Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

20 Noiembrie 2006

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea si completarea art. 32 din Legea cu privire la protecţia muncii

(înregistrat în Parlament cu numărul 4136 din 26 Octombrie 2006)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea si completarea art. 32 din Legea cu privire la protecţia muncii.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este un grup de deputaţi în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege ordinară, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Din cuprinsul notei informative anexate la proiect, poate fi sesizat scopul protecţiei angajatorilor în cazul depistării maladiilor profesionale cronice, prin scutirea lor de plata indemnizaţiilor unice.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă


6. Suficienţa argumentării. Remarcăm dificultatea realizării unei expertize adecvate a proiectului în lipsa informaţiilor despre cercetarea ştiinţifică a efectelor lui sociale, economice şi de altă natură la aplicarea în practică, despre rezultatele analizei lui comparative cu reglementările comunitare în domeniu şi a listei reglementărilor de referinţă ale legislaţiei comunitare. Faptul absenţei acestor date din conţinutul notei informative, nu corespunde exigenţelor enunţate în art. 23 din Legea nr. 780/2001 privind actele legislative, în partea ce ţine de conţinutul dosarului de însoţire a proiectului de act legislativ.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia rezultă prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului sînt concurente cu prevederile Codului muncii.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, nici proceduri administrative noi sau alte chestiuni vizînd activitatea acestora.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art. I p.1

Articolul 32 din Legea nr.625-XII din 2 iulie 1991 cu privire la protecţia muncii, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. În denumire, cuvintele "sau îmbolnăvirii profesionale" se exclud.

Considerăm că modificările propuse la denumirea art. 32 a Legii nr. 625/1991 şi la alin. (1), (2) şi (5) ale acestuia promovează interesele angajatorilor (unităţilor economice) şi neglijează drepturile şi interesele angajaţilor, stabilite în Constituţie (art. 24 "Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică" şi art. 43 "Dreptul la muncă şi la protecţia muncii"), precum şi în directiva menţionată mai sus. În opinia noastră, excluderea sintagmei respective nu va duce la diminuarea litigiilor, aşa cum mizează autorii proiectului, ci dimpotrivă la declanşarea mai multor litigii, din motivul că patronii nu se vor strădui să asigure nici măcar minimul condiţiilor elementare de muncă. Astfel, credem că numărul accidentelor de muncă cu final tragic ar putea creşte în progresie geometrică.

În acest sens remarcăm că Legea nr. 625/1991 trasează cadrul general pentru întreg procesul de legiferare în domeniul protecţiei muncii şi are scopul de a preveni accidentele de muncă şi bolile profesionale în mediul de muncă. Legea este obligatorie la nivelul întregii economii naţionale, respectiv în toate unităţile în care se desfăşoară procese de muncă în una din formele prevăzute de Codul muncii al Republicii Moldova.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Promovarea intereselor contrar interesului public
Prejudicierea intereselor contrar interesului public

Considerăm oportun de a menţine obligaţia angajatorilor de a plăti îndemnizaţia unică în cazul îmbolnăvirii profesionale a angajaţilor.

2

Art. I p. 5

5. Articolul se completează cu alineatul opt, cu următorul cuprins:

"În cazul reducerii capacităţii de muncă sau decesului în rezultatul unui accident de muncă sau a unei îmbolnăviri profesionale confirmată în modul stabilit, salariatului sau familiei lui i se acordă prestaţiile şi indemnizaţiile prevăzute de Legea asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr.756-XIV din 24 decembrie 1999."

Credem că dezvoltarea ideii propuse de iniţiatorii modificărilor va duce la o modificare suplimentară a art. 32 (Legea nr. 625/1991) în sensul excluderii sintagmei "în urma accidentului de muncă" or, Legea nr. 756/1999 reglementează asigurarea îndemnizaţiei nu numai pentru bolile profesionale, dar şi pentru accidentele de muncă.

Adiţional remarcăm faptul că în procesul elaborării proiectului supus expertizei nu au fost luate în considerare reglementările existente în cadrul altor acte legislative (spre exemplu Codul muncii). Acest, fapt, în viziunea noastră va conduce inevitabil la apariţia conflictelor normelor de drept, care reprezintă o premisă clasică a apariţiei situaţiilor de coruptibilitate.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Respingerea modificării propuse.





Concluzii

Considerăm că adoptarea proiectului legii este inoportună, implementarea lui în practică producînd efecte negative atît din punctul de vedere al promovării îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă, cît şi din punctul de vedere al investiţiilor în capitalul uman.

Crearea mediului de muncă adecvat reprezintă un factor al dezvoltării economice şi sociale, ducînd şi la creşterea capacităţii de muncă prin eradicarea unor boli, reducerea numărului de zile de incapacitate temporară de muncă şi reîncadrarea în muncă a celor care au fost temporar bolnavi. Reducerea cazurilor de îmbolnăviri profesionale şi, deceselor survenite în rezultatul accidentelor de muncă are ca efect creşterea productivităţii activităţii economice.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei