Democratia este vesnic umana, iar vesnicia intotdeauna presupune un anumit volum de potential tineresc. Thomas Mann

Comunicat de presă la proiectul Legii privind Codul de etică și conduită a deputatului în Parlament

Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) a efectuat expertiza coruptibilităţii proiectului Legii privind Codul de etică și conduită a deputatului în Parlament.

Autor nemijlocit al proiectului de Lege este un grup de deputaţi în Parlament.

 

Pornind de la art. 1 din proiect, Codul stabileşte standardele de conduită a deputaţilor în raport cu responsabilităţile, comportamentul profesional care trebuie respectat de către toţi deputaţii în mod obligatoriu. Scopul proiectului este: reglementarea conduitei deputatului în exercitarea funcţiei de demnitate publică şi îndeplinirea atribuţiilor parlamentare; asigurarea deschiderii şi responsabilizării necesare pentru consolidarea încrederii societăţii în modul în care deputaţii îşi îndeplinesc atribuţiile parlamentare; recunoaşterea faptului că activitatea în cadrul Parlamentului reprezintă încrederea opiniei publice. Proiectul prevede înfiinţarea funcţiei de comisar pentru etică, dar şi conţine prevederi care reglementează modul de investigare, examinare şi sancţionare a abaterilor etice comise de deputaţi.

Potrivit clauzei de adoptare, proiectul este promovat ca lege organică. Însă autorul proiectului, în nota informativă, referindu-se la locul proiectului în sistemul actelor legislative, menţionează, în mod confuz, că proiectul, pornind de la conţinutul şi specificul de reglementare se încadrează în categoria legilor ordinare.

Potrivit pct. 4.3.1. din Concepţia privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă, termenul de cooperare cu societatea civilă este 15 zile lucrătoare de la data plasării pe web-site-ul Parlamentului, termen care nu a fost respectat. Proiectul a fost dezbătut şi adoptat în prima lectură înainte de epuizarea termenului de cooperare cu societatea civilă.

În pofida art. 20 lit. a) din Legea nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative, proiectul nu este argumentat suficient în partea ce ţine de condiţiile ce au impus elaborarea acestuia. Astfel, nota informativă nu conţine o analiză a eventualelor efecte ale proiectului, care ar fortifica argumentele autorului. Ar fi necesară o analiză a impactului prevederilor din capitolul 11, Interdicţii şi sancţiuni, din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797 din 02.04.1996. În fapt, nici Parlamentul nu oferă statistici privind sancţiunile aplicate deputaţilor în condiţiile legislaţiei naţionale în vigoare, astfel încît să ne convingem că mecanismele existente de sancţionare a deputaţilor sînt aplicate, precum şi să ne convingem că mecanismele de sancţionare propuse prin proiect sînt aplicabile.

La fel, în pofida prevederilor art. 20 lit. d) din Legea nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative, proiectul nu este argumentat economico-financiar, deşi instituirea funcţiei de Comisar pentru etică va necesita cheltuieli financiare.

Aceste obiecţii nu infirmă necesitatea proiectului, ci se referă la capacitatea şi abilitatea autorului de a-şi justifica iniţiativa legislativă.

Unele prevederi ale proiectului, la aplicarea lor ulterioară, ar putea prejudicia interesele (drepturile şi libertăţile) anumitor categorii de persoane, în acest sens nefiind respectat interesul public.

La fel, mai multe prevederi din proiect concurează cu prevederile legislaţiei naţionale.

Proiectul necesită a fi revizuit esenţial în partea ce ţine de formularea lingvistică a prevederilor. Textul nu este suficient de concis, mai multe exprimări neîntrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic. Proiectul de lege necesită a fi redactat şi în partea ce ţine de ortografie şi punctuaţie. În acest exerciţiu, autorii ar trebui să se ghideze, în mod obligatoriu, de Legea nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative.

Proiectul necesită a fi îmbunătăţit, inclusiv prin concretizarea statutului comisarului pentru etică, oferirea garanţiilor suplimentare independenţei şi imparţialităţii acestuia, dar şi prin concretizarea termenelor în care ar trebuie să se investigheze şi să se sancţioneze abaterile etice comise de către deputaţi. La fel, necesită a fi concretizat mecanismul de contestare de către deputaţi a sancţiunilor care li s-au aplicat.

În linii generale, proiectul este unul necesar, însă mai multe prevederi ar trebui să fie îmbunătăţite, mai multe elemente de coruptibilitate fiind identificate, şi anume: atribuţii paralele;  concurenţa normelor de drept; lacune de drept; utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite; nerespectare a exigenţelor tehnicii legislative;  norme de trimitere; limitarea neîntemeiată a drepturilor omului; lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative; lipsa responsabilităţii clare autorităţilor (funcţionarilor) pentru încălcarea prevederilor din proiect; lipsa sancţiunilor clare şi proporţionale pentru încălcarea prevederilor din proiect; prejudicierea intereselor contrar interesului public; prevederi discriminatorii.

 

Raportul complet poate fi accesat pe adresa: http://capc.md/ro/expertise/avize/nr-664.html

 

 

Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei

 

Această expertiză a fost realizată în cadrul implementării proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative”, susţinut financiar de MATRA Rule of Law and Good Governance Programme from Kingdom of the Netherlands.