întâmplă în cazul cînd o autoritate publică nu îndeplineşte cerinţele executorului judecătoresc? De ce pentru neîndeplinirea acestor obligaţiuni pot fi sancţionate doar persoanele fizice sau juridice şi nu poate fi sancţionată o autoritate publică?

Coruptibilitate
Lacune de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Se recomandă revizuirea articolului.





Concluzii

În concluzia prezentului raport de expertiză menţionăm că, în mare parte, modificările propuse sunt justificate, cu excepţia modificărilor propuse pentru Legea cadastrului bunurilor imobile şi Legea cu privire la formarea bunurilor imobile.

Cît priveşte modificările propuse în materie de asigurare a probelor, relatăm că procedura de asigurare a probelor este foarte rar practicată chiar şi de instanţele judecătoreşti, prin urmare modificările operate la Codul de procedură civilă în acest sens, urmează a fi reexaminate din perspectiva oportunităţii şi aplicabilităţii acestora.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei