Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

11 Ianuarie 2007

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea şi completarea legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar

(înregistrat în Parlament cu numărul 4892 din 26 Decembrie 2006)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea şi completarea legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Casa Naţională de Asigurări Sociale , ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Proiectul expertizat are drept scop eficientizarea şi uniformizarea legislaţiei în domeniul salarizării bugetarilor.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul nu respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă


6. Suficienţa argumentării. Remarcăm dificultatea realizării unei expertize adecvate a proiectului legii în lipsa unei note informative în care s-ar specifica motivele incompatibilităţii legii propuse spre modificare cu legislaţia comunitară, precum şi a listei de referinţă a legislaţiei comunitare, fapt ce contravine exigenţelor enunţate în art. 23 din Legea nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative, în partea ce ţine de conţinutul dosarului de însoţire a proiectului de act legislativ. În acelaşi timp, menţionăm şi lipsa detaliilor referitor la efectul social, economic şi de altă natură, precum şi lipsa fundamentării economico-financiare a proiectului.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului nu sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, nici proceduri administrative noi sau alte chestiuni vizînd activitatea acestora.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art. unic

Excluderile propuse la art. 9 alineatul (1) litera b), alineatul (2) al art. 14, lit. e) din alineatul (1) şi alineatul (5) ale art. 21, precum şi a sintagmei "gradului sau categoriei de calificare"din alineatul (2) ale art. 26

Modificarile le considerăm oportune

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive

În aspectul folosirii în exerciţiul funcţiei a limbilor străine practica a demonstrat că prevederea în cauză implică cheltuieli bugetare nejustificate şi, totodată, coruptibilitatea, or, sporul pentru utilizarea limbilor străine, este stabilit aleatoriu la discreţia anumitor funcţionari.

2

Art. unic p. 5

în alineatul (8), propoziţia a doua, înainte de cifrele „15 %” şi „25 %”, se completează cu cuvintele „pînă la”,

Completarea alineatului (8) a art. 29 cu sintagma "pînă la" o considerăm generatoare de corupţie,reieşind din faptul că se acordă o marjă largă de atribuţii discreţionare (funcţionarii abilitaţi fiind tentaţi să stabilească sporurile reclamate nu în funcţie de cunoaşterea limbilor, ci după alte criterii). Cît priveşte textul "Cunoaşterea limbii etc." este acceptabil, dar propunem sintagma "la disciplina respectivă" din finalul ultimei propoziţii să fie înlocuită cu sintagma "a capacităţilor lingvistice".

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive

De exclus modificarea propusă.

3

Art. unic p. 5

se introduce în final un alineat nou, (10), cu următorul cuprins:

„(10) Pentru personalul unităţilor bugetare, inclusiv pentru funcţionarii publici ai unităţilor din partea stîngă a Nistrului, din satul Varniţa, raionul Anenii Noi şi satele Copanca şi Hadjimus, raionul Căuşeni, se stabileşte un spor în mărime de pînă la 30 % din salariul de bază.

Nu este clar de ce 30% şi nu 15% şi respectiv 25%? Alineatul 9 din acelaşi articol motivează creşterea sporului de la 15% la 40% (expresia "de la" fiind o normă ce conţine elemente de coruptibilitate), stabilit medicilor, ţinînd cont de riscul pentru viaţă şi sănătate. Considerăm că este o normă de favorizare a anumitor categorii de personal. Este injustă tendinţa legiuitorului de a acorda anumite privilegii unor categorii de cetăţeni, funcţionari etc. Într-un stat de drept toţi sunt egali în faţa legii, iar prevederea în cauză contravine Constituţiei (art.16) şi altor acte normative din domeniul protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale a persoanei.

Coruptibilitate
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De revizuit modificarea propusă.

4

Art. unic p.6

La articolul 30:

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Suplimentele pentru cumulare de profesii sau funcţii în orele de program se stabilesc în limitele economiei de mijloace din fondul de salarizare, formate din salariile tarifare sau din salariile funcţiei lucrătorilor disponibilizaţi. Cuantumul suplimentului de plată pentru cumulare nu poate fi mai mic decît 50% din salariul tarifar (salariul funcţiei) stabilit pentru profesia (funcţia) cumulată. În cazul cumulării profesiei sau funcţiei de către mai mulţi angajaţi, cuantumul suplimentului de plată pentru cumulare se stabileşte proporţional volumului lucrărilor executate de fiecare din ei, în limitele salariului funcţiei sau salariului tarifar stabilit pentru profesia (funcţia) cumulată. Lista profesiilor cumulate nu se limitează. Nu se permite cumularea de funcţii în orele de program personalului cu funcţii de conducere şi corpului profesoral.

Suplimentele pentru extinderea zonelor de deservire sau sporirea volumului lucrărilor executate se stabilesc în procente faţă de salariul tarifar sau salariul funcţiei al angajatului în funcţie de gradul de depăşire a zonelor de deservire sau sporire a volumului lucrărilor executate”;

alineatul (3) se completează în final cu următoarea propoziţie: „În cazul îndeplinirii de către angajatul care nu este locţiitor titular a obligaţiilor unei persoane temporar absente, care deţine o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de rangul întîi, acestui angajat i se va plăti salariul lunar al conducătorului absent.”.

Considerăm că norma respectivă, are totuşi un caracter prea special, în raport cu categoria generală a Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005. În acest context, trebuie să menţionăm că în cazul în care se va continua această practică "vicioasă", în opinia noastră, legea-cadru va trebui modificată, ori de cîte ori, vor apărea unele localităţi şi categorii de funcţionari cu statut "mai special". În această ordine de idei, considerăm că această normă contravine principiilor generale ale legiferării stabilite de Legea nr.780/2001 privind actele legislative, în special principiilor coerenţei, consecvenţei şi stabilităţii.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Alte riscuri
Nerespectarea principiilor tehnicii legislative

De revizuit conceptual modificarea propusă.

5

Art. unic p.6

sintagma "dar nu mai puţin de un fond" ce se conţine în alineatul (2), art. 32.

În varianta actuală, alineatul (2) favorizează cheltuieli nejustificate a surselor bugetare or, unităţile economice pot planifica un fond (două sau mai multe) lunar de salarizare pentru premiere şi ajutoare materiale.

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

În aspectul excluderii elementelor ce favorizează corupţia propunem sintagma ce se conţine în alineatul (2), art. 32 - "dar nu mai puţin de un fond" cu sintagma "în limita unui fond".





Concluzii

Adiţional trebuie să menţionăm faptul că principiile legiferării menţionate la punctul 9 din prezentul raport, nu sunt respectate cu atît mai mult, în cazul în care Guvernul înaintează două iniţiative legislative în paralel, care de fapt vizează aceiaşi lege. În acest context, poate fi invocată şi încălcarea principiului predictibilităţii normelor juridice, ţinînd cont de faptul că Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, fiind adoptată la 23 decembrie 2005 şi publicată 03.03.2006 a fost deja modificată de 3 ori.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei