Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

20 Iunie 2011

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la poliţie – art.12, 13; Legea taxei de stat – art.2, 3, 4; ş.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 1262 din 27 Mai 2011)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la poliţie – art.12, 13; Legea taxei de stat – art.2, 3, 4; ş.a.).



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Afacerilor Interne, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului de lege supus expertizei este aducerea în concordanţă a prevederilor legislaţiei conexe cu Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova, nr. 200 din 16.07.2010.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă Termenul de cooperare cu societatea civilă a fost respectat, proiectul fiind plasat pe site-ul Parlamentului şi nefiind încă supus dezbaterilor în plenul legislativului.


6. Suficienţa argumentării. Autorul argumentează necesitatea promovării proiectului de lege, prin trimitire la prevederile art. 91 din Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova nr. 200 din 16.07.2010, în conformitate cu care, Guvernul în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a respectivei Legi va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea în concordanţă a legislaţiei în vigoare.

În acest context, trebuie să remarcăm un moment confuz şi neclar. Conform notei informative, adoptarea proiectului va genera modificări în legislaţia în vigoare numai în limita implementării Legii nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova. Dacă e să analizăm proiectul de lege în cauză, observăm că cele mai multe modificări ţin de substituirea sintagmei "cetăţeni străini şi apatrizi" cu cuvîntul "străini", aşa cum este definit în Legea nr. 200 din 16 iulie 2010. Legislaţia RM conţine numeroase referinţe la sintagma "cetăţeni străini şi apatrizi", însă prin acest proiect se modifică doar prevederile a 8 acte legislative, ce au tangenţă cu regimul străinilor în RM. Mai mult ca atît, în asemenea situaţie, apare problema definiţiei termenilor juridici, deoarece în alte legi, spre exemplu în legea cetăţeniei sînt definite noţiunile de "cetăţean străin" şi de "apatrid".


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Proiectul legii şi nota informativă nu conţin referinţe nici la legislaţia comunitară nici la standarde internaţionale relevante.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.
În acest sens notăm inexistenţa unei analize economico-financiare şi respectiv nu cunoaştem dacă realizarea prevederilor proiectului de lege necesită sau nu cheltuieli. Autorul, însă, în nota informativă indică, că implementarea proiectului de lege nu va necesita cheltuieli financiare suplimentare, realizarea acestora se va efectua din bugetul instituţiilor responsabile în limita resurselor disponibile.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului nu sînt pe deplin în concordanță cu alte prevederi ale legislaţiei. Astfel, prin modificarea parțială a prevederilor legislației conexe referitoare la noțiunile de «cetățeni străini și apatrizi» în legislație vor rămîne reglementate noțiuni diferite care vor putea genera interpretări subiective și prin urmare ar putea constitui izvor de corupție.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, nici proceduri administrative noi sau alte chestiuni vizînd activitatea acestora.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

art.IV, art.3

la alineatul (5) litera d), poziţiile: „CR – PERMIS DE ŞEDERE ВИД НА ЖИТЕЛЬСТВО PERMISSION FOR RESIDANCE; IR – PERMIS DE ŞEDERE PENTRU CETĂŢENII STRĂINI (provizoriu) RESIDENCE PERMIT FOR FOREIGN CITIZENS (temporary); IC – PERMIS DE ŞEDERE PENTRU APATRIZI (provizoriu); STATELESS PERSONS RESIDENCE PERMIT (temporary)”; se substituie prin poziţiile: „CR – PERMIS DE ŞEDERE PERMANENTĂ PERMANENT RESIDENCE PERMIT; IR – PERMIS DE ŞEDERE PROVIZORIE (pentru străini) TEMPORARY RESIDENCE PERMIT (for foreigners); IC – PERMIS DE ŞEDERE PROVIZORIE (pentru apatrizi) TEMPORARY RESIDENCE PERMIT (for stateless persons);”;

Considerăm că odată cu modificarea poziţiilor din română şi engleză, autorul trebuia să modifice şi poziţiile din limba rusă.

Coruptibilitate
Lacune de drept

Propunem să fie reformulate şi poziţiile din limba rusă după cum urmează:
„......ПОСТОЯННЫЙ ВИД HА ЖИТЕЛЬСТВО

ВРЕМЕННЫЙ ВИД HА ЖИТЕЛЬСТВО (для иностранных граждан)

ВРЕМЕННЫЙ ВИД HА ЖИТЕЛЬСТВО (для лиц без гражданства)...."

2

art.V

Capitolul III din Legea nr. 275-XIII din 10 noiembrie 1994 cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor în Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,1994, nr.20, art. 234), cu modificările şi completările ulterioare, se exclude.

Autorul se limitează doar la excluderea capitolului III din legea dată, însă nu ia în consideraţie necesitatea de a aduce în concordanţă prevederile acestei legi cu prevederile Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova nr.200 din 16.07.2010.

Coruptibilitate
Lacune de drept

În acest sens este necesar ca în tot textul legii cuvintele „cetăţenii străini” şi „apatrizii” să fie substituite prin cuvîntul „străinii”.





Concluzii

În rezultatul analizei proiectului de lege, menţionăm că acesta este unul benefic şi oportun pentru Republica Moldova, deoarece are menirea de a racorda prevederile legislaţiei la Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova nr. 200 din 16.07.2010. Ca obiecţie generală, ce ar putea prezenta un pericol de coruptibilitate, remarcăm faptul, că Guvernul propune în acest proiect de lege operarea modificărilor doar în unele legi ce au tangenţă cu legea privind regimul străinilor, însă legislaţia RM conţine numeroase referinţe la sintagma "cetăţeni străini şi apatrizi", fapt ce implică şi modificarea actelor legislative respective.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei