Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

20 Mai 2011

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia

(înregistrat în Parlament cu numărul 964 din 14 Aprilie 2011)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia .



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Justiţiei, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Potrivit Notei informative, proiectul a fost determinat de necesitatea creării unei instituţii independente (Comisia Principală de Etică), care va fi responsabilă de controlul declaraţiilor de venituri şi proprietate, precum şi cele de interese personale. În acest sens, potrivit autorului, a fost considerată oportună adaptarea modelului României la realităţile Republicii Moldova, fapt care se justifică prin apartenenţa atît a României, cît şi a Republicii Moldovei unui sistem de drept, sistemului romano-germanic. Autorul susţine că adoptarea proiectului va permite asigurarea în termen restrâns a unor rezultate palpabile în implementarea politicii privind controlul declaraţiilor cu privire la interesele personale, precum şi cu privire la veniturile şi proprietatea demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere. Potrivit Notei informative, proiectul vizează:
- crearea şi stabilirea statutului Comisiei;
- identificarea atribuţiilor Comisiei;
- determinarea structurii şi modului de organizare a Comisiei;
- determinarea procedurii de examinare şi soluţionare a conflictelor de interese, de verificare a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi de interese personale.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă Proiectul a fost plasat pe site-ul Parlamentului anterior dezbaterilor în plenul Legislativului, prin urmare apreciem că procedura de cooperare cu societatea civilă a fost respectată
Nu putem, totuși, să nu remarcăm imperfecțiunile paginii oficiale în Internet a Legislativului. Potrivit pct. 4.3.1. din Concepţie, contribuţiile organizaţiilor societăţii civile vor fi luate în considerare cu condiţia că vor fi înaintate în termen de 15 zile lucrătoare de la data plasării proiectelor de acte legislative pe web-site-ul Parlamentului sau de la solicitarea expresă a Parlamentului, web-site-ul Parlamentului ne-oferind, însă, posibilitatea cunoaşterii datei plasării proiectului.


6. Suficienţa argumentării. În conformitate cu art. 25 din Legea nr. 16-XVI din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese (în continuare - Legea nr. 16/2008), Comisia Principală de Etică este o autoritate care exercită controlul asupra exercitării legii nominalizate. Procedura de formare şi funcţionare a Comisiei Principale de Etică, precum şi componenţa acesteia se reglementează de regulamentul aprobat de Parlament. Reieşind din prevederile art. 26 lit. c) din legea precitată, Guvernul în termen de 6 luni urma să prezinte Parlamentului propuneri în vederea aducerii legislaţiei în vigoare în conformitate cu legea, intrată în vigoare la 30.05.2008, data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Astfel, oportunitatea proiectului este notorie, necesitînd a fi argumentată, mai degrabă, întârzierea cu care se promovează, întârziere care a sterilizat Legea nr. 16/2008, unul din cele mai esenţiale instrumente normative în prevenirea corupţiei.
Nota informativă conţine informaţii privitor la:
a) condiţiile ce au impus elaborarea proiectului;
b) principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi;
c) reglementările corespondente din actele internaţionale din domeniul vizat.
Totuşi, aşteptările noastre au ţinut mai mult de o argumentare a abandonării conceptului iniţial al Comisiei ca organ colegial, fapt care sporeşte costurile proiectului, care, de altfel, nici nu sînt estimate de către autor. Nota informativă nu conţine o fundamentare economico-financiară a proiectului, deşi punerea în executare a noilor reglementări, prin care se instituie o nouă autoritate publică, vor necesita cheltuieli financiare, cheltuieli financiare care trebuie justificate reieşind şi din potenţialul instituţional, în opinia noastră, limitat al Comisiei.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit art. 20 lit. c) din Legea nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative (în continuare - Legea nr. 780/2001), nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.
În sensul punctelor 2-4 din Regulamentul privind mecanismul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1345 din 24.11.2006 cu privire la armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară este un proces continuu, care are drept scop asigurarea compatibilităţii depline a normelor de drept intern cu cele comunitare, prin modificarea, completarea sau elaborarea actelor normative naţionale armonizate cu cerinţele comunitare, ulterior aceste norme juridice devenind parte componentă a dreptului naţional. Legislaţia comunitară constă din tratatele constitutive ale Uniunii Europene precum şi din cele care le modifică şi completează pe acestea (legislaţia primară), jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, precum şi actele emise de către instituţiile Uniunii Europene (legislaţia secundară). În cazul lipsei reglementării în legislaţia comunitară, în procesul de armonizare a legislaţiei se vor lua în considerare şi bunele practici cu relevanţă comunitară ale altor state.
Nota informativă conţine referinţe la instrumentele Organizaţiei Naţiunilor Unite (Codul de conduită a oficialilor ce aplică legea, Codul internaţional de conduită a agenţilor publici, Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei), precum şi ale Consiliului Europei (Rezoluţia Adunării Parlamentare 1214 (2000) privind rolul parlamentelor în lupta contra corupţiei, Rezoluţia Adunării Parlamentare 1492 (2006) privind sărăcia şi lupta împotriva corupţiei în statele membre ale Consiliului Europei, Cele 20 de principii directoare pentru lupta împotriva corupţiei, adoptate prin Rezoluţia Comitetului Miniştrilor (97) 24, Rezoluţia Comitetului Miniştrilor (99) 5 privind GRECO).
Ţinem să menţionăm că instrumentele internaţionale în domeniul vizat constituie un cadru general, lasîndu-se la discreţia statelor, reieşind din realităţile naţionale şi principiile dreptului intern, să decidă asupra modului în care tratează conflictele de interese, veniturile şi proprietăţile agenţilor publici.
Pentru acest motiv, devine esenţială experienţa altor state în domeniu. Nota informativă conţine experienţe şi practici ale Letoniei, Germaniei, Ungariei, Poloniei, Marii Britanii, Italiei, Spaniei, României.
În acest context, reiterăm, că preluarea modelului României necesita o mai profundă argumentare, reieşind şi din faptul că acesta se confruntă cu anumite deficienţe, care ar trebui să fie anticipate în cazul Republicii Moldova.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea nr. 780/2001, Nota informativă trebuie să conţină informaţii privind fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură. Potrivit art. 47 alin. (6) din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797-XIII din 02.04.1996 pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului (în continuare - Regulamentul Parlamentului), în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.
Contrar acestor prevederi, Nota informativă nu conţine o fundamentare economico-financiară a proiectului, deşi implementarea proiectului presupune cheltuieli financiare. În opinia noastră, nu pot fi reţinute argumentele invocate de către autor despre imposibilitatea de a determina exact cheltuielile necesare pentru crearea şi asigurarea funcţionării Comisiei. În acest caz, nu este clar cum îşi asumă Guvernul, în vitutea art. 5 lit. a) din proiect, responsabilitatea de a deschide finanţarea Comisiei, dacă aceste cheltuieli nu au fost estimate şi nu sînt prevăzute în bugetul de stat.
O autoritate apropiată instituţional Comisiei (după efectivul-limită, statutul şi modul de salarizare a personalului) este Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, căruia, în primul an de funcţionare, reieşind din Anexa nr. 7 la Legea bugetului de stat pe anul 2009 nr. 244-XVI din 21.11.2008, i s-au alocat 1833,6 mii lei, pentru anul 2010 - 1839,9 mii lei (Anexa nr. 2 la Legea bugetului de stat nr. 133-XVIII din 23.12.2009), pentru anul 2011 - 1709,3 mii lei (Anexa nr. 2 la Legea bugetului de stat pentru anul 2011 nr. 52 din 31.03.2011). Astfel, estimativ costurile proiectului pot fi prognozate în aceeaşi mărime.
Autorul trebuia să justifice aceste costuri, reieşind, în special, din faptul, că prin proiect se promovează un alt concept al Comisiei, cel iniţial fiind mult mai puţin costisitor (organ colegial, reieşind din prevederile art. 25 alin. (2 ) din Legea nr. 16/2008). Conceptul promovat al Comisiei, menținînd comisiile departamentale de control, Comisia, fără a avea competenţe operative de investigaţii, substituind în efectuarea controlului de facto Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (organ specializat în prevenirea şi combaterea corupţiei, cu dreptul de a efectua măsuri operative de investigaţii, organ de urmărire penală), va ridica costurile mecanismului de declarare şi control al veniturilor şi proprietăţii agenţilor publici, cheltuieli care urmau a fi justificate sub aspectul costuri/beneficii.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. În opinia noastră, prevederile din pct. 4 lit. g), pct. 7 lit. f), pct. 20, pct. 46, sunt susceptibile de a aduce atingere drepturilor şi libertăţilor garantate ale persoanelor, ingerinţa nefiind proporţională interesului public. A se vedea în acest sens Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Reieşind din faptul că proiectul promovează un alt concept instituţional al Comisiei, proiectul concurează grav cu prevederile legilor speciale. Ne referim, în prim rînd, la Legea nr. 1264-XV din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere (în continuare - Legea nr. 1264/2002), precum şi la Legea nr. 16/2008. Totodată, există concurenţe între normele promovate prin proiect şi prevederile legii speciale care reglementează raporturile de serviciu între autorităţile publice şi funcţionarii publici (Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (în continuare - Legea nr. 158/04.07.2008)). Anumite completări se cer a fi operate în Legea nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică (în continuare - Legea nr. 199/2010). La moment, proiectul concurează şi cu un şir de legi speciale, care reglementează statutul unor autorităţi publice.
Cunoaştem despre iniţiativa legislativă care are drept scop înlăturarea acestor incompatibilităţi, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, înregistrat cu nr. 965 din 14.04.2011 (în continuare - proiect de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative). Astfel, proiectul supus expertizei şi proiectul de lege precitat sunt într-o strînsă interdependenţă, asupra căreia trebuie să se vegheze în cadrul examinării de către Legislativ.
Însă, chiar dacă analizăm proiectele în această interdependenţă, prevederile rămân în concurenţă cu Legea nr. 982-XIV din 11.05.2000 privind accesul la informaţie (în continuare - Legea nr. 982/2000), Legea nr. 17-XVI din 15.02.2007 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal (în continuare - Legea nr. 17/2007) şi, într-un anumit sens, cu Constituţia Republicii Moldova.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Trebuie să recunoaştem, că s-a preluat nu numai modelul instituţional al României, dar şi limbajul juridic, care nu totdeauna este conform rigorilor tehnicii legislative. Formulările conţinute în proiect nu totdeauna sînt suficient de clare, concise, univoce. În acest sens ne vom expune în Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul, a priori, este unul cu coruptibilitate sporită, reglementînd statutul juridic, modul de organizare şi funcţionare a unei autorităţi publice, fiind instituite şi proceduri administrative în acest sens. Prin Proiect se aprobă Regulamentul Comisiei Principale de Etică, precum şi Structura Comisiei Principale de Etică. Proiectul Regulamentului conţine şase capitole: I. Dispoziţii generale; II. Funcţiile Comisiei; III. Conducerea Comisiei; IV. Statutul personalului Comisiei; V. Controlul veniturilor şi proprietăţii, al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor; VI. Statutul (regimul) juridic al actelor emise de comisie. În acest sens, trebuie să recunoaştem, că structura-tip a regulamentului privind organizarea şi funcţionarea organului central de specialitate al administraţiei publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1310 din 14.11.2006, pare a fi mai logică şi consecventă. Eventual, chiar dacă actul normativ precitat nu este aplicabil în speţă, proiectul ar avea de căştigat dacă ar prelua acest model.
În ce priveşte conceptul instituţional promovat, reiterăm opinia referitor la potenţialul limitat, fapt asupra căruia ne vom expune după Analiza detaliată a prevederilor potențial coruptibile.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

art. 3

Art. 3. - Activitatea Comisiei Principale de Etică este finanțată din contul mijloacelor bugetului de stat.

Prevederea conţine norme de drept, care urmează a fi incluse în textul Regulamentului.

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă.

De inclus această prevedere în textul Regulamentului. De exclus art. 3 din proiectul de Lege.

2

art. 4

Art. 4. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 mai 2011, cu excepţia punctelor 5 şi 6 din Regulamentul Comisiei Principale de Etică, care intră în vigoare la data publicării.

Este o normă evident irealizabilă.

Coruptibilitate
Norme irealizabile

De revizuit termenul. Eventual - 1 ianuarie 2012.

3

art. 5

Art. 5. - Guvernul, de la 1 mai 2011: a) va deschide finanţarea Comisiei Principale de Etică; b) va asigura Comisia Principală de Etică cu sediu.

Este o normă evident irealizabilă. Totodată, în acest sens sunt necesare completări la Legea bugetului de stat pe anul respectiv.

Coruptibilitate
Norme irealizabile

De revizuit termenul. De prevăzut un termen real, eventual 1 ianuarie 2012, către acest termen fiind prevăzute alocaţii din bugetul de stat.

4

punctele 1, 2 şi 3

1. Comisia Principală de Etică (denumită în continuare Comisia) este autoritate publică autonomă şi independentă faţă de alte autorităţi publice, persoane fizice şi juridice, care îşi exercită atribuţiile ce îi sînt date în competenţă prin Legea nr. 16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese şi Legea nr. 1264-XV din 19 iulie 2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere. 2. Comisia are drept obiectiv implementarea politicii cu privire la conflictul de interese şi de declarare a veniturilor şi proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere şi acţionează conform principiilor legalității, imparțialității, independenței, celerităţii, dreptului la apărare şi bunei administrări. 3. Sediul Comisiei se află în municipiul Chişinău.

Autonomia unei autorităţii este asigurată prin competenţele şi drepturile oferite, printr-un mecanism eficient de numire şi eliberare din funcţie a conducătorului, prin acoperirea activităţii cu resurse (umane, financiare), prin prevederea unor sancţiuni descurajatoare (eventual contravenţionale sau penale) pentru imixtiunea în activitatea autorității. Legislația națională este lacunară și confuză în definirea noțiunii de "autoritate publică autonomă", "autoritate publică independentă" . În acest sens, ținem doar să menționăm necesitatea unei clarități în plan legislativ, eventual, printr-o lege specială privind autoritățile publice centrale. Reţinem, că principiul independenţei, care ghidează activitatea Comisiei, reieşind din prevederile pct. 2, acoperă conceptul de "autoritate independentă". Este confuză decretarea principiului dreptului la apărare, acesta fiind acoperit de principiul legalităţii, chiar dacă trebuie de înţeles în sensul art. 26 din Constituţia Republicii Moldova. În opinia noastră, statutul unei autorităţi trebuie să fie cît mai clar, în acest sens urmînd a fi formulat complet, concis, accesibil pentru beneficiarii serviciilor publice. Totodată, remarcăm abordarea diferită a statutului Comisiei, care, în sensul art. 11 alin. (3) din Legea nr. 16/2008, organ specializat să contribuie la implementarea politicii cu privire la conflictul de interese. Aceeaşi abordare este menţinută şi prin prevederile prevederile art. XX pct. 13 din proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

Coruptibilitate
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

De examinat oportunitatea unei legi speciale privind administraţia publică centrală. De prevăzut suplimentar că Comisia este persoană juridică de drept public, finanţată integral din bugetul de stat, care dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova.

5

pct. 4 lit. a)

a) efectuează controlul declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi de interese personale;

În primul rînd, remarcăm noțiunile diferite, cu care se operează în cuprinsul proiectului, în continuare fiind utilizate noţiunile de "control al veniturilor şi proprietăţii, al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor" (capitolul V). În al doilea rând, remarcăm, că Legea nr. 1264/2002, în sensul art. 10 şi 11, clasifică două forme distincte ale controlului (prealabil şi de facto), fapt, care pune în dependenţă proiectul supus expertizei de proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Mai mult, chiar şi în cazul în care analizăm normele prin prisma modificărilor, promovate prin art. XV pct. 8 din proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, constatăm neconcordanțe în limbajul utilizat, ultima utilizând noţiunea de control al veniturilor şi al proprietății.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Alte riscuri
Nerespectarea exigențelor de tenică legislativă

De omogenizat limbajul.

6

pct. 4 lit. c)

c) solicită efectuarea controlului veridicităţii informaţiilor din declaraţiile de interese personale de către organele în a căror competenţă este pus, potrivit Legii cu privire la conflictul de interese, controlul informaţiilor prezentate în declaraţiile respective;

Legea nr. 16/2008 nu specifică organele de competenţa cărora este controlul informaţiilor prezentate în declaraţiile de interese personale. Potrivit art. 17 din lege, în redacţia sa actuală, controlul veridictăţii informaţiilor din declaraţiile de interese personale se efectueză de Comisia Prinicpală de Etică, iar la cererea acesteia - de organele în a căror competenţă este pus, potrivit legii, controlul informaţiilor specificate la art. 13 alin. (3). Astfel, normele fac referire la legea, care, în fapt, nu concretizează normele. Confuzia se menţine şi prin modificările promovate în acest sens prin proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (art. XX pct. 11). În primul rând, remarcăm, că declaraţia de interese personale conţine şi informaţii, care nu sunt deţinute de către vreun organ. Bunăoară, calitatea de acţionar poate fi confirmată, în exclusivitate, de către registratorii independenţi care ţin registrele deţinătorilor de valori mobiliare, în condiţiile Legii nr. 199-XIV din 18.11.1998 cu privire la piaţa valorilor mobiliare, aceştia fiind entităţi private. În alte cazuri situaţia este şi mai confuză. Bunăoară, care este organul competent să verifice relaţiile cu organizaţiile internaţionale? În opinia noastră, normele pot fi excluse, acestea fiind complet acoperite de pct. 34 din proiectul Regulamentului.

Coruptibilitate
Norme de trimitere

De exclus normele.

7

pct. 4 lit. g)

g) publică toate declarațiile cu privire la venituri și proprietate și de interese personale pe pagina web și asigură accesibilitate lor permanentă, cu excepția informațiilor prevăzute în art. 13 alin. (2) și (3) din Legea nr. 1264/XV din 19 iulie 2002 privind declararea și controlul veniturilor și al proprietății demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcție de conducere (denumită în continuare Legea 1264-XV din 19 iulie 2002);

Este clar scopul acestor prevederi. Însă, prin prevederile art. 34 alin. (3) Constituția Republicii Moldova statuează că dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a cetățenilor. Informațiile conținute în declarații sînt informații cu caracter personal, motiv pentru care cad sub incidența Legii nr. 982/2000, precum și a Legii nr. 17/2007, care prevăd un altfel de regim al acestora, în special, în ce privește condițiile de prelucrare, furnizare terților/publicului. Furnizorii de informații avînd obligația să protejeze confidențialitatea vieţii private a persoanei, precum și să furnizeze terților această informație doar cu consimțământul subiectului datelor cu caracter personal. În această ordine de idei, constatăm o concurență esențială dintre proiect și legile speciale, care ar fi trebuit să fie soluționată explicit prin completările de rigoare la legile speciale. În opinia noastră, nu este neapărat necesară publicarea declarațiilor tuturor funcționarilor publici. Reamintim Ghidul OECD pentru rezolvarea conflictului de interese în administrația publică. Declarația nu trebuie să fie neapărat publică pentru a atinge obiectivul politic al procedurii - creșterea încrederii publicului în corectitudinea funcționarului public și a organizației sale. În general, cu cît este mai importantă funcția, cu atît este mai probabilă necesitatea unei declarații publice. Cu cît este mai puțin importantă funcția, cu atît este mai puțin importantă declarația publică. Sugerăm examinarea acestei abordări astfel, încît, totuși, să se păstreze obligația publicării doar pentru anumite categorii de persoane. În ce privește funcționarii publici, să se extindă acestă obligație doar asupra persoanelor care dețin funcții publice de conducere de nivel superior și funcții publice de conduce în sensul Legii nr. 158/2008. Referitor la sintagma "pagina de internet", aceasta este improprie limbajului juridic naţional. Prin Hotărîrea Guvernului nr. 668 din 19.06.2006 privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet, în circuit este pusă sintagma "pagina-web oficială".

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Prejudicierea intereselor contrar interesului public
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Alte riscuri
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Potrivit obiecției.

8

pct. 4 lit. h)

h) elaborează și aprobă Instrucțiunea privind modul de completare a declarațiilor cu privire la venituri și proprietate și a declarațiilor de interese personale;

Reieșind din art. 16 din Legea nr. 16/2008, în actuala sa redacție, Comisia aprobă nu numai regulile de completare a declarațiilor de interese personale, dar și modelul acestora, fapt care ar fi trebuit clarificat. În momentul în care proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, care prevede în art. XX pct. 15 modelul declarației, nu va fi aprobat, prevederile Legii nr. 16/2008 vor rămâne și în continuare inaplicabile.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

De ținut cont de interdependența proiectelor în cadrul examinării, pentru a nu admite concurența normelor de drept.

9

pct. 5

5. Conducerea Comisiei este exercitată de un preşedinte, numit în funcţie de Parlament, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, pentru un mandat de 5 ani. Persoana numită poate ocupa funcţia de preşedinte al Comisiei cel mult pentru două mandate consecutive.

Comisia este o autoritate-cheie în promovarea şi supravegherea asupra conformării standardelor etice în serviciul public. Ținem să menționăm, că numirea în funcție a președintelui nu ar trebui să fie supuse unor negocieri politice, ci unei politici în domeniu pe termen lung. În acest sens, mai eficientă ar fi numirea preşedintelului şi vicepreşedintelui de către şeful statutlui, care, reieşind din statut şi exigenţele ce i se impun, este mai distant de Legislativ şi Executiv. Am sugera, cel puţin, să se prevadă posibilitatea de a înainta propuneri și de către fracţiuni parlamentare sau a cel puţin 15 deputaţi. Totodată, este important să se examineze punerea în aplicare art. 6 alin. (4) din Legea nr. 199/2010, numirea preşedintelui prin concurs, prevăzînd norme în acest sens. În opinia noastră, aceasta ar spori credibilitatea Comisiei şi ar asigura probitatea persoanei numite în funcţie.

Alte riscuri
Proceduri de numire insuficiente pentru a asigura credibilitate şi probitate.

Potrivit obiecţiei.

10

pct. 7 lit. f)

f) nu face și nici nu a făcut parte, în ultimii 3 ani, din nici un partid politic sau organizație social-politică, dovadă fiind declarația făcută pe propria răspundere;

Constituția Republicii Moldova în art. 41 alin. (7) prevede, că funcțiile publice ai căror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege organică. În același sens de idei sunt și prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 199/2010. Astfel, normele din proiect par excesive în raport cu cadrul constituțional. Apartenența la partide și la alte organizații social-politice poate fi limitată pe durata deținerii funcției de demnitate publică (nu anterior, nici posterior). Este clar scopul urmărit de către autor, însă acesta, în opinia noastră, nu justifică eventuala limitare a libertății garantate constituţional.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Prejudicierea intereselor contrar interesului public

De exclus cerința în ce privește ultimii 3 ani.

11

pct. 8 lit. i)

i) prezintă în plenul Parlamentului raportul de activitate al Comisiei pentru anul calendaristic expirat și asigură publicarea acestuia pe pagina de internet a Comisiei;

Reieșind din art. 128 alin. (1) din Regulamentul Parlamentului, alte autorități, decât Guvernul, obligate să prezinte rapoarte anuale în plenul Parlamentului le vor prezenta în termenele prevăzute de legislația în vigoare, proiectul în cauză fiind acel act legislativ care trebuie să stabilească un termen exact de raportare. De altfel, acest lucru va responsabiliza Comisia, dar şi Parlamentul. Aceeaşi obiecţie reţinem şi pentru publicarea raportului. Referitor la sintagma "pagina de internet", aceasta este improprie limbajului juridic naţional. Prin Hotărîrea Guvernului nr. 668 din 19.06.2006 privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet, în circuit este sintagma "pagina-web oficială".

Coruptibilitate
Lipsa unor termene concrete
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

De stabilit un termen exact de raportare şi publicare.

12

pct. 8 lit. k)

k) aprobă Instrucțiunea privind modul de completare a declarațiilor de venituri și proprietate și a declarațiilor de interese personale.

Reținem obiecția expusă asupra pct. 4 lit. h).

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Reținem recomandarea expusă asupra pct. 4 lit. h).

13

pct. 11 lit. d)

d) să nu divulge datele sau informaţiile care nu sînt publice sau care constituie secret de stat.

Remarcăm că "informaţiile care constituie secret de stat" se cuprind în "informaţiile care nu sînt publice". În proiect se operează cu o noţiune, care nu este definită legislativ. Mai mult, Legea nr. 982/2000 operează cu alte categorii de informaţii: informaţii oficiale, informaţii oficiale cu accesibilitate limitată, informaţii cu caracter personal.

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

De conformat prevederile cu Legea nr. 982/2000.

14

pct. 12

12. Funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Comisiei sînt funcţii de demnitate publică.

Pentru ca aceste persoane să cadă sub incidenţa Legii nr. 199/2010, este necesară includerea acestora în anexa la legea nominalizată. Or, în conformitate cu art. 3 alin. (1) din legea menţionată, această se aplică în exclusivitate persoanelor cu funcţii de demnitate publică specificate în anexă, fapt prevăzut de art. XXVI din proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ce face proiectele interdependente.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Potrivit obiecţiei.

15

pct. 15

15. Revocarea președintelui și vicepreședintelui se face în cazurile: a) încălcării obligațiilor prevăzute în pct. 11; b) rămînerii definitive a unei sentințe de condamnare; c) nerespectării cerințelor stabilite în pct. 7; d) imposibilității, din motive de sănătate, de a-și exercita atribuțiile mai mult de 4 luni consecutiv; e) declarării dispariției fără veste, în conformitate cu legea.

În cazul în care lista temeiurilor de revocare este închisă, în opinia noastră, aceasta trebuie să prevadă drept temei constatarea privind emiterea/adoptarea/semnarea unui act cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese.

Coruptibilitate
Temeiuri neexhaustive pentru survenirea răspunderii

De completat potrivit obiecției expuse.

16

pct. 19

19. Ocuparea funcţiei publice în cadrul Comisiei are loc în condiţiile Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Prin ocuparea funcţiei publice se înţelege, în exclusivitate, reieşind din art. 28 din Legea nr. 158/2008, modul de numire în funcţie publică. În acelaşi sens acest termen este utilizat și în Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice vacante prin concurs, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 201 din 11.03.2009. Este evident că prevederile legii precitate trebuie să fie aplicabile pe întreaga durată a raporturilor de serviciu. Totodată, în sensul art. 4 alin. (1) din legea menționată, prevederile acesteia sunt aplicabile în exclusivitate funcţionarilor publici din autorităţile publice specificate în anexa nr. 1 la lege.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De reformulat. De completat anexa nr. 1 la Legea nr. 158/2008.

17

pct. 20

20. Suplimentar la reglementările din pct. 19, persoana care candidează la o funcţie publică în cadrul Comisiei trebuie să nu facă şi nici să nu fi făcut parte, în ultimii ani, din nici un partid politic sau organizaţie social-politică.

Reţinem obiecţia de la pct. 7 lit. f), specificînd în acest caz prevederile art. 16 din Legea nr. 158/2008.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Prejudicierea intereselor contrar interesului public

Reţinem recomandarea asupra pct. 7 lit. f).

18

pct. 23 lit. d)

d) să divulge datele sau informațiile care nu sunt publice sau care constituie secret de stat;

Reținem obiecția expusă asupra pct. 11 lit. d).

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Reținem recomandarea de la pct. 11 lit. d).

19

pct. 25

25. Comisia efectuează controlul veniturilor și proprietății, al conflictului de interese și al incompatibilităților din oficiu sau la sesizarea persoanelor fizice sau juridice interesate.

Sintagma "interesate" impune existența unei anumite justificări, ca o condiție prealabilă depunerii unei sesizări sau reclamații, fapt care ar descuraja sesizarea Comisiei de către terți. Ar putea să se formeze o practică a neexaminării sesizărilor care sunt depuse de persoane "neinteresate". Totodată, generează preocupări lipsa unor criterii obiective, care ar determina inițierea controlului, fapt care lasă la latitudinea nelimitată a funcționarilor luarea deciziei în acest sens.

Coruptibilitate
Atribuţii excesive / contrare statutului
Cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor / obligaţii excesive

De exclus sintagma "interesate". De reglementat criteriile în baza cărora se inițiază controlul declarațiilor.

20

pct. 26

26. Controlul din oficiu se face pe baza unui proces-verbal de autosesizare, aprobat de președintele Comisiei, inclusiv drept urmare a publicațiilor din mass-media.

Limbaj impropriu cadrului naţional.

Alte riscuri
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă.

De substituit cuvintele "se face pe" prin cuvintele "se efectuează în".

21

pct. 27

27. Controlul din oficiu este declanșat de Comisie și în cazul în care subiecții care au obligația de a depune declarații nu au făcut-o în termen de 30 zile de la expirarea termenului în care aceasta trebuia să fie depusă.

Reținem obiecția expusă asupra pct. 26.

Alte riscuri
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă.

De substituit sintagma 'este declanșat de Comisie' prin sintagma "se efectuează".

22

pct. 28

28. Sesizarea formulată de persoana fizică sau juridică trebuie să fie semnată şi datată şi să indice dovezile şi informaţiile pe care se întemeiază, precum şi sursele de unde acestea pot fi solicitate.

În opinia noastră, sunt nişte cerinţe excesive. Care este rostul Comisiei, dacă şi dovezile, deseori inaccesibile unui terţ, ţin de sarcina petiţionarului?

Coruptibilitate
Cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor / obligaţii excesive

De exclus sintagma "dovezi".

23

pct. 38

38. Dacă în urma comparării datelor din declaraţii, respectiv analizării documentelor suplimentare primite, Comisia constată că între veniturile realizate pe parcursul exercitării funcţiei şi proprietatea dobîndită în aceeaşi perioadă nu există o diferenţă vădită care nu poate fi justificată sau, după caz, dacă diferenţa vădită există, însă aceasta este justificată, Comisia dispune clasarea cauzei.

Sintagma "cauză" este specifică procesului judiciar. În context - mai reuşită ar fi sintagma "cazului".

Alte riscuri
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă.

Potrivit obiecţiei expuse.

24

pct. 43

43. Constatarea conflictului de interese sau a incompatibilităţii rămîne definitivă după expirarea termenului specificat în pct. 42, în cazul în care nu a fost formulată contestaţia, sau la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătoreşti ca urmare a judecării contestaţiei.

Sintagma "formulată" ar putea fi interpretată abuziv ca "întocmită".

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De substituit sintagma "formulată" prin sintagma "depusă".

25

pct. 46

46. Acţiunile şi actele efectuate de Comisie în cadrul controlului nu sunt publice, cu excepţia actului de constatare.

Reţinem obiecţia de la pct. 11 lit. d), pct. 23 lit. d). Mai mult, această sintagmă nu poate fi utilizată în acelaşi sens şi pentru acţiuni, şi pentru acte.

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Reţinem recomandarea de la pct. 11 lit. d), pct. 23 lit. d).

26

pct. 47

47. În exercitarea atribuţiilor sale de control al veniturilor şi proprietăţii, al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, Comisia întocmeşte acte de constatare, procese-verbale şi cereri de chemare în judecată.

Reieşind din titlul capitolului, cererile de chemare în judecată par a fi asimilate actelor emise de comisie, actelor administrative, fapt inacceptabil.

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

De exclus sintagma "şi cereri de chemare în judecată". De exclus pct. 51 din proiect.

27

pct. 48

48. Actul de constatare se semnează, în mod obligatoriu, de preşedintele Comisiei şi se contrasemnează de către persoana care l-a întocmit.

Sintagma "în mod obligatoriu" ar lăsa să se creadă că preşedintele este obligat să semneze actul, chiar dacă are obiecţii faţă de el.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Alte riscuri
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

De exclus sintagma "în mod obligatoriu".

28

pct. 49

Procesul-verbal se aprobă, în mod obligatoriu, de preşedintele Comisiei.

Reţinem obiecţia de la pct. 48.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Reţinem obiecţia expusă asupra pct. 48.

29

pct. 50

Procesul-verbal cu privire la contravenții se perfectează în conformitate cu prevederile Codului contravențional al Republicii Moldova.

Capitolul VI este întitulat Statutul (regimul) juridic al actelor emise de Comisie. Ar reieși că capitolul urmează să cuprindă categoriile de acte administrative ale Comisiei, procesul-verbal cu privire la contravenție neîncadrându-se în această categorie.

Alte riscuri
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

De exclus aceste prevederi. De completat pct. 4 lit. i), în final, cu sintagma "în condițiile Codului contravențional al Republicii Moldova".

30

pct. 52

52. Actele Comisiei sînt acte oficiale și executorii pentru subiecții vizați.

Se operează cu termenul "acte oficiale", al cărui sens ar putea fi înțeles în sensul Legii nr. 173-XIII din 06.07.1994 privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale, fapt care poate crea confuzii și în coroborare cu prevederile din pct. 46, care stabilește caracterul nepublic al actelor Comisiei.

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

De adus claritate în acest sens.

31

Anexa nr. 2

Structura Comisiei Principale de Etică: Președinte Vicepreședinte Direcția evidență și control Direcția analiză, monitorizare și evaluare Serviciul administrativ și contabil Serviciul resurse umane și secretariat

Este confuză lipsa unui serviciu juridic în organigrama unei autorități competente să acționeze în judecată actele administrative lovite de nulitate. În acest sens, ținem să menționăm prevederile pct. 4 din Regulamentul-cadru privind serviciul juridic al autorității administrației publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1714 din 27.12.2002 cu privire la serviciul juridic al autorităților administrației publice. Serviciul juridic se instituie ca subdiviziune structurală de sine stătătoare a autorității (departament, direcție principală, direcție, secție).

Alte riscuri
Riscuri în asigurarea principiilor legalității și bunei administrări

De reexaminat organigrama.



Contrar scopurilor susținute de către autor în Nota informativă, proiectul nu conține careva reglementări privind procedura de examinare și soluționare a conflictelor de interese.
Mai mult, reieșind din prevederile pct. 4 din proiectul Regulamentului, Comisiei nici nu i se atribuie careva funcții în tratarea și soluționarea conflictului de interese, deși acestea sunt prevăzute de art. 11 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 16/2008.
Deficiența Legii nr. 16/2008 constă în faptul că delegând Comisiei atribuții în unele cazuri de a trata și soluționa conflictele de interese, nu specifica în care cazuri anume, făcînd aceste norme inaplicabile.
Lucrurile devin și mai confuze reieșind din modificările promovate prin proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative (înregistrat în Parlament cu nr. 965 din 14.04.2011). Comisia nu va avea funcții de tratare și soluționare a conflictelor de interese, atribuțiile acesteia limitîndu-se la controlul asupra executării legii.
În acest caz va rămîne nereglementat modul de tratare și soluționare a conflictelor de interese în cazul persoanelor specificate la art. 3 alin. (1) literele a)-d) din Legea nr. 16/2008, în redacția promovată, fapt categoric inacceptabil.
În acest sens, în opinia noastră, sunt absolut imperative prevederi, inclusiv în proiectul supus expertizei, clare, necontroversate şi aplicabile.

Concluzii

Este evident totuşi, că proiectul este unul absolut necesar. Legea nr. 16/2008 va rămâne inaplicabilă atât timp, cât nu este înființată Comisia Principală de Etică, nu este reglementat statutul și modul de funcționare a acesteia, nu este aprobat modelul declarațiilor de interese personale.
Înființarea Comisiei ar fi o oportunitate în eficientizarea mecanismului național anticorupție.
Totuși, calitatea proiectului diminuează potențialul acestei oportunități:
- proiectul nu-și atinge scopul, lăsând fără reglementare procedura de examinare și soluționare a conflictelor de interese;
- proiectul nu este fundamentat economico-financiar, nefiind prevăzute nici alocații în scopul asigurării financiare a activității Comisiei;
- proiectul este compatibil cu standardele internaționale, care, de altfel, nu oferă decât un cadru foarte general referitor la instituirea unui mecanism de declarare a veniturilor și proprietății, de tratare și soluționare a conflictelor de interese și de declarare a intereselor personale de către agenții publici, condiții care sporește relevanța experienței altor state în domeniu;
- preluarea întocmai a modelului României, nefiind oferite soluții de anticipare a eventualelor deficiențe instituționale (pe exemplul Agenției Naționale de Integritate din România) este insuficient de argumentată;
- persistă anumit potențial de prejudiciere a drepturilor și libertăților persoanelor, care, în opinia noastră, nu este proporțional interesului public urmărit;
- proiectul conține norme concurente cu alte legi speciale, pe lângă acestea conținând și alte elemente de coruptibilitate;
- reglementând statutul autorității, rămâne confuz în ce privește tratarea și soluționarea conflictelor de interese;
- urmează să se revadă organigrama;
- necesită a fi perfecționat în ce privește limbajul și formulări.
Cel mai grav, însă, rămâne că prin proiect nu se oferă un cadru instituțional capabil să îmbunătățească substanțial lucrurile. Ne referim, în special, la declararea veniturilor și proprietății de către agenții publici.
În sensul art. 5 alin. (1) lit. a) şi lit. h) din Legea nr. 90-XVI din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, organizarea activităţii autorităţilor publice şi a funcţionarilor publici, precum şi prevenirea legalizării veniturilor obţinute ilicit, sînt două din garanţiile prevenirii corupţiei. În conformitate cu art. 6 alin. (1) lit. e) din legea precitată, prima se asigură prin stabilirea unor exigenţe speciale, restricţii şi interdicţii, criterii de angajare, de numire şi de promovare în funcţie, necesare excluderii conflictelor de interese. A doua se asigiură printr-un sistem de supraveghere a veniturilor care trebuie să garanteze, în sensul art. 11 lit. c) din legea menţionată, aplicarea normelor privind declararea, controlul veniturilor şi proprietăţii funcţionarilor publici. Astfel, deşi într-un mod ambivalent, legea recunoaşte declararea veniturilor şi proprietăţii, precum şi declararea intereselor personale drept instrumente de bază preventive anticorupţie. Referitor la cel din urmă nu deţinem experienţă, Legea nr. 16/2008, neavînd pus în executare cadrul instituțional necesar, rămîne şi după 3 ani de la intrarea în vigoare, inexecutorie.
În ce priveşte declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii, după mai mult de 8 ani de aplicare a Legii nr. 1264/2002, este important să se conştientizeze că potenţialul mecanismului de declarare şi control este limitat atîta timp, cît se va ignora scopul legii, statuat în art. 1 alin. (2), prevenirea şi combaterea îmbogăţirii fără justă cauză.
Convenția Națiunilor Unite, în art. 20, prevede, că, sub rezerva Constituției sale și a principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, fiecare stat parte are în vedere să adopte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracțiune, în cazul în care actele au fost săvîrșite cu intenție, îmbogățirii ilicite, adică o mărire substanțială a patrimoniului unui agent public pe care acesta n-o poate justifica rezonabil în raport cu veniturile sale legitime.
Prin ratificarea Convenţiei Națiunilor Unite împoitriva corupţiei, Republica Moldova, de fapt, şi-a asumat obligaţia de a depune eforturi reale pentru a determina dacă îmbogăţirea ilicită este compatibilă sistemului intern juridic şi dacă poate această faptă să fie incriminată.
Orice lege, oricât de perfectă nu ar fi, este inutilă dacă nu responsabilizează subiecţii vizaţi. În cazul nostru, trebuie urmărită nu atât încălcarea termenelor și procedurilor de declarare, nu atât falsul în declarațiile depuse, cât fapta de îmbogăţire ilicită. În această ordine de idei, Republica Moldova ar trebui să se preocupe în cel mai serios mod de revizuirea a cîtorva aspecte tangenţiale incriminării îmbogăţirii ilicite, şi anume: prezumţia constituţională a legalităţii bunurilor; prezumţia de nevinovăţie şi inversarea sarcinii probaţiunii; dreptul de a nu se autoincrimina (dreptul de a nu face declaraţii şi de a nu depune probe în cadrul unei urmăriri penale împotriva sa), conceptul confiscării bunurilor.
Bineînțeles, incriminarea îmbogăţirii ilicite ar genera alte riscuri. Aceste riscuri, însă, pot fi administrate dacă s-ar spori realmente independenţa organului competent în urmărirea penală pe aceste cazuri, precum şi s-ar veghea asupra asigurării reparării prejudiciului în cazul prejudicierii intereselor persoanelor cauzat prin urmărire penală pornită nejustificat. Oricum, potențialele beneficii sunt mult mai mari. În opinia noastră, unica cale în eficientizarea mecanismului de supraveghere a veniturilor şi proprietăţilor agenţilor publici rezidă în incriminarea îmbogăţirii ilicite. În caz contrar, ne vom delecta în reforme instituţionale permanente, costisitoare şi ineficiente.
Ideea unui organ care ar examina şi declaraţiile cu privire la interesele personale, şi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate, are avantaje de netăgăduit (expertiză, tratamentul egal al subiecților). Însă, în lipsa faptei incriminate penal de îmbogăţire ilicite, autoritatea, care nu are competenţe de a efectua activităţi operative de investigaţii, nu are resurse informaţionale (trebuie să apeleze la alte entităţi pentru a verifica informaţii, nu ţine Registrul declaraţiilor), activînd într-un cadru rigid în ce priveşte termenele de prescripţie pentru responsabilizare, nefiind încurajată sesizarea acestei autorităţi de către terţi, nu va produce o schimbare în domeniu. În acest caz, eventualele costuri instituţionale par a fi de nerecuperat prin beneficii anticorupţie.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei