Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

17 August 2007

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (publicitatea şedinţelor de judecată)

La solicitarea Ministerului Justiţiei



Evaluarea generală


1. Scopul promovării proiectului Potrivit notei informative, proiectul supus expertizei este promovat "în scopul executării punctului 11 din Planul de acţiuni privind implementarea Planului Preliminar de Ţară al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA "Provocările Mileniului" aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.32 din 11 ianuarie 2007..."



Fundamentarea proiectului


2. Suficienţa argumentării. Proiectul supus expertizei propune extinderea reglementării principiului publicităţii procesului de judecată prin:

* Reglementarea obligaţiei de a face publice hotărîrile judecătoreşti prin plasarea lor electronica pe pagini web ale curţilor de apel şi prin intermediul mijloacelor de informare în masă
* Specificarea datelor necesare a fi incluse în lista cauzelor fixate spre judecare / rolul instanţei
* Instituirea mecanismelor de control (supravegherea de către preşedintele instanţei de judecată) asupra respectării obligaţiei de a întocmi şi afişa lista cauzelor fixate spre judecare / rolul instanţei
* Instituirea competenţei Consiliului Superior al Magistraturii de a aproba Regulamentul privind modul de publicare al hotărîrilor judecătoreşti.

Nu este clar de ce proiectul nu prevede că şi hotărîrile Curţii Supreme de Justiţie urmează a fi făcute publice în acelaşi mod în care o propune pentru instanţele judecătoreşti "de fond" şi ale curţilor de apel, de ce proiectul propune extinderea reglementărilor sale referitoare la publicitatea procesului asupra Curţii Supreme de Justiţie doar în partea ce ţine de afişarea listei cauzelor fixate spre judecare / rolului de către judecători şi controlul exercitat de preşedinte asupra respectării acestei obligaţii.

Nota informativă este argumentată, deşi puţin convingătoare. În ea se face un discurs despre importanţa principiului publicităţii, abordînd repere conceptuale, utilizînd prisma reglementărilor internaţionale aplicabile Republicii Moldova (RM) în acest domeniu, însă se ajunge la concluzia că "în mare parte, legislaţia Republicii Moldova soluţionează majoritatea aspectelor legate de asigurarea publicităţii şedinţelor de judecată şi hotărîrilor judecătoreşti." Argumentarea conţinută în nota informativă trece sub tăcere care parte a legislaţiei RM soluţionează aspectele legale necesare asigurării publicităţii proceselor de judecată şi care nu. Din acest motiv şi scopul anunţat al promovării proiectului este unul puţin convingător, formal - executarea p.11 al Planului Preliminar de Ţară al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA "Provocările Mileniului" aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.23 din 11 ianuarie 2007. Concluzia care se impune din analiza scopului enunţat este că proiectul nu încearcă să soluţioneze o problemă de fond, cum ar fi aplicarea precară în practica judecătorească a principiului publicităţii, atît a şedinţelor, cît şi a hotărîrilor, lipsa controlului public asupra înfăptuirii justiţiei în RM, încrederea compromisă a societăţii în eficienţa sistemului judecătoresc naţional, dar implementarea unei obligaţii asumate faţă de un donator. În acest context, precizăm că executarea unei asemenea obligaţii nu ar fi lipsită de importanţă, dar în acelaşi timp nu poate constitui un scop în sine pentru promovarea unui proiect de lege.

Din aceste considerente, opinăm că, deşi "aglomerată", argumentarea conţinută în nota informativă este insuficientă.


3. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Nota informativă face cîteva referinţe la reglementările internaţionale ale principiului publicităţii:

* Art.10 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului
* Art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa CEDO
* Recomandarea Rec(2003)13 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind răspîndirea în mas-media a informaţiei despre procesele penale.

Concretizăm însă că aceste instrumente internaţionale sînt invocate nu pentru argumentarea prevederilor noului proiect, ci pentru a constata compatibilitatea deja existentă dintre legislaţia actuală şi prevederile acestor instrumente (a se vedea comentariul făcut la p.4 de mai sus al acestui raport de expertiză). Considerăm necesară elucidarea concretă a acelor prevederi internaţionale la care urmează a fi raliată legislaţia RM, pentru a ameliora practica aplicării principiului publicităţii.


4. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Nota informativă nu face nici o estimare a costurilor necesare pentru implementarea prevederilor propuse de proiect şi a sursei de acoperire a lor deşi, potrivit art.20 al Legii nr.780-XV privind actele legislative "concomitent cu elaborarea proiectului de act legislativ, grupul de lucru întocmeşte o notă informativă care include ... lit. d) fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură."

Pentru a putea aplica în viitor aceste prevederi, există cel puţin cîteva implicaţii de ordin financiar:

* Alocarea fondurilor pentru asigurarea tuturor judecătoriilor cu calculatoare, acces la internet şi crearea unei reţele interne între judecătoriile de toate nivelele, pentru asigurarea transmiterii informaţiei în condiţii de securitate
* Alocarea fondurilor pentru crearea, menţinerea şi actualizarea a 5 pagini web ale curţilor de apel
* Crearea unităţilor de personal specializate, suplimentare în cadrul curţilor de apel, responsabile de actualizarea şi menţinerea paginilor web ale fiecărei curţi. Potrivit proiectului, curţile de apel vor fi responsabile de plasarea pe pagina web nu doar a propriilor hotărîri, dar şi a hotărîrilor instanţelor "de fond".

Este necesar ca în nota informativă să se facă o evaluare a volumului de lucru pe care îl implică această obligaţie pentru curţile de apel. Ţinînd cont de faptul că una dintre atribuţiile Ministerului Justiţiei este ţinerea statisticii judiciare, considerăm că efectuarea unor calcule prealabile de implementare a prevederilor proiectului nu reprezintă o dificultate deosebită, în cazul generalizării informaţiei statistice disponibile.

Unica aluzie la cheltuielile de implementare este făcută în Art. VIII "Dispoziţii finale şi tranzitorii" ale proiectului de lege, care stabileşte punerea în aplicare a p.1. din articolul I al proiectului (obligaţia de publicare a "hotărîrilor definitive ale instanţelor judecătoreşti de fond şi a curţilor de apel ... pe pagina web a curţilor de apel") "după crearea condiţiilor corespunzătoare...". Această referinţă este extrem de vagă, întrunind elementul coruptibilităţii de formulare ambiguă.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


5. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


6. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


7. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului nu sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei.


8. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Proiectul conţine norme cu formulări ambigui, iar în cîteva cazuri nu respectă normele de ortografie.

Una din formulările utilizate defectuos în proiect este conţinută în art.I, care modifică art.10 al Legii nr.514-XIII privind organizarea judecătorească, făcînd referirea confuză la "instanţele judecătoreşti de fond şi a curţilor de apel". Aparent, autorul proiectului a confundat noţiunile de "instanţă judecătorească de fond" şi "judecătorie".

O altă formulare confuză este alternarea terminologiei "informaţia privind cauzele fixate pentru judecare" (în p.2 al Art. I, Art. II, Art. III, Art. V p.1 şi p.2) şi "rolul" (în p.3 al Art. I), însă nu după criteriul categoriei de proces (civil / penal) cum o face legislaţia procesuală (art.353, alin.(2) al Codului de procedură penală operează cu noţiunea de "lista cauzelor fixate pentru judecare", iar art.193 alin.(2) al Codului de procedură civilă utilizează noţiunea de "rol"), dar după nişte criterii necunoscute. Considerăm că nici una dintre noţiunile "informaţia privind cauzele fixate pentru judecare" şi "rol" nu pot fi utilizate alternativ pentru a desemna concomitent ambele categorii procesuale, fiind necesară respectarea terminologiei consacrate în legislaţia procesuală civilă şi penală, spre exemplu prin utilizarea expresiei "datele incluse pe rol / lista cauzelor fixate pentru judecare".


9. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul se referă la activitatea instanţelor de judecată, adăugînd preşedinţilor tuturor instanţelor de judecată atribuţia de a verifica respectarea de către judecători a obligaţiei de afişare a listei cauzelor fixate spre judecare / rolului instanţei.

O inovaţie importantă introdusă prin proiect este plasarea pe pagina web a curţilor de apel a tuturor hotărîrilor definitive ale acestor curţi, precum şi ale "judecătoriilor de fond". În legătură cu aceasta, proiectul fixează obligaţia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a detalia mecanismul realizării acestor plasări electronice de către instanţele de judecată printr-un regulament special. Considerăm că această normă de blanchetă nu ar fi afectată de riscurile coruptibilităţii, dacă proiectului ar fi fost însoţit de o fundamentare financiar-economică. Însă, din moment ce această fundamentare nu este, intervin o serie de pericole pentru aplicarea prevederilor proiectului, care nu vor putea fi soluţionate nici de către CSM. Printre acestea, menţionăm:

* Lipsa dotării tehnice şi accesului la internet a tuturor judecătoriilor, lipsa unei reţele interne între toate instanţelor de judecată, care ar asigura transmiterea informaţiei în formă electronică de la o instanţă la alta în condiţii de securitate;
* Lipsa personalului specializat şi instruit în mod uniform privind standardele transmiterii informaţiei la fiecare instanţă de judecată. Accentuăm, că aplicarea principiului planificării autonome a bugetului fiecărei instanţe nu este suficient în acest context, fiind necesară elaborarea unor standarde unice de lucru cu informaţia electronică de diferit grad de sensibilitate conţinută în hotărîrile judecătoreşti.


10. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art.I, art.10 alin.(4) al Legii nr.514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească

Hotărîrile definitive ale instanţelor judecătoreşti de fond şi a curţilor de apel se publică pe pagina web a curţilor de apel.

Se confundă termenii "instanţă judecătorească de fond" cu "judecătorie". Proiectul operează cu o noţiune diferită decît cea prevăzută în lege.
Nu este clară exceptarea hotărîrilor definitive ale Curţii Supreme de Justiţie de la obligaţia plasării lor pe o pagină web.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Înlocuirea noţiunii de "instanţă judecătorească de fond" cu termenul de "judecătorie".

Înlocuirea "a" cu "ale" înainte de textul "curţilor de apel" în ambele cazuri.

Extinderea aplicabilităţii prevederii şi asupra hotărîrilor Curţii Supreme de Justiţie.

2

Art.I, art.10 alin.(5) al Legii nr.514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească

Hotărîrile definitive ale instanţelor judecătoreşti de fond, curţilor de apel pot fi făcute publice prin intermediul mijloacelor de informare în masă.

A se vedea obiecţia făcută la art.10 alin.(4) de mai sus.
Nu este clar de către cine, cînd şi care hotărîri definitive ale instanţelor menţionate sînt publicate prin intermediul mijloacelor de informare în masă.

Coruptibilitate
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

A se vedea recomandarea făcută la art.10 alin.(4) de mai sus.

Concretizarea subiectului care este în drept să publice hotărîrile respective, a cazurilor şi categoriilor de hotărîri care pot fi făcute publice prin intermediul mass media.

3

Art.I, art.27 alin.(1) lit.e1) şi art.39 alin.(1) lit.g1) al Legii nr.514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească

Art.27 alin.(1) lit.e1):
realizează controlul asupra întocmirii şi afişării de către judecătorii din cadrul instanţei pe care o conduce, a informaţiei privind cauzele fixate pentru judecare
Art.39 alin.(1) lit.g1):
realizează controlul asupra întocmirii şi afişării de către judecătorii din cadrul instanţei pe care o conduce, a informaţiei privind cauzele aflate pe rolul acesteia

Nu este clară utilizarea distinctă a noţiunilor de "cauzele fixate pentru judecare" şi "cauzele aflate pe rol" în textul aceleiaşi legi, cu atît mai mult că terminologia respectivă nu este uniformă cu terminologia consacrată în legislaţia procesuală civilă şi penală. A se vedea comentariul făcut la p.10 de mai sus a prezentului raport de expertiză.
Cît priveşte utilizarea noţiunii de "informaţie" în contextul acestor articole, a se vedea obiecţia făcută mai jos la p.12.2 a prezentului raport de expertiză.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Adaptarea termenilor utilizaţi în aceste articole la terminologia consacrată a legislaţiei procesuale civile şi penale (a se vedea recomandarea făcută la p.10 de mai sus a prezentului raport de expertiză).

4

Art.II, art.7 alin.(1) lit.j1) al Legii nr.789-XIII din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie

realizează controlul asupra întocmirii şi afişării de către judecătorii din cadrul Curţii pe care o conduce, a informaţiei privind cauzele fixate pentru judecare

Aşa cum există o singură Curte Supremă de Justiţie în RM, specificarea "pe care o conduce" în cazul preşedintelui CSJ este în plus.
"Informaţia privind cauzele fixate pentru judecare" reprezintă un termen nou pe lîngă cele două deja consacrate în legislaţia procesuală: "lista cauzelor fixate pentru judecare" (Codul de procedură penală) şi "rolul" (Codul de procedură civilă), cu atît mai mult că în detalierea acestor "informaţii" în codurile respective, proiectul de asemenea operează cu acelaşi termen, ca fiind însă deja o parte a acestor informaţii ("şi alte informaţii care asigură transparenţa proceselor judecătoreşti").

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Excluderea formulării "pe care o conduce".

Reformularea expresiei "a informaţiei privind cauzele fixate pentru judecare", astfel încît să se excludă caracterul ambiguu al naturii acestor "informaţii", spre exemplu prin referinţă expresă la legislaţia procesual civilă şi penală.

Concretizarea atribuţiei preşedintelui instanţei de a verifica nu doar simpla întocmire şi afişare, dar conţinutul plenar al întocmirii respectivei "informaţii", precum şi afişarea ei în termenul stabilit de prevederile legislaţiei procesuale.

5

Art.III, art.14 lit.f1) al Legii nr.836-XIII din 17 mai 1996 cu privire la sistemul instanţelor judecătoreşti militare

Realizează controlul asupra întocmirii şi afişării de către judecătorii din cadrul instanţei pe care o conduce, a informaţiei privind cauzele fixate pentru judecare

A se vedea obiecţia făcută la art.7 alin.(1) lit.j1) al Legii nr.789-XIII de mai sus, cu diferenţierea corespunzătoare a instanţei de judecată la care se referă aceste două articole.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

A se vedea recomandarea făcută la art.7 alin.(1) lit.j1) al Legii nr.789-XIII de mai sus, cu diferenţierea corespunzătoare a instanţei de judecată la care se referă aceste două articole.

6

Art. V, art. 15 alin.(1) lit.g1) şi Art.20 alin.(1) lit.f1) al Legii nr.970-XIII din 24 iulie 1996 cu privire la instanţele judecătoreşti economice

Ambele articole prevăd:
Realizează controlul asupra întocmirii şi afişării de către judecătorii din cadrul instanţei pe care o conduce, a informaţiei privind cauzele fixate pentru judecare

A se vedea obiecţia făcută la art.7 alin.(1) lit.j1) al Legii nr.789-XIII de mai sus, cu diferenţierea corespunzătoare a instanţei de judecată la care se referă aceste două articole.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

A se vedea recomandarea făcută la art.7 alin.(1) lit.j1) al Legii nr.789-XIII de mai sus, cu diferenţierea corespunzătoare a instanţei de judecată la care se referă aceste două articole.

7

Art. VI, art.353 alin.(2) al Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003

indicîndu-se numărul dosarului, numele judecătorului (judecătorilor) care examinează cauza, ziua, ora desfăşurării şedinţei, numele inculpatului (inculpaţilor) şi infracţiunea care formează obiectul examinării şi alte informaţii care asigură transparenţa proceselor judecătoreşti.

Formularea "alte informaţii care asigură transparenţa proceselor judecătoreşti" este prea vagă. În acest sens, a se vedea obiecţia făcută la Art. II al proiectului, în p. 12.2 al prezentului raport de expertiză.
Pe de altă parte, o scăpare considerabilă reprezintă lipsa cerinţei de a indica pe rol locul desfăşurării şedinţei, adică sala de judecată. Considerăm că neindicarea acesteia, va reprezenta un impediment considerabil al accesului publicului care doreşte să asiste la procesul penal respectiv.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

După cuvîntul "şedinţei" de introdus "şi sala de şedinţe"

sau, alternativ:

după cuvîntul "ora" să se introducă "şi locul".

Excluderea formulării "şi alte informaţii care asigură transparenţa proceselor judecătoreşti" sau clarificarea sensului acestei formulări. În orice caz, de înlocuit noţiunea de "informaţii" cu o altă categorie, pentru a evita dublarea semantică cu noţiunea de "informaţii" propusă a fi introdusă în alte articole ale proiectului expertizat (a se vedea recomandarea mai detaliată făcută în p.13.6 al acestui raport).

8

Art. VII, art.193 alin.(2) al Codului de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003

fiind indicat numărul, numele judecătorului (judecătorilor) care examinează cauza, ziua, ora desfăşurării şedinţei, numele pîrîtului (părţilor), stadiul procesual, obiectul litigiului şi alte informaţii care asigură transparenţa proceselor judecătoreşti.

Lipsa specificării faptului că "numărul" se referă la dosar, conduce la interpretare faptului că judecătorii în procesele civile au numere.
Formularea "alte informaţii care asigură transparenţa proceselor judecătoreşti" este prea vagă. În acest sens, a se vedea obiecţia făcută la Art. II al proiectului, în p. 12.2 al prezentului raport de expertiză.
Pe de altă parte, lipsa cerinţei de a indica pe rol locul desfăşurării şedinţei, adică sala de judecată reprezintă o scăpare considerabilă. Considerăm că neindicarea acesteia, va reprezenta un impediment considerabil a accesului publicului care doreşte să asiste la procesul civil respectiv.
Nu este clar sensul expresiei de "stadiu procesual", deoarece nu este o expresie consacrată în Cod.
Expresia "numele pîrîtului" (părţilor) de asemenea este confuză pentru aplicare: cînd judecătorul va indica doar numele pîrîtului şi cînd numele ambelor părţi? Pe de altă parte, în procedura specială (necontencioasă), nu există pîrît, există petiţionar.
Observăm că în reglementarea paralelă propusă a fi introdusă în Codul de procedură penală există cerinţa indicării infracţiunii la care se referă cauza, pe cînd în Codul de procedură civilă nu se propune a fi introdusă cerinţa specificării succinte a esenţei cauzei civile.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

De introdus cuvîntul "dosarului" după cuvîntul "numărul".

După cuvîntul "şedinţei" de introdus "şi sala de şedinţe"

sau, alternativ:

după cuvîntul "ora" să se introducă "şi locul".

Excluderea formulării "şi alte informaţii care asigură transparenţa proceselor judecătoreşti" sau clarificarea sensului acestei formulări. În orice caz, de înlocuit noţiunea de "informaţii" cu o altă noţiune, pentru a evita dublarea semantică cu noţiunea de "informaţii" propusă a fi introdusă în art.27 alin.(1) lit.e1) şi art.39 alin.(1) lit.g1) al Legii nr.514/1995, art.7 alin.(1) lit.j1) al Legii Nr.789/1996, art.14 lit.f1) al Legii nr.836/1996, art.4 alin.(4) lit.b1) al Legii Nr.947/1996, art.15 alin.(1) lit.g1) şi art.20 alin.(1) lit.f1) al Legii Nr.970/1996.

Excluderea formulării de "stadiu procesual" şi înlocuirea ei cu o noţiune determinată de Cod.

Excluderea formulării "numele pîrîtului (părţilor)" şi înlocuirea cu "numele părţilor".

După "numele părţilor" de introdus cerinţa indicării esenţei cauzei civile.

9

Art. VIII - Alineat unic "Dispoziţii finale şi tranzitorii"

Punctul 1 din articolul I referitor la completarea articolului 10 din Legea privind organizarea judecătorească cu alineatul (4) va fi pus în aplicare după crearea condiţiilor corespunzătoare, dar nu mai tîrziu de 1 ianuarie 2009.

"după crearea condiţiilor corespunzătoare" este o formulare prea vagă pentru o ambiţie legislativă reală de asigurare a aplicării prevederilor proiectului. A se vedea comentariile făcute în p.7 de mai sus al acestui raport.
"dar nu mai tîrziu de 1 ianuarie 2009" reprezintă un termen utopic, în absenţa oricărei estimări şi previzibilităţi a măsurilor concrete de realizare a acestor prevederi, precum şi în lipsa oricărei fundamentări economico-financiare a proiectului, contrar prevederilor art.20 al Legii nr.780-XV.

Coruptibilitate
Stabilirea unor termene nejustificate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Evaluarea cheltuielilor financiare necesare pentru implementarea proiectului. Planificarea reală a măsurilor de implementare necesare şi stabilirea unui termen real, în funcţie de calculele estimate în nota de fundamentare şi dispoziţiile finale şi tranzitorii ale proiectului.





Concluzii

În concluzie considerăm că proiectul legii supus expertizei este afectat de elemente de coruptibilitate, ce ţin în principal de:

* lipsa oricărei fundamentări economico-financiare
* lipsa unei argumentări convingătoare cuprinse în nota informativă
* abundenţa formulărilor lingvistice ambigui, introducerea termenilor neconsacraţi în legislaţie sau proiect, confundarea noţiunilor juridice
* stabilirea unor termene nerealiste de punere în aplicare a legii

Ideea sporirii transparenţei justiţiei urmăreşte realizarea scopurilor anticorupţionale, însă succesul promovării acestei idei depinde, în mare parte, de reglementări libere de elementele de coruptibilitate menţionate în acest raport.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei