Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

02 Noiembrie 2006

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea cu privire la protecţia socială suplimentară a invalizilor de război

(înregistrat în Parlament cu numărul 4020 din 17 Octombrie 2006)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea cu privire la protecţia socială suplimentară a invalizilor de război.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Casa Naţională de Asigurări Sociale , ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Proiectul propune completarea listei beneficiarilor Legii 121/2001, prin completarea acesteia cu "persoanele care s-au aflat în oraşul Sankt-Petersbourg în perioada blocadei".



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul nu respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă


6. Suficienţa argumentării. În lipsa notei informative, considerăm argumentarea insuficientă.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectulu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului nu sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, nici proceduri administrative noi sau alte chestiuni vizînd activitatea acestora.




Concluzii

Tendinţa de creştere a cheltuielilor asigurărilor sociale de stat este consecinţa firească a dezvoltării economice a ţărilor în curs de dezvoltare. Volumul cheltuielilor publice este influenţat şi de factorul demografic. Astfel, creşterea demografică în ţările dezvoltate, susţinută de ţările în curs de dezvoltare, modificările intervenite în structura de vîrstă a populaţiei, înregistrate în special în perioada postbelică, au determinat, pe lîngă extinderea serviciilor sociale şi deci şi a resurselor ce le reclamă, şi iniţierea unor noi programe sociale (de exemplu: susţinerea emigranţilor, persoanelor defavorizate) sau de extindere a programelor existente asupra unor segmente tot mai mari ale populaţiei (de exemplu, asigurările sociale).

De asemenea, creşterea costului serviciilor sociale sau a nivelului ajutoarelor familiale, a alocaţiilor, precum şi modul foarte uşor de a le obţine, au condus la creşterea volumului acestor categorii de cheltuieli publice.

În temeiul celor enunţate, considerăm că proiectul urmează a fi adoptat doar după o evaluare financiară adecvată a acestuia (numărul beneficiarilor, mijloacele necesare etc.).



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei