Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

02 Decembrie 2008

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii cu privire la simbolurile publice

(înregistrat în Parlament cu numărul 2938 din 14 Octombrie 2008)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii cu privire la simbolurile publice.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Preşedintele RM, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce nu corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001. Astfel, art.72 al Constituţiei şi art.9 alin.(3) din Legea privind actele legislative, 780/2001 nu prevăd în lista reglementărilor ce se adoptă prin legi organice categoria legilor prin care se reglementează raporturile juridice ce ţin de modul de înregistrare a simbolurilor publice, de protecţia juridică şi de utilizarea acestora. Mai mult decît atît, legislaţia Republicii Moldova abundă de legi organice, astfel încît divizarea legilor pe categorii ordinare şi organice aproape că şi-a pierdut valoarea practică.


3. Scopul promovării proiectului Preambulul proiectului de lege prevede că legea urmează a fi adoptată "în scopul promovării unei politici de stat unitare în domeniul simbolurilor publice".



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă


6. Suficienţa argumentării. Argumentarea conţinută în nota informativă se referă, în principal, la: necesitatea promovării proiectului (5.1), noutăţile reglementărilor propuse de proiect (5.2) şi precizează modificările legislative ce se vor impune în rezultatul promovării proiectului (5.3).

5.1. Necesitatea promovării proiectului. Potrivit autorilor notei informative, "în prezent nu există un act legislativ care ar reglementa raporturile juridice ce ţin de modul de înregistrare a simbolurilor publice, de protecţia juridică şi de utilizarea acestora", motiv din care se impune promovarea proiectului de Lege cu privire la simbolurile publice. În cele ce urmează, autorii notei informative menţionează că "promovarea unei politici de stat unitare în domeniul simbolurilor publice (elaborarea şi utilizarea acestora, asigurarea unei evidenţe stricte şi a aplicării unor standarde unice bazate pe cerinţele heraldicii, vexilologiei, imnologiei, sigilografiei, faleristicii şi uniformisticii) este un imperativ al timpului. În scopul creării unui cadru juridic adecvat privind simbolurile publice a şi fost elaborat proiectul de lege respectiv".

Considerăm neîntemeiată argumentarea necesităţii promovării proiectului invocată de autori în nota informativă, deoarece exact acelaşi text este înscris în Decretul Nr.415 din 05.12.95 cu privire la Comisia naţională de heraldic: "1. În scopul promovării unei politici unitare în domeniul simbolurilor oficiale ale Republicii Moldova, se creează pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova Comisia naţională de heraldică (în continuare Comisia). 2. În activitatea sa Comisia se bazează pe Constituţia şi legile Republicii Moldova, decretele Preşedintelui, hotărîrile Parlamentului şi ale Guvernului precum şi pe prezentul Regulament, ţinînd seama de tradiţiile naţionale şi respectînd cerinţele ştiinţelor speciale ale istoriei: heraldicii, vexilologiei, sigilografiei, faleristicii etc."

5.2. Noutăţile reglementărilor propuse. Nota informativă menţionează şi domeniile noi de reglementare ale legii. Astfel, "În proiect sînt definite noţiunile de bază, specificate simbolurile naţionale, teritoriale, corporative şi cele particulare. Se stabileşte că Comisia Naţională de Heraldică, care va activa pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, este autoritatea ce va promova politica de stat unitară în domeniul simbolurilor publice. Componenţa comisiei şi regulamentul de activitate al acesteia vor fi aprobate prin decrete ale şefului statului. Ţinem să menţionăm că în Federaţia Rusă, Estonia, Lituania, Belarus, Ucraina etc. organele naţionale competente în acest domeniu activează pe lîngă instituţia şefului statului. În cadrul Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova va fi instituit cabinetul de heraldică unde va activa Heraldistul de Stat al Republicii Moldova - secretar de drept al Comisiei Naţionale de Heraldică, care va avea statut de funcţionar public. [...] Membrii Comisiei Naţionale de Heraldică vor activa pe baze obşteşti, cu excepţia Heraldistului de Stat al Republicii Moldova. [...] Proiectul de lege prevede şi instituirea Armorialului General al Republicii Moldova - registru de stat în care se înregistrează simbolurile publice utilizate pe teritoriul Republicii Moldova."

Proiectul omite să articuleze clar că noutatea de bază a proiectului constă în transformarea simbolurilor corporative private şi particulare în simboluri publice, prin intermediul înregistrării acestora în Armorialul de Stat al Republicii Moldova. Necesitatea acestei inovaţii nu este argumentată în nici un fel, încercîndu-se aplicarea justificării generale a oportunităţii reglementării simbolurilor de stat si pentru cele private. Unicul beneficiu ce ar rezulta din această noutate legislativă ar fi încasarea taxelor pentru înregistrarea simbolurilor private / eliberarea diplomelor ce confirmă înregistrarea lor de către Comisia Naţională de Heraldică.

5.3. Modificările legislative în rezultatul promovării proiectului. Nota informativă menţionează şi lista actelor legislative şi normative ce urmează a fi modificate în rezultatul promovării proiectului (a se vedea punctul 10 de mai jos).

Avînd în vedere cele expuse mai sus, considerăm că argumentarea inclusă în nota informativă este serioasă insuficient şi este doar parţial valabilă pentru promovarea proiectului propus.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Cu excepţia referinţei generale la practica Federaţiei Ruse, Estoniei, Lituaniei, Belorusia şi Ucrainei conţinute în nota informativă, referinţe la compatibilitatea prevederilor proiectului cu legislaţia comunitară şi/sau alte standarde internaţionale nu se conţin nici în textul proiectului, nici în nota informativă.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Proiectul conţine trimitere la sursa finanţării activităţii Comisiei Naţionale de Heraldica - "mijloacele prevăzute în bugetul de stat pentru Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova". Cu toate acestea, Comisia respectivă a fost instituită în anul 1995, motiv din care este rezonabil să considerăm că acoperirea financiară a activităţii acesteia deja de 13 ani este inclusă în legea bugetului. Prin urmare, specificarea mijloacelor de finanţare a activităţii Comisiei nu reprezintă o formă de fundamentare financiar-economică a proiectului, pentru că nu se referă la prevederi noi implementarea cărora vor atrage cheltuieli. Astfel, nota informativă nu conţine nici o estimare a cheltuielilor aferente implementării prevederilor novatoare ale proiectului de lege, deşi realizarea unora din ele (spre exemplu, referitoare la crearea funcţiei publice salarizate de Heraldist de Stat al Republicii Moldova, elaborarea şi menţinerea registrului de stat Armorialul General al Republicii Moldova ş.a.) presupune alocarea finanţelor din bugetul public. Nefiind prevăzute în legea (proiectul legii) bugetului public pentru anul 2009, aplicarea efectivă a proiectului legii poate fi preconizată doar pentru anul 2010. Astfel, în dispoziţiile finale şi tranzitorii ale proiectului trebuie să fie indicată data de la care va avea loc punerea în aplicare a legii (din anul 2010 sau 2009, în cel de-al doilea caz nota informativă urmînd să precizeze şi sursa finanţării).



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă expres promovarea unor interese/beneficii private. Cu toate acestea, evidenţa şi înregistrarea simbolurilor persoanelor fizice şi persoanelor juridice de drept privat urmăreşte un scop neclar şi este susceptibil de a promova anumite interese politice. Considerăm necesară excluderea simbolurilor corporative de drept privat şi a celor particulare de sub incidenţa proiectului legii, deoarece acestea nu fac parte din domeniul public al statului.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. După cum am menţionat în punctul 5.2. de mai sus, implementarea proiectului va atrage încasarea taxelor de la persoanele fizice şi juridice de drept privat pentru înregistrarea simbolurilor acestora. Suplimentar, a se vedea comentariile la art.1 alin.(2) din tabelul inclus la punctul 13 al prezentului raport.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. După cum se menţionează şi în nota informativă ce însoţeşte proiectul, promovarea acestuia va atrage "modificarea următoarelor acte normative: Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, Legea serviciului public, Legea taxei de stat şi decretele Preşedintelui Republicii Moldova care se referă la activitatea Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova", în vederea asigurării compatibilităţii proiectului cu reglementările existente. Avînd în vedere art.47 alin.(7) din Legea nr. 797-XIII din 02.04.1996 pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, potrivit căruia "Dacă pentru executarea actului legislativ care se adoptă este necesară elaborarea altor acte legislative sau normative, se anexează lista acestora şi/sau, după caz, şi proiectele lor.", considerăm necesară promovarea paralelă a proiectelor acestor modificări cu proiectul propus.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect conţin anumite deficienţe, în special exprimările prin care se dublează semantic categoriile de simboluri publice, naţionale şi de stat. Se utilizează si noţiuni care nu au fost şi nu se definesc în legislaţie.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul reglementează activitatea Comisiei Naţionale de Heraldică (în continuare "CNH"), a Heraldistului de Stat al Republicii Moldova, descrie modalitatea de ţinere, păstrare şi utilizare a Armorialului General al Republicii Moldova (art.8, 9 şi 10 din proiect) şi stabileşte procedura de aprobare a simbolurilor naţionale, teritoriale, corporative, particulare, a regulamentelor şi instrucţiunilor (de utilizare, de reproducere, de executare etc.) acestora, precum şi procedura de înregistrare a acestor simboluri în Armorialul General al Republicii Moldova.

Este neclar motivul din care procedura pentru aprobarea simbolurilor naţionale, a diferitor simboluri teritoriale şi corporative ale autorităţilor administrative centrale diferă atît de mult. În tabelul din Anexa 1 la acest raport sunt exemplificate diferenţele de procedură prevăzute pentru adoptarea a 7 tipuri de simboluri din 4 categorii prevăzute de lege: 1 tip de procedură pentru simbolurile naţionale, 2 tipuri de procedură pentru simbolurile teritoriale, 3 tipuri de procedură pentru simboluri corporative şi 1 tip de procedură pentru simbolurile particulare. În total, aprobarea simbolurilor conţine aproximativ 8 etape procedurale diferite, aplicabile sau inaplicabile în dependenţă de categoria din care face parte simbolul.

Cu excepţia simbolurilor Forţelor Armate ale Republicii Moldova, pare inutilă implicarea Preşedintelui Republicii Moldova în această procedură, prin emiterea decretelor de instituire şi înregistrare a simbolurilor în Armorialul General al Republicii Moldova. Nu este clar de ce în anumite cazuri acesta prin decret instituie şi înregistrează simbolul, iar în alte cazuri - doar înregistrează acest simbol (spre ex.: simbolurile teritoriale şi cele teritoriale ale UTA cu statut special). În anumite cazuri, nu este clar prin ce acte ale autorităţii publice au loc anumite aprobări (spre ex.: aprobarea simbolurilor naţionale şi a regulamentelor acestora se face de către Parlament prin ce act?). Mai mult decît atît, nu este explicată deosebirea dintre regulamentele privind simbolurile publice şi instrucţiunile de utilizare a acestora şi necesitatea de a avea două tipuri diferite de asemenea acte, adoptate, de organe diferite.

În concluzie, considerăm reglementarea acestor proceduri administrative de aprobare a simbolurilor prea complicată şi inconsecventă cu privire la simbolurile de stat, iar în privinţa simbolurilor entităţilor de drept privat - absolut inutile.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Preambul

Parlamentul adoptă prezenta lege organică

Art.72 al Constituţiei şi art.9 alin.(3) nu prevede în lista reglementărilor ce se adoptă prin legi organice legile prin care se reglementează raporturile juridice ce ţin de modul de înregistrare a simbolurilor publice, de protecţia juridică şi de utilizarea acestora.

Alte riscuri
Abundenţa legilor organice

Înlocuirea sintagmei "organice" cu "ordinare".

2

Art.1 alin.(2)

Prezenta lege nu este aplicabilă mărcilor de produs şi de serviciu.

Pe lîngă mărcile de produs şi de serviciu (categorii de mărci ce nu sunt definite în Legea nr. 38-XVI din 29.02.2008 privind protecţia mărcilor), există şi alte modalităţi de identificare ale persoanelor juridice de drept privat, cum ar fi emblemele, logotipurile etc. ale asociaţiilor obşteşti, fundaţiilor, altor organizaţii non-profit ce nu prestează servicii sau produc bunuri. Actualmente, semnele de identificare ale acestor categorii de persoane juridice se bucură de protecţia generală a dreptului de autor, fiind suficientă prima prezentare publică pentru ca respectivul semn/operă să se bucure de protecţie. În practică, este posibilă ca o organizaţie non-profit să achite serviciile de elaborare a logotipului său, iar o altă entitate să îl înregistreze în Armorialul General al RM, bucurîndu-se astfel de drepturile exclusive ale posesorului asupra simbolului public prevăzute în art.11 al proiectului, legalizînd astfel, practic, o însuşire neautorizată a simbolului altei organizaţii.

Mai mult decît atît, nu este necesar ca sfera de aplicare a legii să se extindă şi asupra subiecţilor de drept privat, în special asupra persoanelor juridice ce nu desfăşoară activităţi cu cop de profit.

Coruptibilitate
Prejudicierea intereselor contrar interesului public
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Completarea acestui alineat în final cu " , emblemelor, logotipurilor şi altor semne de identificare ale persoanelor juridice ce nu desfăşoară activităţi de antreprenoriat".

3

Art.4 alin.(1) lit.a)-d) şi art.7 alin.(5)

Art.4. Simbolurile naţionale

(1) Simbolurile naţionale sînt: ...

a) stema de stat;

b) drapelul de stat;

c) imnul de stat;

d) sigiliul de stat...

Art.7. Simbolurile particulare

...

(5) Simbolurile de stat sau elementele acestora nu pot fi utilizate în simbolurile particulare.

Potrivit art.12 al Constituţiei, drapelul, stema şi imnul reprezintă simboluri de stat, pe cînd proiectul numeşte aceste şi alte simboluri drept naţionale, făcînd parte din categoria largă a "simbolurilor publice".

Mai mult decît atît, în art.7 alin.(5) se face trimitere la simbolurile de stat, care nu sunt însă definite în proiect şi nu este clar dacă toate sau doar o parte din simbolurile naţionale sunt simboluri de stat.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Aducerea proiectului în conformitate cu prevederile Constituţiei.
Excluderea ambiguităţilor din art.7 referitoare la categoria de simboluri ce constituie simboluri de stat.
Excluderea ambiguităţilor din tot textul proiectului legate de delimitarea simbolurilor publice, naţionale şi de stat, care par categorii foarte apropiate.

4

Art.4 alin.(1) lit. j)

(1) Simbolurile naţionale sînt: ...

j) brandul naţional; ...

Legislaţia Republicii Moldova şi textul proiectului nu conţin o definiţie a noţiunii de "brand". În lipsa acesteia, pot fi utilizate definiţiile incluse în dicţionarul explicativ, care prevede: "brand - aruncător de mine; proiectil de aruncător de mine; aruncător de bombe sau mine, cu ţeavă neghintuită în interior şi traiectoria curbă."

Coruptibilitate
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Includerea definiţiei noţiunii de "brand" în proiect.

5

Art.4 alin.(2) şi alin.(4)

(2) Simbolurile naţionale şi regulamentele cu privire la acestea se aprobă de Parlament după avizarea lor de Comisia Naţională de Heraldică.

...

(4) Instrucţiunile (de utilizare, de reproducere, de executare etc.) referitoare la simbolurile naţionale se aprobă prin hotărîri de Guvern, după avizarea lor de Comisia Naţională de Heraldică.

Nu este clar de ce sunt necesare două tipuri de acte referitoare la simbolurile naţionale: regulamentele privind simbolurile naţionale şi instrucţiunile de utilizare a acestora, adoptate, de organe diferite.

În privinţa instrucţiunilor se precizează că acestea se aprobă prin hotărîri de Guvern, însă simbolurile naţionale şi regulamentele cu privire la ele se indică doar că se aprobă de Parlament, însă nu se spune prin ce act (hotărîre a Parlamentului, lege etc.)

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Excluderea alin.(4) sau specificarea diferenţei conţinutului regulamentelor cu privire la simbolurile naţionale (aprobate de Parlament) şi ale instrucţiunilor referitoare la simbolurile naţionale.

6

Art.5 alin.(1) lit.g)

(1) Simbolurile teritoriale sînt: ...

g) brandul;

A se vedea obiecţia de la p.3 din acest tabel.

Coruptibilitate
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Includerea definiţiei noţiunii de "brand" în proiect.

7

Art.5 alin.(2)-(7)

Alineatele (2)-(4) reglementează procedura de aprobare a simbolurilor teritoriale şi ale regulamentelor şi instrucţiunilor referitoare la acestea.

Alineatele (5)-(7) reglementează procedura de aprobare a simbolurilor teritoriale ale UTA cu statut special şi ale regulamentelor şi instrucţiunilor referitoare la acestea.

Alineatele (2)-(4) şi (5)-(7) sunt practic identice, cu deosebirea că în cazul simbolurilor teritoriale "Preşedintele Republicii Moldova emite decrete privind instituirea şi înregistrarea lor în Armorialul General al Republicii Moldova", iar în cazul simbolurilor teritoriale ale UTA cu statut special "Preşedintele Republicii Moldova emite decretul privind înregistrarea lor în Armorialul General al Republicii Moldova".

Este neclară semnificaţia procedurală de "instituire" a simbolului prin decret, din moment ce acesta este aprobat prin decizia/hotărîrea organului vizat.

În general, necesitatea implicării Preşedintelui RM la instituirea şi/sau înregistrarea simbolurilor prin decrete trezeşte, cel puţin, nedumerire.

Suplimentar, reiterăm obiecţia formulată mai sus la p.4 din acest tabel referitoare la necesitatea a două tipuri de acte referitoare la simbolurile teritoriale: regulamentele şi instrucţiunile de utilizare a acestor simboluri. În lipsa unei explicaţii referitoare la conţinutul diferit al regulamentelor şi instrucţiunilor, considerăm necesară excluderea uneia din aceste categorii.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Excluderea alin.(5)-(7). Pentru alin.(2)-(4) se propune următoarea redacţie:

"(2) Simbolurile teritoriale se aprobă prin hotărîri ale consiliilor locale, raionale sau, după caz, ale autorităţilor reprezentative ale unităţilor teritorial administrative cu statut special numai după avizarea lor de Comisia Naţională de Heraldică.

(3) După aprobarea simbolurilor teritoriale de către autorităţile prevăzute la alineatul (2), acestea se înregistrează în Armorialul General al Republicii Moldova.

(4) Regulamentele (de utilizare, de reproducere, de executare etc.) referitoare la simbolurile teritoriale se elaborează în baza unor documente-tip întocmite de Comisia Naţională de Heraldică şi se aprobă de către autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale respective numai după avizarea lor de Comisia Naţională de Heraldică."

Alin.(8) va deveni alin.(5).

8

Art.6 alin.(2)

Simbolurile corporative ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi ale altor autorităţi administrative centrale se aprobă prin hotărîre de Guvern, în baza deciziei Comisiei Naţionale de Heraldică

Nu este clară necesitatea adoptării unei decizii speciale a Comisiei Naţionale de Heraldică pentru adoptarea acestor simboluri de către Guvern. Asemenea decizie este prevăzută doar pentru acest tip de simboluri, în timp ce pentru alte simboluri publice de stat (naţionale şi teritoriale) este necesar doar un aviz al acestei Comisii.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Excluderea expresiei "în baza deciziei Comisiei Naţionale de Heraldică" şi înlocuirea acesteia cu următoarea formulare " , după avizarea lor de Comisia Naţională de Heraldică".

9

Art.6 alin.(3)

După aprobarea simbolurilor corporative menţionate în alineatul (2), Preşedintele Republicii Moldova emite decrete privind instituirea şi înregistrarea lor în Armorialul General al Republicii Moldova.

Este neclară semnificaţia procedurală de "instituire" a simbolului prin decret, din moment ce acesta este aprobat prin decizia/hotărîrea organului vizat.

În general, necesitatea implicării Preşedintelui RM la instituirea şi/sau înregistrarea simbolurilor prin decrete trezeşte, cel puţin, nedumerire.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Se propune următoarea formulare pentru alin.(3): "După aprobarea simbolurilor corporative menţionate în alineatul (2), acestea se înregistrează în Armorialul General al Republicii Moldova."

10

Art.6 alin.(4)

Regulamentele şi instrucţiunile (de utilizare, de reproducere, de executare etc.) referitoare la simbolurile corporative ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi ale altor autorităţi administrative centrale se elaborează în baza documentelor-tip întocmite de Comisia Naţională de Heraldică şi se aprobă numai după avizarea lor de către aceasta, prin hotărîre de Guvern.

Reiterăm obiecţia formulată mai sus la p.4 din acest tabel referitoare la necesitatea a două tipuri de acte pentru simbolurile corporative: regulamentele şi instrucţiunile de utilizare a acestor simboluri. În lipsa unei explicări referitoare la conţinutul diferit al regulamentelor şi instrucţiunilor, considerăm necesară excluderea uneia din aceste categorii.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Excluderea sintagmei "şi instrucţiunile".

11

Art.6 alin.(5)

Simbolurile corporative ale Forţelor Armate se instituie de către Preşedintele Republicii în baza deciziei Comisiei Naţionale de Heraldică. Preşedintele Republicii Moldova emite decrete privind instituirea şi înregistrarea lor în Armorialul General al Republicii Moldova.

În calitate de comandant suprem al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, este firească instituirea simbolurilor acesteia de către Preşedintele Republicii Moldova. Cu toate acestea, nu este clară necesitatea unei decizii a Comisiei Naţionale de Heraldică în acest sens. suplimentar, pare superfluă emiterea decretului Preşedintelui inclusiv referitor la înregistrarea simbolurilor pe care le instituie, aceasta fiind o operaţiune pur tehnică a Comisiei / secretarului acesteia.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Se propune următoarea redacţie pentru alin.(5): "Simbolurile corporative ale Forţelor Armate se instituie de către Preşedintele Republicii prin decret şi se înregistrează în Armorialul General al Republicii Moldova".

12

Art.6 alin.(6)

Regulamentele şi instrucţiunile (de utilizare, de reproducere, de executare etc.) referitoare la simbolurile corporative ale Forţelor Armate se aprobă prin decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova numai după avizarea lor de Comisia Naţională de Heraldică.

Reiterăm obiecţia formulată mai sus la p.4 din acest tabel referitoare la necesitatea a două tipuri de acte referitoare la simbolurile corporative: regulamentele şi instrucţiunile de utilizare a acestor simboluri. În lipsa unei explicări referitoare la conţinutul diferit al regulamentelor şi instrucţiunilor, considerăm necesară excluderea uneia din aceste categorii.

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Excluderea sintagmei "şi instrucţiunile".

13

Art.6 alin.(8)

Simbolurile corporative ale persoanelor juridice, exceptînd cele menţionate în alineatele (2) şi (5), se recunosc oficial şi se înregistrează în Armorialul General al Republicii Moldova în baza cererilor persoanelor juridice respective şi a deciziei Comisiei Naţionale de Heraldică.

Din proiect nu rezultă că această decizie este susceptibilă de a fi atacată în cazul dezacordului solicitantului.

Coruptibilitate
Lipsa / insuficienţa mecanismelor de contestare a deciziilor şi acţiunilor autorităţilor public

A se prevedea posibilitatea contestării deciziei în cazul dezacordului cu ea a solicitantului.

14

Art.6 alin.(9)

Regulamentele şi instrucţiunile (de utilizare, de reproducere, de executare etc.) referitoare la simbolurile corporative ale persoanelor juridice, exceptînd cele menţionate în alineatele (2) şi (5), se aprobă, în dependenţă de forma juridică de organizare, prin decizia organului suprem de conducere sau a conducătorului persoanei juridice respective, în baza deciziei Comisiei Naţionale de Heraldică.

Pentru a evita stabilirea ulterioară a două taxe diferite pentru înregistrarea simbolurilor corporative ale persoanelor juridice de drept privat (prevăzută la alin.(8) art.6) şi pentru aprobarea regulamentelor/instrucţiunilor referitoare la aceste simboluri, considerăm necesară excluderea din finalul acestui alineat a expresiei "în baza deciziei Comisiei Naţionale de Heraldică".

Mai mult decît atît, din proiect nu rezultă că această decizie este susceptibilă de a fi atacată în cazul dezacordului solicitantului.

Reiterăm obiecţia formulată mai sus la p.4 din acest tabel referitoare la necesitatea a două tipuri de acte referitoare la simbolurile corporative: regulamentele şi instrucţiunile de utilizare a acestor simboluri. În lipsa unei explicări referitoare la conţinutul diferit al regulamentelor şi instrucţiunilor, considerăm necesară excluderea uneia din aceste categorii.

În general, nu este clar de ce persoanelor juridice de drept privat nu li se aplică acelaşi tratament referitor la utilizarea simbolurilor lor ca şi în cazul posesorilor simbolurilor particulare, adică la discreţia acestora (art.7 alin.(3) a proiectului).

Coruptibilitate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Prejudicierea intereselor contrar interesului public
Lipsa / insuficienţa mecanismelor de contestare a deciziilor şi acţiunilor autorităţilor public
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Soluţia 1: Se propune următoarea formulare pentru alin.(9): "Simbolurile corporative ale persoanelor juridice prevăzute în alin.(7) se utilizează la discreţia posesorilor acestora. La utilizarea acestor simboluri, nu vor fi încălcate drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor şi ordinea publică."

Soluţia 2: Alternativ, se propune soluţia mai puţin binevenită însă mai potrivită decît cea prevăzută de proiect, şi anume excluderea sintagmei "şi instrucţiunile", precum şi a expresiei "în baza deciziei Comisiei Naţionale de Heraldică". În acest caz, a se prevedea posibilitatea contestării deciziei în cazul dezacordului cu ea a solicitantului.

15

Art.8 alin.(2)

Comisia Naţională de Heraldică stabileşte normele naţionale şi condiţiile teoretice, tehnice şi practice de elaborare, de instituire, de înregistrare, de evidenţă, de confecţionare, de utilizare, de păstrare şi de promovare a simbolurilor publice, precum şi exercită controlul asupra respectării acestor norme şi condiţii.

Instituirea şi înregistrarea simbolurilor publice sunt prevăzute expres de proiect. În acest sens, Comisia poate stabili doar normele de elaborare a lor, precum şi documentele-tip de utilizare a lor. Promovarea simbolurilor publice trebuie să fie lăsată la latitudinea deţinătorilor de simboluri.

Coruptibilitate
Atribuţii extensive de reglementare

Excluderea sintagmelor "de instituire, de înregistrare," şi "de promovare".

16

Art.8 alin.(3)

Comisia Naţională de Heraldică exercită şi alte atribuţii prevăzute de regulamentul acesteia aprobat prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova.

Competenţele depline ale Comisiei naţionale de Heraldică urmează a fi reglementate în proiect, deoarece în formularea actuală se instituie jumătăţi de reguli prin lege şi celelalte jumătăţi prin acte subordonate legii. Mai mult decît atît, această Comisie a fost instituită cu 13 ani în urmă prin decretul Nr.415 din 05.12.95 cu privire la Comisia naţională de heraldică, iar legea pare să vină doar întru executarea acestui decret, pe cînd logica tehnicii legislative este exact inversă.

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive

Prevederea expresă a tuturor atribuţiilor Comisiei Naţionale de Heraldică în proiect.

17

Art.11

Articolul 11. Drepturile exclusive ale posesorului asupra simbolului public

(1) Posesorul simbolului public îşi poate exercita drepturile exclusive asupra acestuia numai după înregistrarea lui în Armorialul General al Republicii Moldova.

...

Acest articol, practic, introduce obligativitatea înregistrării semnelor de identificare ale tuturor entităţilor de drept public şi privat. Considerăm această obligaţie exagerat de împovărătoare pentru persoanele de drept privat, în special pentru persoanele juridice ce nu desfăşoară activităţi de antreprenoriat.

Coruptibilitate
Prejudicierea intereselor contrar interesului public
Cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor / obligaţii excesive

Excluderea din sfera de aplicare a legii a emblemelor, logotipurilor şi altor semne de identificare ale persoanelor juridice ce nu desfăşoară activităţi de antreprenoriat prin completarea alin.(2) al art.1 al proiectului (a se vedea recomandarea făcută mai sus la p.2 din tabel).

18

Art.15 alin.(2) şi (3)

(2) Se recomandă Preşedintelui Republicii Moldova să aducă actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

(3) În termen de 6 luni, Guvernul:

a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

Nu este clar de ce unui subiect vizat cu executarea prevederilor proiectului i se stabilesc obligaţii de o manieră imperativă (Guvernului), pe cînd altui subiect obligaţiile de executare a prevederilor proiectului i se stabilesc de o manieră discreţionară "se recomandă Preşedintelui...". Considerăm nejustificat caracterul discreţionar al acestei obligaţii, în special, dat fiind faptul că majoritatea reglementărilor actuale se conţin anume în decrete prezidenţiale, care urmează a fi neapărat adaptate la rigorile proiectului după adoptarea acestuia.

Coruptibilitate
Lipsa unor termene concrete
Formularea obligaţiilor autorităţilor publice ca drepturi sau de o manieră discreţionară

Formularea imperativă a obligaţiei Preşedintelui Republicii Moldova de "a-şi aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege", precum şi stabilirea unui termen pentru executarea acestei obligaţii.





Concluzii

Considerăm necesară revizuirea prevederilor proiectului, în vederea excluderii prejudicierii intereselor persoanelor juridice de drept privat ce nu desfăşoară activitate de antreprenoriat şi care cad sub incidenţa prevederilor proiectului, nefiindu-le aplicabilă excepţia din art.1 alin.(2) referitoare la mărcile de produs şi serviciu.

Pe lîngă riscul prejudicierii neîntemeiate a intereselor persoanelor de drept privat prin obligarea înregistrării simbolurilor lor în Armorialul General al RM (obligaţie ce rezultă din ar.11 alin.(1) a proiectului), proiectul este afectat de multiple alte riscuri de coruptibilitate, în special legate de reglementarea procedurilor administrative de aprobare/înregistrare/instituire a diferitor categorii de simboluri publice şi a regulamentelor/instrucţiunilor de utilizare a acestora: lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative, atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive, atribuţii extensive de reglementare, lipsa unor termene concrete, lipsa/insuficienţa mecanismelor de contestare a deciziilor şi acţiunilor autorităţilor publice etc.

Proiectul mai conţine şi deficienţe de formulare lingvistică şi redactare tehnico-juridică, precum utilizarea termenilor diferiţi pentru a desemna acelaşi fenomen (simboluri publice, naţionale, de stat).

În concluzie, promovarea proiectului cu neglijarea recomandărilor formulate este susceptibilă de introducerea unor proceduri birocratice inutile şi împovărătoare pentru anumiţi subiecţi de drept.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei