Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

23 Noiembrie 2006

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificare art. 24 din Legea cu privire la Guvern

(înregistrat în Parlament cu numărul 4164 din 26 Octombrie 2006)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificare art. 24 din Legea cu privire la Guvern.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Scopul proiectului este de a redefini structura şi funcţiile Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul nu respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă


6. Suficienţa argumentării. Remarcăm dificultatea realizării unei expertize adecvate a proiectului în lipsa unei note informative privind condiţiile ce au impus redefinirea structurii şi funcţiilor Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, inclusiv privind corelarea noii structuri instituţionale cu reglementările legislaţiei comunitare. În opinia noastră, expunerea de motive este cu atît mai importantă în contextul în care adoptarea proiectului va implica o revizuire în cascadă a legislaţiei şi va avea consecinţe asupra capacităţii instituţionale şi funcţionale a administraţiei publice centrale şi, nu în ultimul rînd, urmări economice. Astfel, absenţa unei note informative nu corespunde exigenţelor enunţate în art. 23 din Legea nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative, în partea ce ţine de conţinutul dosarului de însoţire a proiectului de act legislativ.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului nu sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, nici proceduri administrative noi sau alte chestiuni vizînd activitatea acestora.




Concluzii

Expunem opinia că modificarea propusă conţine elemente de coruptibilitate şi este în contradicţie cu concepţiile şi tezele declarate de reforma a administraţiei publice centrale. Divizarea Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale are drept scop extinderea aparatului funcţionarilor publici şi reatribuirea nejustificată a competenţelor.

Conform Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale în Republica Moldova, adoptată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1402 din 30.12.2005, redefinirea funcţiilor şi structurii administraţiei publice centrale trebuie efectuată în spiritul standardelor europene, inclusiv, prin reducerea aparatului funcţionarilor publici şi stabilirea unui număr de ministere de resort adecvat activităţii Guvernului şi funcţionării autorităţilor administraţiei publice centrale.

Reieşind din această concepţie prin Legea nr.23-XVI din 14.04.2005, Legea nr.25-XVI din 16.02.06 şi Legea nr.114-XVI din 18.05.2006 au fost operate modificări în acelaşi articol 24 din Legea cu privire la Guvern.

Astfel, prin Legea nr.23-XVI din 14.04.2005 şi prin Hotărîrea Guvernului privind măsurile de reorganizare a unor ministere şi autorităţi administrative centrale ale Republicii Moldova nr.357 din 23.04.2005, au fost reorganizate Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, cu preluarea funcţiilor ce ţin de domeniul protecţiei sociale.

Considerăm că modificarea propusă, într-un interval de un an de zile, o perioadă relativ scurtă pentru acţiunea unui act normativ şi de activitate a ministerului în cauză, ar putea fi interpretată drept o tentativă de urmărire a unui interes de grup, de formare şi de creare a unor funcţii publice în interesul unor persoane.

În lipsa unor argumente clare cu privire la oportunitatea proiectului propus în raport cu eficienţa activităţii ministerelor noi şi cheltuielile bugetare corespunzătoare, acceptarea propunerii nu este binevenită, în contextul Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei