Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

25 Ianuarie 2010

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru completarea Codului penal al RM (art.180/1, 180/2)

(înregistrat în Parlament cu numărul 2034.2009 din 18 Decembrie 2009)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru completarea Codului penal al RM (art.180/1, 180/2).



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este un grup de deputaţi în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Potrivit autorilor notei informative, proiectul de lege are ca obiect sancţionarea actelor de cenzură în mass-media publice, precum şi sancţionarea actelor de imixtiune în activitatea editorială a mass-media din partea funcţionarilor publici sau persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică, iar completarea Codului penal al Republicii Moldova, propusă în acest sens, reprezintă o măsură congruentă adoptării proiectului Legii privind libertatea de exprimare şi are ca scop instituirea unor mecanisme, necesare garantării libertăţii de exprimare şi protecţiei împotriva cenzurii.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă Avînd în vedere prevederile Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă, adoptată prin Hotărîrea Parlamentului Nr.373-XVI din 29.12.2005, p.4.3.1., putem considera că Parlamentul a respectat termenul de cooperare cu societatea civilă.


6. Suficienţa argumentării. Potrivit articolului 20 al Legii 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă: a) condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, inclusiv necesitatea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări, şi b) principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, efectul social, economic şi de altă natură al realizării lui.

Analizînd conţinutul notei informative, constatăm că în ea se conţin condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, se face o descriere a principalelor prevederi, a elementelor noi şi se explică efectele sociale ale realizării proiectului.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Nota informativă nu conţine referinţe la acquis-ul comunitar, însă face trimitere la Declaraţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei din 7 septembrie 2007 privind garantarea independenţei serviciului public al audiovizualului în ţările membre.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

În cazul de faţă, proiectul nu implică cheltuieli, asemenea fundamentare nefiind necesară.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului nu sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, nici proceduri administrative noi sau alte chestiuni vizînd activitatea acestora, ci sancţionează activitatea ilegală a funcţionarilor publici de impunere a cenzurii sau imixtiune în activitatea editorială a mass-media.




Concluzii

Considerăm că proiectul de lege supus expertizei nu este afectat de riscuri de coruptibilitate şi poate fi promovat în versiunea propusă de autori.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei