Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

10 Noiembrie 2006

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii privind securitatea generală a produselor

(înregistrat în Parlament cu numărul 4080 din 20 Octombrie 2006)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii privind securitatea generală a produselor.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Serviciul Standardizare, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce nu corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001. Categoria actului legislativ propus, în viziunea noastră, nu este determinată corect - lege organică, deoarece potrivit prevederilor art. 72 din Constituţie şi art. 10 din Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001, reglementarea relaţiilor sociale respective nu face obiectul expres al unei legi organice


3. Scopul promovării proiectului Deşi proiectul actului legislativ supus expertizei nu este însoţit de o notă informativă, care să justifice scopul promovării, din analiza acestuia se poate constata încercarea de a stabilicadrul legal general pentru asigurarea securităţii produseor plasate pe piaţa Republicii Moldova.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul nu respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.

Faptul absenţei unei expuneri de motive explicite ce ar însoţi proiectul de lege nu corespunde exigenţelor enunţate în art. 20, art. 22, art. 23 din Legea nr. 780/2001 privind actele legislative, în partea ce ţine de fundamentarea, expertiza şi conţinutul dosarului de însoţire a proiectului de act legislativ.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă


6. Suficienţa argumentării. Dificultatea realizării unei expertize adecvate a proiectului este cauzată de lipsa unei expuneri de motive ce l-ar însoţi.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Asemenea referinţe nu se conţin în textul proiectului.


8. Fundamentarea economico-financiară. În lipsa notei informative, este dificil de a determina faptul dacă în procesul de promovare a proiectului s-a făcut o fundamentare financiar-economică a proiectului. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Conform art. 4 din Legea 780/2001, actul legislativ trebuie să corespundă dispoziţiilor constituţionale şi să fie în concordanţă cu cadrul juridic existent, cu sistemul de codificare şi unificare a legislaţiei. Proiectul în cauză, însă, contravine prevederilor Legii 105/2003 care stabileşte reguli stricte şi clare pentru producător, distribuitor, vînzător privind plasarea poduselor pe piaţă. De asemenea, Legea privind protecţia consumatorului stabileşte anumite garanţii pentru consumator în vederea utilizării produselor plasate pe piaţă.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Considerăm că proiectul în cauză contravine prevederilor art. 19 ale Legii privind actele legislative nr. 780/2001, ţinînd cont de faptul că textul proiectului este expus într-un limbaj inaccesibil pentru subiecţii interesaţi, iar noţiunile nu sînt clar definite. Drept exemplu al deficienţelor şi inexactităţilor atestate pot servi următoarele prevederi ale proiectului: la art. 2 "Noţiuni generale" stabileşte noţiunea de produs - "un bun material cunoscut sub denumirea de produs" sau definiţia noţiunii de produs grav "orice risc semnificativ, inclusiv riscurile ale căror efecte nu sînt imediate, care necesită o intervenţie rapidă din partea autorităţilor publice", sînt noţiuni care nu definesc concis şi clar ce se înţelege prin produs grav şi care riscuri sunt considerate semnificative şi care nu sunt considerate astfel, care este criteriul de determinare ce risc este semnificativ şi care nu este. La fel nu este oferită o noţiune clară a produsului sigur, ba mai mult, noţiunea din art. 2 contravine totalmente noţiunii de produs sigur din art. 3 al proiectului legii experizate. De asemenea, prevederile art. 2 privind standard conex contravin prevederilor art. 4 din proiectul legii.

Totodată, art. 19 lit. e) din Legea nr. 780/2001 prevede expres că terminologia utilizată trebuie să fie constantă şi uniformă atît în actul elaborat, cît şi în toate celelalte acte legislative; se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia. Această regulă spre regret nu este respectată în proiectul legii expertizat. Astfel noţiunile de produs, produs periculos, produs sigur, producător etc. se deosebesc radical de noţiunile specificate la art.1 din Legea nr. 105-XV din 13.03.2003 privind protecţia consumatorului.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul actului legislativ expertizat reglementează activitatea autorităţilor publice însă, proiectul nu stabileşte expres denumirea organului de stat abilitat cu funcţia de supraveghere a pieţii.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art. 3 alin.(5)

(5) Conformitatea unui produs cu criteriile care asigură respectarea cerinţei generale de securitate, în special cu prevederile alin. (2) - (4) ale prezentului articol, nu împiedică autorităţile competente să ia măsurile corespunzătoare pentru a impune restricţii privnd plasarea produselor pe piaţă sau să ceară retragerea de pe piaţă ori returnarea produsului, dacă produsul se dovedeşte a fi periculos.

Prevederile art. 3 alin.(5) stabilesc că indiferent de faptul dacă produsul corespunde criterilor generale de siguranţă, (de altfel, care sunt definite în legea expertizată), autoritatea competentă poate să ia măsurile corespunzătoare pentru a impune restricţii privind plasarea produselor pe piaţă sau să ceară retragerea de pe piaţă ori returnarea produsului, dacă produsul se dovedeşte a fi periculos. Această prevedere este coruptibilă prin însăşi caracterul ei, deoarece acordă dreptul unui organ, funcţionar din cadrul unei instituţii cu drept de control să interzică comercializarea unui produs din simplu motiv că el îl consideră periculos. Astfel, acest funcţionar prin comportamentul său şi, implicit, cu ajutorul drepturilor largi, acordate prin această lege, va putea cu uşurinţă să estorce de la producător, distribuitor etc. bunuri sau mijloace financiare.


Proiectul nu stabileşte expres denumirea organului de stat abilitat cu funcţia de supraveghere a pieţii.

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Revizuirea prevederilor art.3 alin.(5)

2

Art.8

Textul integral

Potrivit art. 8 din proiectul legii Guvernul va trebui să stabilească şi să formeze un organ nou care să fie responsabil de supravegherea pieţii. Această prevedere contravine prevederilor art. 22 alin. (2) şi art. 23 din Legea 105/13.03.2003 privind protecţia consumatorului care stabileşte că "Elaborarea şi promovarea politicii statului în domeniul protecţiei drepturilor consumatorilor şi coordonarea activităţii organelor administraţiei publice abilitate cu funcţii de protecţie a consumatorilor, conform art. 23, se efectuează de către Departamentul Standardizare şi Metrologie. Departamentul, inclusiv structurile lui teritoriale..." Totodată legea menţionată stabileşte atribuţiile de bază pe care trebuie să le îndeplinească acesta.

Coruptibilitate
Norme de blanchetă
Concurenţa normelor de drept

Revizuirea art.8

3

Art.10

Textul integral

Normele referitor la răspunderea pentru încălcarea prevederilor legii nu sînt detaliate, astfel încît să fie indicate explicit categoriile persoanelor pasibile răspunderii. Afară de aceasta, proiectul legii nu diferenţiază concret care acţiuni sunt pasibile de urmărire penală şi care acţiuni reprezintă contravenţii administrative. În acest context, considerăm că temeiul răspunderii trebuie să fie formulat coerent, cu diferenţierea categoriei respective de răspundere: disciplinară, administrativă, civilă sau penală.

Expresia "poartă răspundere penală şi/sau administrativă în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare" utilizată în cadrul proiectului actului legislativ trebuie să corespundă articolelor concrete din Codul penal sau Codul cu privire la contravenţiile administrative, în caz contrar normele respective vor avea un caracter pur declarativ.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Lipsa sancţiunilor clare şi proporţionale pentru încălcarea prevederilor din proiect
Confundarea / dublarea tipurilor de răspundere juridică pentru aceeaşi încălcare
Temeiuri neexhaustive pentru survenirea răspunderii
Lipsa / insuficienţa mecanismelor de contestare a deciziilor şi acţiunilor autorităţilor public

Considerăm că temeiul răspunderii trebuie să fie formulat coerent, cu diferenţierea categoriei respective de răspundere: disciplinară, administrativă, civilă sau penală.





Concluzii

Considerăm că proiectul Legii nu poate fi adoptat în redacţia în care a fost propus Parlamentului spre aprobare şi necesită a fi corelat cu actele legislative în vigoare, în special cu Legea privind protecţia consumatorului. Totodată, considerăm oportună doar completarea şi modificarea Legii privind protecţia consumatorului nr. 105-XV din 13.03.2003, fără a fi necesară adoptarea unui nou act legislativ.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei