Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

05 Ianuarie 2007

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice

(înregistrat în Parlament cu numărul 4759 din 28 Noiembrie 2006)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Economiei , ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Elaborarea unui asemenea proiect de lege a fost prevăzută în Hotărîrea Guvernului nr. 1288 din 09.11.2006 cu privire la aprobarea Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015 şi în Hotărîrea Guvernului nr.
323 din 28.03.2006 pentru aprobarea Planului de activitate a Guvernului pe trimestrul II al anului 2006.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul nu respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă


6. Suficienţa argumentării. Dificultatea realizării unei expertize adecvate a proiectului este cauzată de lipsa unei expuneri de motive ce l-ar însoţi. Faptul absenţei unei asemenea expuneri de motive nu corespunde exigenţelor enunţate în art. 23 din Legea nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative, în partea ce ţine de conţinutul dosarului de însoţire a proiectului de act legislativ.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Proiectul nu conţine referinţe la legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale relevante domeniului supus reglementării.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei. Pentru detalii a se vedea p. 13 al prezentului raport de expertiză.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect nu sînt suficient de clare şi concise, exprimările nu întrunesc rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, nu respectă regulile de ortografie şi punctuaţie. Pentru detalii a se vedea p. 13 al prezentului raport de expertiză.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, proceduri administrative noi, care în procesul de aplicare pot favoriza comiterea unor acte de corupţie. Pentru detalii a se vedea p. 13 al prezentului raport de expertiză.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art. 4

Articolul 4. Cadrul legislativ al administrării şi deetatizării proprietăţii publice

(1) Raporturile ce ţin de administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice sînt reglementate de legislaţia civilă, funciară, fiscală, legislaţia privind proprietatea publică şi a autorităţilor administraţiei publice şi de alte acte normative, cu derogările stabilite de prezenta lege şi de legislaţia cu privire la privatizarea fondului de locuinţe, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(2) Terenurile aferente obiectelor care se privatizează sau celor privatizate (denumite în continuare terenurile aferente obiectelor privatizării), precum şi cele pentru construcţii se privatizează în condiţiile prezentei legi şi ale legislaţiei privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului.

Considerăm incorectă practică includerii în actele normative a unor articole ce încearcă să stabilească cadrul legal aplicabil unui sau altui domeniu. În opinia noastră, orice asemenea încercare este lipsită de sens, dat fiind faptul că tot cadrul legislativ în vigoare are menirea reglementării relaţiilor sociale, iar în final acesta urmează a fi respectat indiferent de faptul dacă este vreo referinţă generală sau particulară la unul din actele normative sau nu. Astfel, orice asemenea tentativă creează pericolul generării de norme concurente art. 4, 7, 72, 74, 94 şi 102 din Constituţie.

Un asemenea exemplu de premise ale normelor juridice concurente este expus chiar în alin. (2) a art. 4 din proiectul Legii examinat. Astfel, deşi alin. (1) este o prevedere generală care include şi alin. (2), existenţa alin. (2) invocă o concurenţă în raport cu alin. (1). Or, trebuie să menţionăm faptul că concurenţa normelor juridice este o premisă a actului de corupţie, bazat pe interpretări eronate ale prevederilor legale.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lacune de drept

De exclus sau de revăzut conceptual art. 4 din proiect.

2

Art. 5

Articolul 5. Autorităţile administraţiei publice cu atribuţii în domeniul

administrării şi deetatizării proprietăţii publice

Autorităţile administraţiei publice cu atribuţii în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice sînt:

a) Guvernul, prin intermediul ministerelor şi altor autorităţi administrative (denumite în continuare organe centrale de specialitate) – în privinţa proprietăţii de stat;

b) autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi de nivelul întîi, precum şi ale unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri) – în privinţa proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale şi, respectiv, a unităţii teritoriale autonome.

Conform Legii nr. 312 din 08.12.94 privind Curtea de Conturi, Curtea de Conturi are obligaţia controlului procesului de deetatizare şi privatizare a patrimoniului statului. În legătură cu aceasta, o oportunitate ar fi evidenţierea locului acesteia în lista autorităţilor cu atribuţii în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice, importanţa Curţii de Conturi în asigurarea respectării principiilor deetatizării proprietăţii publice. Remarca de la art. 35 alin. (5) din proiect o considerăm insuficientă. Menţionăm şi acel fapt că Curtea de Conturi nu este un organ al Guvernului (art. 133 din Constituţie).

Coruptibilitate
Lacune de drept

De revăzut.

3

Art. 10 alin. (4) şi (7)

(4) Delimitarea bunurilor proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv a terenurilor, de bunurile proprietate a statului se efectuează în conformitate cu legea organică.

Domeniul de reglementare al legilor în dependenţă de categorii este stabilit de art. 72 alin. (3) lit. i). O eventuală încercare de a reglementa sau a reitera normele privind domeniul de reglementare a legii organice generează situaţia normei concurente şi contravine normei constituţionale.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

De exclus cuvîntul "organică".

4

Art. 11 alin. (3)

(3) Bunurile din domeniul public pot fi gestionate de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile şi întreprinderile publice şi, în cazurile prevăzute expres de lege, de către societăţile comerciale.

Atenţionăm că întreprinderile publice (astfel cum sînt definite în art. 13) înglobează întreprinderile de stat şi cele municipale - care la fel sînt societăţi comerciale (a se vedea Secţiunea a 2-a "Societăţile comerciale" din Capitolul II Cartea Întîi din Codul civil).

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Propunem substituirea textului "de către societăţile comerciale" cu expresia "de către alte societăţi comerciale".

5

Art. 12 alin. (2)

(2) Cerinţele faţă de documentele ce confirmă dreptul de proprietate al statului sau al unităţii administrativ-teritoriale, precum şi domeniul acestei proprietăţii se stabileşte prin legislaţia privind proprietatea publică.

A se vedea obiecţia de la art. 4.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De revăzut.

6

Art. 12 alin. (3)

(3) În contabilitatea persoanelor juridice în a căror gestiune se află bunuri din domeniul public, evidenţa acestora se ţine distinct, potrivit normelor aprobate de Ministerul Finanţelor.

Obiecţia este generată de textul "potrivit normelor aprobate de Ministerul Finanţelor". În acest sens, atenţionăm că reglementarea domeniului fiscal este, conform art. 72, 132 din Constituţie, în primul rînd de competenţa Parlamentului. Iar conform art. 3 alin. (2) din Codul fiscal - "actele normative adoptate de către Guvern, Ministerul Finanţelor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor, Serviciul Vamal, ..., în temeiul şi pentru executarea prezentului cod, nu trebuie să contravină prevederilor lui sau să depăşească limitele acestuia"(Capitolul 7 din Codul fiscal).

Coruptibilitate
Norme de blanchetă
Atribuţii extensive de reglementare
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Textul "potrivit normelor aprobate de Ministerul Finanţelor" urmează să fie substituit cu unul similar "potrivit legii".

7

Art. 13 alin. (1)

"întreprindere municipală"

Observăm că termenului de "întreprindere municipală" este fundamentat în mai multe acte legislative în vigoare, dar în particular în Codul civil (art. 179), Legea nr. 845/03.01.92 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. Observaţia noastră priveşte un aspect de concept, şi anume, denumirea de "municipală". Astfel, orice întreprindere fondată de către administraţia publică locală (APL) de nivelul I sau II, indiferent de faptul dacă este sau nu vorba de municipiu, se numeşte - "municipală". Cu toate că cuvîntul "municipală" presupune ceva ce aparţine municipiului. În legătură cu aceasta, utilizarea termenului de "întreprindere municipală" în privinţa tuturor întreprinderilor a căror fondator este APL, chiar şi fără statut de municipiu, reflectă o inechitate. (deşi în practică acest aspect nu determină careva dificultăţi de aplicabilitate).

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De revăzut.

8

Art. 13 alin. (6) lit. b)

b) a dat dispoziţie obligatorie, a cărei îndeplinire a adus întreprinderii pierderi sau a condiţionat insolvabilitatea ei, dacă această dispoziţie a fost recunoscută ilegală de instanţa judecătorească.

Nu este clar de ce statul sau APL ar putea să dea "dispoziţie obligatorie" unei persoane juridice de drept privat cum este, conform art. 13 alin. (1), şi întreprinderea publică.

Poate fi invocată încălcarea dreptului la proprietate, consfinţit la art. 9, 46 din Constituţie. Iar această concluzie permite să apreciem că întreprinderea nu ar trebui să răspundă pentru obligaţiile fondatorului, iar fondatorul pentru obligaţiile întreprinderii, chiar şi dacă deciziile fondatorului au determinat insolvabilitatea întreprinderii, astfel cum prevede alin. (5) art. 13. Mai mult decît atît, cele invocate mai sus determină şi neclaritatea textului "dacă această dispoziţie a fost recunoscută ilegală de instanţa judecătorească".

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii excesive / contrare statutului
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Deoarece statul sau APL sînt fondatorii unici ai întreprinderilor publice, respectiv "dispoziţia obligatorie" urmează, în opinia noastră, să fie înţeleasă drept dispoziţia fondatorului întreprinderii, dar nu a statului sau APL ca autoritate publică.

9

Art. 20 alin. (2)

(2) Organele centrale de specialitate şi autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a stabili, în limitele competenţei lor, sarcini obligatorii pentru întreprinderile publice, societăţile comerciale cu capital public subordonate acestora, pornind de la programele de dezvoltare a ramurilor şi a teritoriilor.

Atenţionăm asupra importanţei menţinerii unui coraport dintre autoritatea publică ca exponent al puterii şi în calitate de fondator a întreprinderii publice (a se vedea obiecţia de la art. 13 alin. (6) lit. b)).

Coruptibilitate
Costuri exagerate de implementare a normei în raport cu beneficiul public

De revăzut.

10

Art. 21

Articolul 21. Listele obiectelor nepasibile privatizării

Atenţionăm că acest articol vine să stabilească lista obiectelor nepasibile privatizării. Concomitent, atît lit. a) din alin. (1), cît şi lit. b) şi c) - nu au un caracter exhaustiv. Deşi în principiu alin. (3) din art. 21 reconfirmînd faptul că listele vor fi aprobate de Parlament, previn caracterul ilegal prin lipsa caracterului exhaustiv al obiectelor nepasibile privatizării, totuşi, atenţionăm că obiectele ce formează grupa A, B sau C trebuie să fie aprobate de asemenea printr-o lege.

De asemenea, caracterul neexhaustiv al listei unor asemenea obiecte şi posibilitatea completării acesteia contravine principiilor expuse la art. 3 din proiect şi în Hotărîrea Guvernului nr. 1288 din 09.11.2006 cu privire la aprobarea Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015. Mai mult decît atît, o asemenea modalitate de expunere determină o instabilitate, iar instabilitatea este factorul negativ fundamental ce influenţează climatul investiţional.

Atenţionăm inadmisibilitatea aprobării acestor obiecte printr-o hotărîre a Parlamentului, fapt ce ar contravine atît art. 72 alin. (3) lit. i) din Constituţie, dar şi ar determina o prezumţie a coruptibilităţii, determinată de caracterul juridic al hotărîrii Parlamentului, care:

  • pot să nu fie examinate şi dezbătute conform procedurii legislative obişnuite (unele etape pot fi omise);
  • hotărîrile nu sînt supuse procedurii de promulgare şi, implicit, sînt eschivate de la o procedură specifică de control;

precum şi de faptul că domeniile pentru adoptarea hotărîrilor nu sînt încă suficient de clar stabilite.

Coruptibilitate
Lacune de drept
Atribuţii excesive / contrare statutului
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

O variantă optimă ar fi ca acestea să fie o parte inerentă, în calitate de anexă, din prezentul proiect de lege sau (după modelul art. 42 alin. (7)).

11

Art. 21 alin. (1) lit. b

b) întreprinderile publice care exploatează drumurile auto, obiectele transportului feroviar, aviatic, fluvial şi prin conducte, precum şi alte întreprinderi din infrastructura socială şi/sau economică de uz sau interes naţional ori local (grupa B);

Sub aspectul oportunităţii considerăm că "întreprinderile publice care exploatează drumurile auto" ar putea fi excluse din această listă restrictivă, fapt confirmat de practica ţărilor democratice, ce le-a permis, în principiu, cu succes să soluţioneze problema calităţii drumurilor. Cu atît mai mult că proiectul prevede asemenea posibilităţi în cazul drumurilor auto alternative (art. 28 alin. (1)).

De asemenea, lista obiectelor nepasibile privatizării nu ar trebui să privească interesul local. Singurul motiv plauzibil ar trebui să fie doar interesul naţional.

Coruptibilitate
Costuri exagerate de implementare a normei în raport cu beneficiul public

De exclus.

12

Art. 21 alin. (1) lit. c) -

c) întreprinderile de stat cărora li se permite efectuarea în exclusivitate a anumitor genuri de activitate, precum şi alte întreprinderi publice, societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar public care permit statului sau unităţii administrativ-teritoriale să ţină sub control situaţia privind volumul sau preţurile mărfurilor şi tarifelor la lucrări şi servicii într-un anumit sector al economiei naţionale sau în regiunea respectivă (grupa C).

Atenţionăm că includerea în lista obiectelor nepasibile privatizării nu are drept scop "să ţină sub control situaţia privind volumul sau preţurile mărfurilor şi tarifelor la lucrări şi servicii", or acesta ar putea fi doar unul din obiective.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De revăzut.

13

Art. 22 alin. (4) lit. a) şi alin. (7)

(4) Hotărîrile de transmitere a întreprinderilor de stat, subdiviziunilor lor şi a bunurilor distincte proprietate a statului se aprobă de Guvern în cazul:

a) transmiterii întreprinderilor de stat, societăţilor comerciale cu capital de stat, subdiviziunilor lor şi a bunurilor distincte proprietate a statului în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, în cadrul delimitării proprietăţii publice;

Ţinînd cont de principiile autonomiei locale, expuse la art. 109 din Constituţie, pornind de la prevederile art. 72 alin. (3) din Constituţie, avînd în vedere că este vorba de schimbarea proprietarului bunurilor de proprietate, considerăm ilegal şi abuziv ca aceasta să aibă loc în baza hotărîrii de Guvern. Considerăm că acest fapt este de competenţa exclusivă a Parlamentului. (după modelul art. 42 alin. (7)). În acest sens este necesar a se revedea competenţa Guvernului, prevăzută la art. 6 de transmitere gratuită a obiectelor, proprietate de stat.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

De revăzut.

14

Art. 23 alin. (3)

"în modul stabilit de legislaţia privind societăţile comerciale şi de prezenta lege".

A se vedea obiecţia de la art. 4 şi/sau art. 12 alin. (3) - vis-á-vis de textul "în modul stabilit de legislaţia privind societăţile comerciale şi de prezenta lege".

Coruptibilitate
Norme de trimitere

De revăzut.

15

Art. 24 alin. (5)

(5) Сandidaţii în membrii consiliului întreprinderii publice sau al societăţii comerciale cu capital public pot fi selectaţi pe bază de concurs public desfăşurat de organul central de specialitate sau de primărie, în modul stabilit de Guvern.

Guvernul nu poate interveni în domeniul ce ţine de competenţa autorităţilor publice locale (ceea ce contravine art. 109 din Constituţie). În cazul întreprinderilor municipale, modul de desfăşurare a concursului trebuie să fie reglementat nu de Guvern, dar de autoritatea publică locală. Concomitent, asemenea acte ale Guvernului ce privesc întreprinderile de stat ar putea servi drept exemplu pentru APL.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii excesive / contrare statutului

De revăzut.

16

Art. 25 alin (1) lit. a)

(1) În calitate de administratori ai întreprinderilor publice sau ai societăţilor comerciale cu capital public pot fi cetăţenii Republicii Moldova: a) care au o pregătire în domeniul economiei, dreptului sau al managementului şi o experienţă în administrare de cel puţin 3 ani; sau

Nu este clar scopul restricţiei legate de cetăţenie în cazul administratorului întreprinderii. Considerăm că o asemenea restricţie (în asemenea formă generală) nu este conformă prevederilor art. 16 şi 54 din Constituţie. De asemenea nu este clar de ce administratorii trebuie să fie "specialişti tehnici".

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor / obligaţii excesive
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului

De revăzut.

17

Art. 25 alin. (3)

(3) Administratorul şi contabilul-şef ai întreprinderii publice sau ai societăţii comerciale cu capital public se numesc în baza concursului public desfăşurat în modul stabilit de Guvern.

Guvernul nu poate interveni în domeniul ce ţine de competenţa autorităţilor publice locale (ceea ce contravine art. 109 din Constituţie) - a se vedea obiecţia de la art. 24 alin. (5).

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii excesive / contrare statutului

De revăzut.

18

Art. 26 alin. (1)

(1) Întreprinderile publice şi societăţile comerciale cu capital public îşi întocmesc planurile de activitate financiară şi economică pentru fiecare an (denumit în continuare plan anual) potrivit formelor şi metodologiei stabilite de Guvern.

Guvernul nu poate interveni în domeniul ce ţine de competenţa autorităţilor publice locale (ceea ce contravine art. 109 din Constituţie). - a se vedea obiecţia de la art. 24 alin. (5), art. 25 alin. (3).

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii excesive / contrare statutului

De revăzut.

19

Art. 27 alin. (3)

(3) Сontractеle de mandat se încheie сu mandatarii statului sau ai unităţii administrativ-teritoriale conform contratului-model aprobat de Guvern.

Guvernul nu poate interveni în domeniul ce ţine de competenţa autorităţilor publice locale (ceea ce contravine art. 109 din Constituţie). - a se vedea obiecţia de la art. 24 alin. (5), art. 25 alin. (3), art. 26 alin. (1).

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii excesive / contrare statutului

De revăzut.

20

Art. 29 alin. (3)

(3) În cazul în care administratorul fiduciar nu a asigurat atingerea de către întreprinderea administrată a indicilor prevăzuţi de contract, ultimul poate fi reziliat la cererea organului central de specialitate sau a primăriei.

Prevederea priveşte dreptul obligaţiilor (art. 512 - 1431 din Codul civil) şi ar putea fi expusă în contractul de administrare fiduciară (art. 1053 - 1060) - de exemplu în contractul model stabilit/recomandat de Guvern.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

De a revizui prevederea respectivă.

21

Art. 31 alin. (1)

(1) Activele neutilizate, inclusiv cele date în locaţiune, pot fi vîndute la decizia consiliului întreprinderii publice sau al societăţii comerciale cu capital public, cu acordul prealabil în scris: a) al organului central de specialitate sau al consiliului local; şi b) al Ministerului Finanţelor – în cazul vînzării bunurilor care conţin metale preţioase.

Obligaţia obţinerii acordului Ministerului Finanţelor, în cazul întreprinderilor municipale, afectează art. 109 din Constituţie ce fundamentează autonomia financiară a APL, reiterată şi în art. 3 din Legea nr. 397/16.10.2003 privind finanţele publice locale.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii excesive / contrare statutului
Cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor / obligaţii excesive

De a revizui prevederea respectivă.

22

Art. 31 alin. (2)

(2) Nu sînt pasibile vînzării activele neutilizate care nu corespund criteriilor stabilite de Guvern.

Prevederea art. 31 alin. (2) - nu este de competenţa Guvernului deoarece restricţionează activitatea de gestiune (administrare) economică a proprietăţii (element inerent al dreptului de proprietate), iar aceasta este de competenţa exclusivă a Parlamentului sau a instanţei de judecată, în cazurile prevăzute de lege. În concluzie prevederea art. 31 alin. (2) este neconstituţională.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii excesive / contrare statutului
Cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor / obligaţii excesive

De a revizui prevederea respectivă.

23

Art. 31 alin. (6)

(6) Mijloacele băneşti obţinute din vînzarea activelor neutilizate, după acoperirea cheltuielilor aferente vînzării acestora, sînt folosite, prioritar, pentru achitarea restanţelor întreprinderii publice sau ale societăţii comerciale cu capital public faţă de bugetul public naţional. Din mijloacele băneşti rămase după aceste decontări, 50 % se investesc în dezvoltarea întreprinderii publice sau a societăţii comerciale, iar restul mijloacelor se varsă la bugetul public respectiv.

Art. 31 alin. (6) - în cazul întreprinderilor municipale, afectează art. 109 din Constituţie ce fundamentează autonomia financiară a APL, reiterată şi în art. 3 din Legea nr. 397/16.10.2003 privind finanţele publice locale. În concluzie prevederea art. 31 alin. (6) este neconstituţională.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

De a revizui prevederea respectivă.

24

Art. 32 alin. (1)

(1) Restructurarea întreprinderi publice sau a societăţii comerciale cu capital public se va efectua în cazul în care: a) întreprinderea publică sau societătea comercială este inclusă în listele obiectelor nepasibile privatizării; şi concomitent b) întreprinderea publică sau societătea comercială este în pierdere, conform raportului anual privind rezultatele financiare; şi concomitent c) activele nete (capitalul propriu) ale întreprinderii publice sau ale societăţii comerciale au devenit negative conform bilanţului contabil anual.

Remarcăm că restructurarea poate fi efectuată nu doar în cazurile în care întreprinderea este în pierdere, dar şi în cazul în care beneficiile financiare şi/sau eficienţa financiară sînt joase.

Coruptibilitate
Lacune de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Considerăm oportun a revedea modul de expunere a alin. (1), prin comasarea lit. a) cu ipoteza alin. (1), şi prin schimbarea accentului de expunere din unul imperativ-exhaustiv, în altul permisiv. Decizia trebuie să aparţină, finalmente, doar fondatorului.

25

Art. 32 alin. (3)

(3) Elaborarea planului de restructurare a întreprinderilor publice sau a societăţilor comerciale cu capital public se efectuează conform regulamentului aprobat de Guvern.

Guvernul nu poate interveni în domeniul ce ţine de competenţa autorităţilor publice locale (ceea ce contravine art. 109 din Constituţie). (a se vedea obiecţia de la art. 24 alin. (5), art. 25 alin. (3), art. 26 alin. (1)) etc. Concomitent asemenea acte ale Guvernului (regulamente) ar putea servi drept exemplu pentru APL

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii excesive / contrare statutului

De a revizui prevederea respectivă.

26

Art. 33 alin. (3)

(3) Selectarea investitorilor privaţi, precum şi atragerea investiţiilor publice în dezvoltarea societăţilor comerciale cu capital public sau majoritar public se efectuează în modul stabilit de Guvern.

Guvernul nu poate interveni în domeniul ce ţine de competenţa autorităţilor publice locale (ceea ce contravine art. 109 din Constituţie). (a se vedea obiecţia de la art. 24 alin. (5), art. 25 alin. (3), art. 26 alin. (1) etc.) Concomitent asemenea acte ale Guvernului (regulamente) ar putea servi drept exemplu pentru APL.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii excesive / contrare statutului

De a revizui prevederea respectivă.

27

Art. 35 alin. (5)

(5) Controlul de stat asupra modului de folosire a patrimoniului public şi asupra integrităţii acestuia se efectuează de Curtea de Conturi şi de alte autorităţi publice competente, în condiţiile legii.

Considerăm că proiectul legii ar trebui să dedice un articol separat rolului Curţii de conturi (luînd ca bază prevederile Legii nr.312-XIII din 08.12.94 privind Curtea de Conturi). A se vedea obiecţia de la art. 5.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Lacune de drept

28

Art. 43 alin. (1)

(1) La data intrării în vigoare a listelor obiectelor pasibile privatizării:

Listele nu pot intra în vigoare. În vigoare intră actul prin care sînt aprobate aceste liste.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Textul urmează a fi revăzut.

29

Art. 44 alin. (6)

(6) Pregătirea pentru privatizare se finalizează prin publicarea comunicatului informativ privind expunerea obiectului spre privatizare.

Coruptibilitate
Lipsa / insuficienţa accesului la informaţia de interes public

Considerăm important să se precizeze unde va fi publicat comunicatul. Sugerăm, în cazul întreprinderilor municipale - comunicatul să fie publicat şi în presa locală. De asemenea, pentru asigurarea transparenţei, este binevenită publicarea de comunicate, precum şi alte informaţii legate de gestionarea bunurilor publice, pe pagina web, de exemplu a Ministerului Economiei şi Comerţului, Ministerului Administraţiei Publice Locale, şi pe pagina web a APL-lui. Menţionăm că utilizarea internetului în asigurarea transparenţei - presupune e eficienţă înaltă. Iar practica publicării tuturor informaţiilor în Monitorul Oficial - o considerăm inadecvată, inutilă şi chiar abuzivă. A se vedea art. 71 alin. (4) şi obiecţia la el.

30

Art. 45

Articolul 45. Administrarea specială

Procedura administrării speciale necesită o concretizare a cauzelor şi condiţiilor în care intervine, ce înseamnă "organul abilitat sau consiliul local poate institui, în condiţiile legii,", care este durata "administrării speciale". Articolul 45 este vag.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Lipsa unor termene concrete
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Textul urmează a fi revăzut.

31

Art. 57 alin. (3)

(3) Comunicatul informativ privind expunerea obiectului la privatizare trebuie să fie publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi în presa locală.

Coruptibilitate
Lipsa / insuficienţa accesului la informaţia de interes public
Lipsa / insuficienţa transparenţei funcţionării autorităţilor publice

Pentru asigurarea transparenţei, este binevenită publicarea de comunicate, precum şi alte informaţii legate de gestionarea bunurilor publice, pe pagina web, de exemplu a Ministerului Economiei şi Comerţului şi pe pagina web a APL-lui. Menţionăm că utilizarea internetului în asigurarea transparenţei - presupune o înaltă eficienţă financiară.

32

Art. 58 alin. (2)

(2) Prin derogare de la alin.(1), potenţialii cumpărători ai acţiunilor supuse privatizării la Bursa de Valori a Moldovei vor prezenta documentele prevăzute de reglementările bursei.

Atenţionăm că textul alineatului remarcă o derogare, care de fapt este prevăzută la lit. h) alin. (1) art. 58. Astfel, sîntem în situaţia unor norme concurente.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate

Drept soluţie ar putea servi plasarea alin. (2) art. 58, drept literă a alin. (1) art. 58.

33

Art. 60 alin. (1)

(1) Acţiunile supuse privatizării se vînd la Bursa de Valori a Moldovei conform regulilor bursei şi regulamentului aprobat de Guvern.

Observaţia priveşte textul "regulilor bursei şi regulamentului aprobat de Guvern". Atenţionăm că cuvîntul "regulile", în opinia noastră, presupune prevederile actelor normative legislative, guvernamentale precum şi interne ale Bursei de Valori. În legătură cu aceasta, referinţa la un regulament aprobat de Guvern este neclară.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Norme de blanchetă
Atribuţii extensive de reglementare

Dacă totuşi autorul intenţiona să puncteze asupra regulamentului Guvernului, astfel cum se deduce şi din alineatele ce urmează, ar fi oportună excluderea textului "regulilor bursei şi".

34

Art. 62 alin. (3)

(3) Vînzătorul poate stabili, de asemenea, anumite cerinţe profesionale şi financiare faţă de participanţii la concursul comercial sau investiţional, în funcţie de specificul activităţii întreprinderilor supuse privatizării şi al obligaţiilor postprivatizare cu caracter economic, investiţional şi de altă natură stipulate în caietul de sarcini. Cerinţele menţionate se vor indica în comunicatul informativ şi în contractul de privatizare.

Obiecţia priveşte textul "Vînzătorul poate stabili, de asemenea, anumite cerinţe profesionale şi financiare faţă de participanţii la concursul". În primul rînd observăm că cuvintele "poate stabili" creează o premisă pentru corupţie, deoarece astfel de prevederi poartă un caracter care nu obligă şi vor crea incertitudine determinată de discreţia vînzătorului (statului), altfel zis rămîne la discreţia funcţionarului.

Coruptibilitate
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Urmează a fi concretizate prevederile "anumite cerinţe profesionale şi financiare"; ""şi de altă natură". Care sînt acestea cerinţe, cum poate fi contestat caracterul raţional al acestor cerinţe.

35

Art. 63 alin. (1)

(1) Licitaţiile şi concursurile desfăşurate în procesul de privatizare sînt publice. Modul de pregătire şi de desfăşurare a licitaţiilor şi a concursurilor este stabilit de prezenta lege şi de alte acte normative aprobate de Guvern.

A se vedea obiecţia formulată la art. 4 din proiect.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Norme de blanchetă

Textul urmează a fi revăzut.

36

Art. 63 alin. (4)

(4) Adjudecatarul concursului investiţional va prezenta o garanţie bancară de executare a obligaţiilor investiţionale în folosul întreprinderii privatizate, în cuantumul investiţiilor ce urmează a fi efectuate pe parcursul a cel puţin un an de zile. Garanţiile bancare pentru anii următori vor fi prezentate în conformitate cu contractul de privatizare.

Considerăm că impunerea obligaţiei adjudecatarului concursului investiţional de a prezenta o garanţie bancară de executare a obligaţiilor "în cuantumul investiţiilor ce urmează a fi efectuate pe parcursul a cel puţin un an de zile" este o povară inechitabilă şi chiar abuzivă. Obţinerea garanţiei bancare este o procedură complicată şi anevoioasă, iar pentru garanţii investiţionale de cel puţin 1 an este practic imposibilă, în particular pentru investitorii naţionali.

Coruptibilitate
Stabilirea unor termene nejustificate
Cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor / obligaţii excesive

Textul urmează a fi revăzut.

37

Art. 63 alin. (7)

(7) Licitaţia sau concursul care s-a desfăşurat cu încălcarea regulilor stabilite de prezenta lege sau de alte acte normative este lovită de nulitate absolută sau nulitate relativă. Nulitatea licitaţiei sau a concursului atrage după sine nulitatea contractului de privatizare respectiv.

La articolul 63 alineatul (7) precizăm că se pot declara nule rezultatele licitaţiei, ci nu licitaţia şi că unul şi acelaşi rezultat al licitaţiei nu poate fi lovit de nulitate absolută şi relativă concomitent.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Este necesară o precizare vis-á-vis de clauzele care determină nulitatea absolută şi/sau relativă a rezultatelor licitaţiei

38

Art. 64 alin. (7)

(7) În cazul întîrzierii de a achita preţul obiectului privatizat la licitaţia cu reducerea preţului iniţial, cumpărătorului i se aplică penalităţi de întîrziere în mărime de 0,5% din suma neachitată pentru fiecare zi de întîrziere.

Nu este clar în care termen maxim se admite încasarea penalităţilor de întîrziere faţă de cumpărător. Mai mult decît atît, atenţionăm că norma art. 64 alin. (7) este concurentă cu norma art. 63 alin. (5). Remarcăm că art. 63 alin. (5) deja prevede o modalitate de răspundere a cumpărătorului - prin pierderea dreptului "la acont sau la garanţia de participare şi este obligat să repare prejudiciul suportat de vînzător în partea în care prejudiciul nu este compensat prin acont sau prin garanţia de participare". Astfel, care din aceste norme concurente va avea prioritate? Sau poate ele vor fi aplicate cumulativ? Este o situaţie neclară şi abuzivă.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Lipsa unor termene concrete

Textul urmează a fi revăzut.

39

Art. 66 alin. (6)

(6) În cazul în care pachetul de acţiuni nu a fost vîndut nici la expunerea la privatizare fără anunţarea preţului iniţial, pachetul de acţiuni respectiv se transmite, prin hotărîrea vînzătorului, către emitentul acestora, cu titlu gratuit, drept acţiuni de tezaur, dacă cota acţiunilor constituie mai puţin de 10 % din capitalul social al emitentului. Dacă cota dată are un alt cuantum, acţiunile indicate pot fi transmise cu titlu gratuit emitentului numai la decizia Guvernului.

Obiecţia priveşte competenţa Guvernului de a transmite acţiuni "cu titlu gratuit". A se vedea argumentele de la obiecţia formulată la art. 22 alin. (4) lit. a) şi alin. (7) (cu referinţă şi la art.6).

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Textul urmează a fi revăzut.

40

Art. 66 alin. (7)

(7) În cazul în care emitentul a refuzat ori se eschivează de la preluarea acţiunilor indicate la alin.(6), hotărîrea de privatizare a acţiunilor se anulează.

Considerăm inoportună utilizarea termenului de "eschivează", care de fapt presupune că emitentul nu a preluat acţiunile. Concomitent, atenţionăm că nu este stabilit termenul şi condiţiile de preluare a acţiunilor.

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Lipsa unor termene concrete
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Textul urmează a fi revăzut.

41

Art. 67 alin. (2)

(2) La privatizare în baza proiectelor individuale se vor expune pachetele de acţiuni sau cotele sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale respective, cu condiţia atragerii investiţiilor capitale în dezvoltarea obiectelor specificate la alin.(1).

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Sugerăm excluderea din formula "investiţiilor capitale" a cuvîntului "capitale".

42

Art. 69 alin. (1)

(1) Supravegherea procesului de privatizare este efectuată de către organul abilitat, autorităţile publice centrale, precum şi de către alte autorităţile publice abilitate sau de organe special create în acest scop, în limitele competenţei acestora.

Articolul 69 alin. (1) conţine o prevedere incertă vis-a-vis de atribuţiile autorităţii de control. Mai grav, nu este clar cine anume este considerat drept autoritate/organ de control (atenţionăm aici şi textul "alte autorităţi publice abilitate", sau "organe special create în acest scop". Este o normă abuzivă şi coruptibilă.

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Textul urmează a fi revăzut.

43

Art. 69 alin. (3)

(3) Organul de supraveghere de stat asupra pieţei de valori mobiliare va controla şi va supraveghea procedurile şi modul de încheiere a contractelor de vînzare-cumpărare a acţiunilor în procesul privatizării.

Art. 69 alin. (3) foloseşte termenul de "Organul de supraveghere de stat asupra pieţei de valori mobiliare" - de ce autorul să nu indice explicit - "Bursa de Valori a Moldovei", similar prevederilor art. 37, 39, 41 etc.

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Textul urmează a fi revăzut.

44

Art. 70 alin. (1)

(1) Comisia de licitaţie, de concurs sau de privatizare va respinge oferta sau cererea de privatizare în cazul în care se va constata documentar că participantul la privatizare care a prezentat-o a propus sau a consimţit să propună, direct sau indirect, oricărui membru sau angajat (actual sau fost) al comisiei o favoare sub orice formă, o angajare sau orice alt serviciu ca recompensă pentru anumite acţiuni (inacţiuni) sau decizii în avantajul lui.

La articolul 70 alin.(1) cuvintele "se va constata documentar" provoacă incertitudine. Ce se are in vedere "documentar"?

Coruptibilitate
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Textul urmează a fi revăzut.

45

Art. 70 alin. (3)

(3) Vînzătorul va raporta organelor competente fiecare caz de corupţie, în modul stabilit de legislaţia privind combaterea corupţiei şi protecţionismului.

Obiecţia priveşte textul "în modul stabilit de legislaţia privind combaterea corupţiei şi protecţionismului" (a se vedea argumentele expuse în obiecţia de la art. 4 din proiect).

Coruptibilitate
Norme de trimitere

Textul urmează a fi revăzut.

46

Art. 70 alin. (4)

(4) În cazul depistării actului de corupţie după adjudecarea obiectului privatizării, procesul-verbal privind o astfel de adjudecare şi contractul de privatizare respectiv se declară nule în modul stabilit de legislaţia privind combaterea corupţiei şi protecţionismului.

Art. 70 alin. (4) este în contradicţie cu art. 21 din Constituţie. Astfel, doar instanţa de judecată este autoritatea competentă să stabilească vinovăţia persoanei şi faptul infracţiunii, inclusiv de corupţie. De aceea, faptul "depistării actului de corupţie" nu poate determina nulitatea contractului de privatizare. Cu atît mai mult că procedura penală oferă suficiente mecanisme de asigurare a acţiunii civile în procesul penal. Atenţionăm şi asupra incorectitudinii utilizării unor asemenea termeni cum sînt: "act de corupţie" , "se declară nule în modul stabilit de legislaţia privind combaterea corupţiei şi protecţionismului".

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Textul urmează a fi revăzut.

47

Art. 71 alin. (1)

(1) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea vor prezenta Guvernului, pînă la 1 aprilie al fiecărui an, rapoarte privind totalurile administrării şi deetatizării proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale pentru anul precedent.

Art. 71 alin. (1) - obligaţia prezentării de către APL a rapoartelor financiare Guvernului contravine art. 109 din Constituţie şi art.3 din Legea nr. 397 din 16.10.2003 privind finanţele publice locale.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii excesive / contrare statutului

Textul urmează a fi revăzut.

48

Art. 71 alin. (4)

(4) Informaţia indicată la alin.(3), precum şi altă informaţie privind administrarea şi deetatizarea pot fi plasate şi pe internet, însă această informaţie va avea un caracter neoficial.

Menţionăm că utilizarea internetului în asigurarea transparenţei presupune o eficienţă înaltă, iar practica publicării tuturor informaţiilor în Monitorul Oficial o considerăm inadecvată, inutilă şi chiar abuzivă. Totuşi, este important să se precizeze unde în Internet va fi plasată informaţia respectivă: pe pagina web, de exemplu a Ministerului Economiei şi Comerţului, Ministerului Administraţiei Publice Locale, pe pagina web a APL-lui respectiv.

Coruptibilitate
Lipsa / insuficienţa accesului la informaţia de interes public
Lipsa / insuficienţa transparenţei funcţionării autorităţilor publice

Textul urmează a fi revăzut.

49

Art. 74

Articolul 74. Reorganizarea şi privatizarea întreprinderilor intergospodăreşti

Atenţionăm faptul că Codul civil nu operează cu aşa noţiune de persoană juridică cum este "întreprindere intergospodărească". Art. 74 alin. (1) în partea în care se menţionează că "În cazul în care toţi fondatorii unei întreprinderii nu mai există şi nu au succesori de drepturi, reorganizarea întreprinderii se efectuează în temeiul hotărîrii consiliului raional pe al căror teritoriu a fost situată întreprinderea." Considerăm că poate e cazul reorganizării în temeiul hotărîrii instanţei de judecată. Cel puţin articolul 69 a Codului Civil prevede că, în cazurile prevăzute de lege, reorganizarea persoanei juridice prin divizare sau separare se efectuează în baza unei hotărîri judecătoreşti. O asemenea prerogativă ar fi bine de transmis instanţei de judecată, decît organelor administraţiei locale. "Reorganizarea întreprinderii se efectuează în temeiul hotărîrii consiliului raional" - este o prevedere abuzivă, concurentă prevederilor Codului civil. Un alt aspect este aplicabilitatea situaţiei "bunului fără stăpîn". Dacă admitem, ipotetic, că ar putea exista situaţia in care "toţi fondatorii unei întreprinderi nu mai există şi nu au succesori de drepturi", în asemenea caz cotele acestor fondatori, prin hotărîrea instanţei de judecată, urmează a fi trecute în proprietatea statului (a se vedea Cartea II Titlul III Capitolul II din Codul Civil).

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii excesive / contrare statutului
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Textul urmează a fi revăzut.

50

Art. 75

Articolul 75. Privatizarea obiectelor din domeniul infrastructurii

Termenul "din domeniul infrastructurii" - este vag, şi poate fi interpretat abuziv.

Coruptibilitate
Lacune de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Considerăm că lista acestor întreprinderi trebuie să fie exhaustivă şi expusă ca anexă la prezenta lege - după modelul art. 21 (a se vedea şi obiecţia expusă la art. 21).

51

Art. 75 alin. (2)

(2) Pregătirea pentru privatizare a întreprinderilor din domeniul infrastructurii va include, după caz, activităţi de divizare după principiul teritorial şi/sau cel tehnologic, respectîndu-se cerinţele economice şi cele ecologice.

La articolul 75 alin. (2) creează incertitudine expresiile "respectîndu-se cerinţele economice" "respectîndu-se cerinţele ... ecologice". În mod separat atenţionăm caracterul abuziv al sintagmei "cerinţele economice".

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Asemenea prevederi urmează a fi precizate.

52

Art. 76 alin. (1)

(1) Încăperile nelocuibile proprietate publică, inclusiv cele care au fost date în locaţiune, pot fi privatizate, dacă aceste încăperi sînt incluse în lista obiectelor pasibile privatizării prin modalităţile stabilite la art.37. Сontractele de privatizare încheiate cu încălcarea acestor cerinţe sînt lovite de nulitate absolută.

Considerăm că este eronat expusă concepţia dreptului de preemţiune. Potrivit Codului civil titularul dreptului de preemţiune poate face uz de el în cazul în care persoana obligată încheie cu un terţ contract de vînzare-cumpărare. Privatizarea în sine presupune o vînzare - cumpărare pe care o iniţiază statul. Prin urmare, locatarului dacă i se conferă dreptul de preemţiune prin prezentul proiect şi acesta face uz de el, atunci, obiectul nu se scoate la privatizare, ci se vinde direct celui care este titularul dreptului de preemţiune.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Textul urmează a fi revăzut.

53

Art. 78

Articolul 78. Formarea şi privatizarea complexului bunurilor imobile (4) Complexul bunurilor imobile supus privatizări se expune la prima licitaţie sau la primul concurs numai cu terenul aferent acestui complex. (5) Privatizarea terenului aferent înainte de privatizarea obiectelor (obiectului) care se află pe acest teren este lovită de nulitate absolută.

Referitor la articolul 78 considerăm că nu este clar care este logica alineatelor (4) şi (5). Alineatul 4 se referă la faptul că doar la prima licitaţie se expun bunurile cu terenul aferent. Acest fapt presupune că la a 2-a expunere poate fi expus şi fără teren. Totodată alineatul 5 vine cu o reglementare clară potrivit căreia, indiferent de a cîta oară se expun spre privatizare aceste bunuri, contractele de privatizare a terenurilor încheiate înainte de contractele de privatizare a bunurilor imobile situate pe acest teren sînt nule.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Textul urmează a fi revăzut.

54

Art.79 alin. (8)

(8) Nu pot fi privatizate terenurile: a) din domeniul public; b) ocupate de obiectele distincte de menire socială, bunurile rezervelor materiale de stat, rezervelor de mobilizare sau ale protecţiei civile nepasibile privatizării; c) poluate cu substanţe chimice sau radioactive ori infectate cu preparate biologice periculoase; d) care potrivit altor acte legislative nu pot fi înstrăinate.

În ceea ce priveşte art.79 alin. (8), care stabileşte interdicţiile în vederea privatizării terenurilor, considerăm că în genere în acest proiect de lege urmează a fi inserat un articol sau capitol separat care să conţină toate excepţiile şi interdicţiile legate de obiectele care nu pot fi privatizate şi subiecţii care nu pot participa la privatizare. De asemenea, considerăm că interdicţiile expuse la alineatul vizat sînt neclare şi pot fi interpretate abuziv (în particular lit. a) şi b)). O asemenea interdicţie nu satisface exigenţele de previzibilitate stabilite de art. 54 alin. (2) şi (4) de Constituţie.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Textul urmează a fi revăzut.

55

Art. 81 alin. (2)

(2) Autentificarea notarială a contractului de privatizare se va efectua în cazurile prevăzute de lege sau prin acordul părţilor. Cheltuielile pentru autentificarea contractului sînt suportate de cumpărător.

Referitor la articolul 81 alin. (2) considerăm că cuvintele "sau prin acordul părţilor" urmează a fi excluse. Reieşind din faptul că contractul de privatizare nu este unul obişnuit, (deoarece parte a contractului este statul prin intermediul Agenţiei de privatizare), nu este oportun de a indica că la acordul părţilor contractul va fi autentificat notarial sau nu va fi. Agenţia în fiecare caz poate insista asupra autentificării notariale, aceasta prin urmare devenind o clauză esenţială a contractului, şi, în asemenea caz, cumpărătorul nu va fi in drept să refuze o asemenea autentificare, fiind obligat să suporte cheltuieli suplimentare pentru autentificarea notarială, care nici pe departe nu sînt mici. Plus la aceasta, în anumite cazuri acest moment poate crea o premisă pentru corupţie, şi anume: persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul Agenţiei pot avea înţelegere cu unii notari, care, in schimbul unor beneficii, pot promova autentificarea obligatorie a contractelor de privatizare anume la aceşti notari. Acest aspect de asemenea poate fi prevenit printr-o reglementare particulară (de fapt, se sugerează o procedură de achiziţii publice ale serviciilor notariale).

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive

Textul urmează a fi revăzut.

56

Art. 82

Articolul 82. Viciile obiectului supus privatizării

Cu referinţă la articolul 82 dorim să atenţionăm asupra faptului că acest articol într-o anumită măsură reproduce prevederile articolelor 763, 764 din Codul civil care expres se referă la viciile de natură materială şi juridică a bunurilor care se transmit în baza contractului de vînzare - cumpărare. Astfel, acesta de fapt intervine drept o normă concurentă normelor Codului civil. În ceea ce priveşte alineatul (2) al art.82 considerăm că acesta este de prisos. Deoarece acest alineat nu este coordonat cu articolul 77 din proiect care prevede că privatizarea construcţiilor nefinisate este posibilă doar avînd pe lîngă alte documente şi documentaţia de proiectare şi deviz, iar în cazul lipsei documentelor indicate, acestea se restabilesc, cu titlu gratuit, la cererea vînzătorului sau a comisiei de privatizare, de către instituţiile publice, întreprinderile publice şi de către autorităţile administraţiei publice respective. Prin urmare, lipsa documentaţiei de proiectare şi deviz nu poate fi considerată viciu material al obiectului supus privatizării, deoarece acestea se restabilesc înainte de privatizare de către vînzător. Art. 82 alin. (5), care stabileşte reglementări în materia acţiunii de evicţiune, contravine articolului 766 din Cod civil. Urmează a fi modificat sau exclus.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Textul urmează a fi revăzut.

57

Art.83 alin. (1)

(1) Dreptul de proprietate asupra obiectului privatizat trece la cumpărător după achitarea integrală a preţului obiectului, dacă contractul de privatizare nu prevede achitarea în rate.

Nu este clară prevederea de la alineatul (1) a art.83 care stabileşte că dreptul de proprietate asupra obiectului privatizat trece la cumpărător după achitarea integrală a preţului obiectului, dacă contractul de privatizare nu prevede achitarea în rate. Apare întrebarea dacă contractul prevede achitarea în rate, atunci care va fi considerat momentul trecerii dreptului de proprietate: momentul achitării primei rate sau achitării ultimei rate? Considerăm că şi-n cazul achitării în rate dreptul de proprietate asupra obiectului privatizat trece la cumpărător după achitarea integrală a preţului obiectului.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Lipsa unor termene concrete

Textul "dacă contractul de privatizare nu prevede achitarea în rate" - urmează a fi exclus.

58

Art. 84 alin. (1)

Art. 84 alin. (1) - a se vedea obiecţia de la art. 4. Mai mult, legea penală sau contravenţională nu poate conţine garanţii de executare a contractelor sau careva răspundere pentru neexecutarea contractelor de înstrăinare de bunuri. Asemenea garanţii se prevăd doar în Codul civil. Orice încercare de a stabili asemenea garanţii în Codul penal sau contravenţional contravine Protocolului 1 la CADO, nu satisface exigenţele art. 54 din Constituţie. A se vedea suplimentar şi Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. nr. 17 adoptat: 02.04.2002 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din art. 155/3 din Codul penal în redacţia Legii nr. 1436-XIII din 24 decembrie 1997 "Pentru modificarea şi completarea Codului penal".

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Textul urmează a fi revăzut.

59

Art. 84 alin. (2)

(2) Pînă la achitarea deplină a preţului obiectului vîndut în rate sau pînă la executarea integrală a obligaţiilor postprivatizare prevăzute în contractul de privatizare conform condiţiilor concursului comercial sau investiţional desfăşurat, cumpărătorul nu este în drept, fără acordul prealabil în scris al vînzătorului: a) să gajeze sau să înstrăineze pachetul pe acţiuni procurat sau activele pe termen lung ale întreprinderii privatizate, sau alt obiect privatizat; b) să transfere, integral sau parţial, obligaţiile sale contractuale.

Art. 84 alin. (2) - este o normă abuzivă, deoarece, din momentul achitării integrale a sumei contractului, cumpărătorul devine proprietar deplin, indiferent de obligaţiile postprivatizare şi poate să efectueze orice acţiuni cu bunul dat. În mod contrar se consideră o limitare a dreptului de proprietate - iar aceasta contravine art. 9, 46 şi 127 din Constituţie. Mai mult, alin. (4) al aceluiaşi articol stabileşte o normă care contrazice celor stipulate în acest alineat şi, anume, aceasta permite înstrăinarea bunului privatizat înainte de executarea obligaţiilor postprivatizare.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lipsa unor termene concrete
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Textul urmează a fi revăzut.

60

Art. 84 alin. (5)

(5) Controlul executării contractelor de privatizare este efectuat de către cumpărător, vînzător, precum şi de alte autorităţi publice competente, în limitele competenţei acestora.

Considerăm că este o normă ilegală/neconstituţională în raport cu prevederile art. 9, 46 şi 127 din Constituţie, deoarece admite intervenţia unei autorităţi publice în relaţii civile (chiar şi în cazul în care statul sau asemenea autoritate este parte contractanta. În ultimul caz intervenţia nu trebuie să poarte un caracter politic, autoritar). Mai mult, textul "şi de alte autorităţi publice competente" produce o incertitudine, şi sub aspectul neclarităţii subiecţilor ce ar putea interveni şi competenţei acestora.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Nedeterminarea AP responsabile/subiectului la care se referă prevederea

Textul urmează a fi revăzut.

61

Art. 84 alin. (6) şi (7)

(6) Dacă cumpărătorul obiectului privatizat nu îndeplineşte obligaţiile postprivatizare, contractul de privatizare poate fi reziliat conform art.91 alin.(4). (7) În cazul indicat la alin.(6), cumpărătorului i se restituie suma plătită pentru obiectul privatizat, reţinîndu-se din aceasta prejudiciul cauzat: a) întreprinderii privatizate, inclusiv prejudiciul efectiv legat de diminuarea valorii de piaţă a activelor nete (cuantumului capitalului propriu) ale acesteia la data restituirii, în comparaţie cu data privatizării; b) vînzătorului, inclusiv cheltuielile suportate de acesta la privatizarea obiectului şi venitul ratat legat de scăderea preţului de vînzare a obiectului expus repetat la privatizare, în comparaţie cu privatizarea iniţială.

Art. 84 alin. (6) şi (7) este oportun să fie transferate la art.91 deoarece au acelaşi obiect de reglementare - rezilierea contractului, avînd la bază neexecutarea obligaţiilor din partea cumpărătorului.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Textul urmează a fi revăzut.

62

Art.85 alin. (3)

(3) Vînzătorul poate să antreneze pentru efectuarea controalelor postprivatizare şi expertizelor, precum şi pentru soluţionarea litigiilor de privatizare specialişti cu experienţă în domeniile respective, remunerîndu-i conform legislaţiei.

Articolul 85 alineatul (3) conţine o atribuţie administrativă discreţionară.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii excesive / contrare statutului

Considerăm că aceasta ar trebui să fie în primul rînd inclusă în contract drept clauză, iar în al doilea rînd - este vorba de servicii ce urmează a fi procurate ţi achitate în modul prevăzut de Legea privind achiziţiile publice. În legătură cu aceasta prevederea analizată trebuie revăzută.

63

Art. 86 alin. (1)

(1) Susţinerea de către stat şi de către unităţile administrativ-teritoriale a întreprinderilor în perioada postprivatizare se efectuează prin: a) apărarea dreptului de proprietate asupra obiectelor privatizate; b) înlăturarea barierelor administrative în activitatea de întreprinzător şi crearea climatului investiţional favorabil; c) acordarea preferinţelor şi facilităţilor întreprinderilor mici şi mijlocii create în procesul privatizării, conform programelor de stat; d) atragerea asistenţei tehnice la elaborarea şi realizarea business-planurilor de către întreprinderile mici şi mijlocii create în procesul privatizării; e) alte metode prevăzute de lege.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Propunem reformarea pentru redarea unui accent permisiv, dar nu imperativ dreptului (dar nu a obligaţiei) statului şi unităţilor administrativ-teritoriale de a susţine întreprinderile în perioada postprivatizare.

Mai mult, deoarece acţiunile expuse la literele a) - e) din alin. (1) art. 86 privesc doar întreprinderile în perioada postprivatizare, aceasta transformă art. 86 în unul discriminator şi inechitabil în raport cu celelalte întreprinderi care nu se află în perioada de postprivatizare. Amintim că asemenea activităţi sînt aplicabile, fiind reiterate, practic în toate actele, inclusiv cu caracter normativ, a căror scop este susţinerea antreprenoriatului.

64

Art. 89 alin. (3)

(3) Pentru efectuarea supravegherii postprivatizare, vînzătorul este în drept să ia cunoştinţă de registrele contabile, documentaţia tehnică şi de altă natură aferentă executării obligaţiilor contractuale, precum şi să ia cunoştinţă la faţa locului de patrimoniul respectiv.

Prevederea de la alin. (3) a art.89 este abuzivă. Prevederea potrivit căreia "Vînzătorul este în drept să ia cunoştinţă de registrele contabile, documentaţia tehnică şi de altă natură aferentă executării obligaţiilor contractuale, precum şi să ia cunoştinţă la faţa locului de patrimoniul respectiv" reprezintă o atribuţie administrativă discreţionară ce permite vînzătorului să abuzeze de acest drept şi să intervină permanent în activitatea cumpărătorului, creînd astfel premise de corupţie.

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.

Textul urmează a fi revăzut.

65

Art. 89 alin. (6) lit. d)

(6) În cazul depistării încălcărilor obligaţiilor asumate de către cumpărător, vînzătorul are dreptul: a) să modifice sau să rezilieze, prin acordul părţilor sau prin hotărîrea instanţei judecătoreşti, contractul de privatizare; ori b) să înainteze acţiune de revendicare a bunurilor proprietate publică care au fost depistate în posesiunea şi folosinţa cumpărătorului, însă nu au fost reflectate în bilanţul contabil sau în actul de predare-primire, sau în componenţa construcţiei nefinalizate, sau în suprafaţa încăperii nelocuibile privatizate; şi c) să ceară, în modul stabilit, penalităţi şi repararea prejudiciului, în partea neacoperită de penalităţi; şi, după caz, d) să înainteze demersul în organele de anchetă şi de urmărire penală.

Acesta nu este un drept, dar o obligaţie a oricărei persoane să denunţe faptul săvîrşirii unei infracţiuni. Concomitent, menţionarea acestei obligaţiuni în calitate de drept determină concluzia utilizării organelor de urmărire penală drept instrument de intimidare pentru "apărarea" dreptului de proprietate. A se vedea obiecţia formulată la art. 84 alin. (1). Suplimentar remarcăm şi incorectitudinea termenului "organele de anchetă" - care nu se mai utilizează în CPP.

Coruptibilitate
Cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor / obligaţii excesive
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

De exclus

66

Art. 93 alin. (4) - (5)

(4) La soluţionarea litigiilor de privatizare se va aplica legea materială şi procedurală a Republicii Moldova. (5) Termenul de prescripţie pentru înaintarea în instanţa judecătorească a acţiunii care a luat naştere din litigii de privatizare este de 3 ani.

Prevederea dată este inutilă, fiind aplicabile normele Codului civil şi Codului de procedură civilă ce reglementează aplicabilitatea în timp şi spaţiu a legii. Art. 93 alin. (5) este o normă concurentă Codului de procedură civilă, care de jure deţine "monopolul" reglementării prescripţiei civile.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

De exclus.

67

Art. 93 alin. (6)

(6) Acţiunile, apelurile şi recursurile legate de litigiile de privatizare şi înaintate de către vînzător în instanţele judecătoreşti sînt scutite de plata taxei de stat.

Art. 93 alin. (6) este o normă concurentă prevederilor Legii nr. 1216din 03.12.92privind taxa de stat. Mai mult, Legea nr. 1216-XII din 03.12.92 nu prevede scutiri asemenea celor propuse prin reglementările alin. (6) art. 93.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

De exclus.

68

Art. 95 alin. (1)

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia: art.20 şi 26, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2007; art.29, care se va pune în aplicare după intrarea în vigoare a legii privind administrarea fiduciară; art.34 alin.(4), (8)-(9), care se va pune în aplicare după intrarea în vigoare a legii privind proprietatea publică şi delimitarea ei, precum şi a legii privind evidenţa şi supravegherea patrimoniului public.

Obiecţia priveşte intrarea in vigoare a unor prevederi (art. 20 şi 26) de la 1 ianuarie 2007. Atenţionăm că conform art. 76 din Constituţie, Hotărîrii Curţii Constituţionale nr. 32 din 29.10.98şi Legii nr. 173/06.07.94 privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale, legea publicată intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei, dar care nu poate precede data publicării legii. Respectiv, data de "1 ianuarie 2007" urmează să fie revăzută, cu garanţia ca această să nu preceadă data publicării legii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Un alt aspect priveşte intrarea in vigoare a art. 39 şi art.34 alin.(4), (8)-(9) - atenţionăm că este vorba de legi noi, ce urmează a fi adoptate: Legea privind administrarea fiduciară, Legea privind proprietatea publică şi delimitarea ei, Legea privind evidenţa şi supravegherea patrimoniului public. Faptul că acestea urmează să fie adoptate remarcă faptul că Parlamentul - este în drept oricînd să hotărască neadoptarea lor, dar modificarea legislaţiei existente, şi/sau poate adopta asemenea legi, dar sub o altă denumire etc. Altfel zis, tehnica legislativă nu admite norme de blanchetă, individualizate, inclusiv prin denumire, ce fac referire la acte de viitor. În cazul dat, o alternativă optimă ar fi abţinerea de la individualizarea normei de blanchetă şi stabilirea, fără condiţii, a unui termen de la care articolele date să fie considerate în vigoare (termenul dat trebuie să fie suficient pentru ca, ţinînd cont de toate aspecte procesului de legiferare, să fie posibilă adoptarea unor asemenea legi).

Coruptibilitate
Lipsa unor termene concrete
Stabilirea unor termene nejustificate

Textul urmează a fi revăzut.

69

Art. 95 alin. (2)

(2) În situaţiile juridice de privatizare în curs de realizare la data intrării în vigoare a prezentei legi: a) în privinţa cărora au fost încheiate contractele de privatizare, se vor aplica prevederile actelor legislative în vigoare pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi; b) în privinţa cărora nu au fost încheiate contractele de privatizare, se vor aplica prevederile prezentei legi, cu compensarea pagubelor cauzate.

eferitor la alineatul (2) art.95 considerăm că este o prevedere neclară care produce o incertitudine. Este evident că, conform art. 6 din Codul civil, prezenta lege, din momentul intrării în vigoare, nu va putea fi aplicată situaţiilor juridice apărute înainte de intrarea în vigoare, deoarece are doar caracter activ. Astfel, art. 6 din Codul civil prevede că "legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică şi nici nu suprimă condiţiile de constituire a unei situaţii juridice constituite anterior, nici condiţiile de stingere a unei situaţii juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică şi nu desfiinţează efectele deja produse ale unei situaţii juridice stinse sau în curs de realizare. Legea nouă este aplicabilă situaţiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare. "În asemenea situaţie, o sugestie ar fi menţinerea doar a lit. b) de la art. 95 alin. (2). Dar şi în cadrul acesteia urmează a clarifica condiţiile, cuantumul şi mecanismul de reglementare a compensării pagubelor cauzate prin intervenţia noii legi.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Textul urmează a fi revăzut.

70

Art. 95-97

Coruptibilitate
Stabilirea unor termene nejustificate

Remarcăm şi acel fapt că prevederile ce ţin de implementarea legii, stabilite la art. 95 şi 97 urmează a fi coroborate, dat fiind că proiectul legii examinate abundă de norme de blanchetă la acte normative ce urmează a fi adoptate de Guvern. Respectiv, termenul de 8 luni prevăzut la art. 97 trebuie să fie aplicat şi în cazul art. 95.

71

Art. 98 şi 99

Articolul 98. Finanţarea restructurării, lichidării şi privatizării obiectelor proprietate publică Articolul 99. Distribuirea veniturilor din privatizarea proprietăţii publice

Art. 98 şi 99 - Este o normă care nu ţine de domeniul de reglementare a proiectului legii examinat. Mai mult, prevederile respective stabilesc modul de distribuire a veniturilor la buget - aspect/domeniu care ţine exclusiv de obiectul Legii bugetului. Mai mult, prin reglementarea unor cuantumuri de 5% sau altele (similar art. 98 alin. (1)) se creează norme concurente celor prevăzute în Legea bugetului. Atenţionăm şi acel fapt că art. 98 alin. (3) este neconstituţional, deoarece conform art. 66 lit. h), 130 şi 131 din Constituţie, formarea, administrarea, utilizarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sînt reglementate prin lege. Art. 98 alin. (3) admite, însă, delegarea acestei împuterniciri Guvernului. O asemenea prevedere generează un risc deosebit de înalt de coruptibilitate. Obiecţia dată este aplicabilă şi art. 99. Mai mult, prevederile art. 98 la fel ca şi a art. 99 reprezintă şi o "obligare" a Parlamentului de a-şi autolimita atribuţiile, fapt ce contravine Constituţiei (art. 6, 72 ş.a. din Constituţie).

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii extensive de reglementare
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Textul urmează a fi revăzut.





Concluzii

În concluzie, menţionăm că proiectul legii necesită a fi supus unei revizii conceptuale şi redacţionale, în vederea excluderii deficienţelor remarcate în prezentul raport de expertiză, care nefiind remediate vor favoriza comiterea unor eventuale acte de corupţie.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei