Implemented projects Corruption proofing - stage 3 Expertise report (archive)

Raport de expertiză nr.384

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei
21 01 2009

RAPORT DE EXPERTIZĂ
la proiectul Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe

(înregistrat în Parlament cu nr. 3347 din 04.12.2008)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Evaluare generală

1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul (autor nemijlocit - Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală), prin urmare proiectul este înaintat în conformitate cu rigorile iniţierii actelor legislative prevăzute de art.73 din Constituţie şi art.44 din Regulamentul Parlamentului.

2. Categoria actului legislativ propus este de lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi articolelor 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.

3. Scopul şi necesitatea promovării proiectului. Potrivit notei informative această intervenţie legislativă va crea un mecanism eficient de funcţionare a sistemului dreptului de autor şi drepturilor conexe, precum şi un cadru normativ accesibil de asigurare a protecţiei drepturilor atît ale titularilor, cît şi ale beneficiarilor în procesul de valorificare a creaţiilor.

Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă la proiectul de act legislativ este plasată pe site-ul Parlamentului. Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.

5. Suficienţa argumentării. Nota informativă ce însoţeşte proiectul conţine o argumentare superficială a proiectului, referindu-se doar la unele dintre prevederile noi ale  proiectului. Însă, nota informativă nu face referire la problemele  existente în acest domeniu. Din aceste motive, considerăm argumentarea proiectului drept insuficientă şi valabilă doar parţial.

6. Referinţe la compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Nota informativă  conţine  referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare, fiind  estimat nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările comunitare şi Convenţiile internaţionale în acest domeniu.

7. Fundamentarea financiar-economică. Fundamentarea financiar-economică lipseşte.

Evaluarea de fond a coruptibilităţii.

8. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale în detrimentul interesului public general. Însă, atenţionăm că proiectul conferă AGEPI atribuţii mult mai largi decât cele prevăzute în prezent, în special cele care se referă la acreditarea de către AGEPI a organizaţiilor de gestionare colectivă a drepturilor de autor.

9. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Unele prevederi ale legii pot prejudicia autorii şi alţi titulari a dreptului de autor.

10. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. La examinarea proiectului au fost stabilite anumite neconcordanţe dintre prevederile acestuia şi: Legea cu privire la asigurări; Codul civil; Codul de procedură civilă; Codul de executare; Legea taxei de stat.

11. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect nu corespund normelor de redactare lingvistică şi terminologiei juridice consacrate. Autorii folosesc termeni noi care nu au o definiţie in legislaţie sau in proiect. La fel, in proiect sunt utilizate noţiuni care in legislaţie au un alt înţeles, decât cel utilizat în proiect.

12. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul conţine reglementări referitoare la activitatea autorităţilor publice.

13. Analiza detaliată a coruptibilităţii şi a altor riscuri ale prevederilor proiectului



CONCLUZII:
Concluzii de ordin special:

  1. Proiectul exclude posibilitatea ca o persoană juridică să beneficieze de dreptul de autor.
  2. Autorul sau alt titular al dreptului de autor poate valorifica şi distribui opera sa doar prin intermediul organizaţiilor  de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale. Considerăm că aceste prevederi ale proiectul limitează excesiv drepturile autorului. Ţinând cont de faptul că raporturile reglementate de proiect fac parte din cadrul raporturilor juridice civile care se bazează pe principiul autonomiei voinţei, autorul sau titularii dreptului de autor şi a drepturilor conexe trebuie să beneficieze de posibilitatea să-şi valorifice acest drept personal şi nu doar prin intermediul organizaţiilor de gestiune colectiva.
  3. La fel proiectul limitează înfiinţarea acestor organizaţii, dispunând că pentru o anumită categorie de obiecte sau titulari a dreptului de autor să fie înfiinţată o singură organizaţie - art. 48 alin.7: În cazul în care mai multe organizaţii au depus cereri de acreditare în privinţa gestionării aceloraşi categorii de drepturi ale aceloraşi categorii de titulari de drepturi, AGEPI va acredita acea organizaţie care într-o mai mare măsură îndeplineşte condiţiile menţionate la alin. (5) al prezentului articol”. Astfel, considerăm că prin această prevedere este grav lezat dreptul la libera asociere.
  4. Pentru o mare parte din proiect autorii s-au inspirat din  Legea României cu privire la dreptul de autor şi drepturile conexe fără să se ţină cont de prevederile CC RM.
  5. Pentru o anumită categorie de persoane proiectul stabileşte un şir de obligaţiuni fără a se referi şi la sancţiunile ce vor fi aplicate în cazul neexecutării acestora (De exemplu: art. 20 alin.(1)) . 
  6. În art.7 alin.(2) al proiectului au fost enumerate 12 obiecte ale dreptului de autor. Însă prin articole separate au fost reglementate doar 5 dintre acestea, alte 7 obiecte ale dreptului de autor, rămînînd în afara oricăror altor reglementări.
  7. Proiectul nu conţine prevederi referitoare la operele cinematografice.
  8. Nu este clara procedura achitării remuneraţiei (de exemplu: pentru cazurile expuse in art.29).

Concluzii de ordin general:
Considerăm că proiectul Legii nu poate fi adoptat în redacţia propusă Parlamentului spre adoptare deoarece:

  1. Proiectul nu este redactat în conformitate cu exigenţele de tehnică legislativă prevăzute de Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001. Astfel, proiectul nu corespunde cerinţelor normelor de tehnică legislativă.
  2. Pentru a asigura succesiunea logică a normelor cuprinse în proiect propunem modificarea structurii acestuia. Proiectul nu are o structură bine determinată.
  3. Proiectul nu este complet, deoarece nu cuprinde norme materiale referitoare la contractul de cesiune a dreptului de autor (în versiunea proiectului - contract de autor şi contract de licenţă), care necesită a fi reglementate în mod imperativ de către acest act legislativ.
  4. Un asemenea proiect de lege trebuie să conţină atât norme de drept material, cât şi norme de procedură.
  5. Având în vedere faptul că exprimarea ideilor în textele actelor normative trebuie să se facă într-un limbaj accesibil, evitându-se pe cât e posibil termenii care nu au o largă întrebuinţare sau termenii neutilizaţi în legislaţie, sugerăm să fie excluse sau substituite asemenea expresii sau cuvinte:  „închiriere”, „reproducere reprografică”, „drept de siută”, „taxe forfetare” etc. La fel, nu este binevenit ca textul unei legi să conţină cuvinte şi sintagme formulate greşit atât din punct de vedere lingvistic, cât şi din punct de vedere juridic cum ar fi: „politică adecvată”, „dreptul de autor nu depinde de dreptul de proprietate…” „de asemenea”, „în absenţa unei probe contrare”, „opera a fost publicată sub formă anonimă”, „al cărei nume apare pe o operă”, „ a retracta opera”, „dacă acest lucru practic este posibil”, „remuneraţie compensatorie” etc. La fel nu este recomandată folosirea într-un act normativ a expresiilor din altă limbă, decât limba în  care a fost întocmit actul.
  6. Sancţionarea unor fapte prin trimiterea generică la prevederile legii (De exemplu art. 54 alin.4) este incorectă.
  7. Proiectul supus expertizei este afectat considerabil de riscuri de coruptibilitate, deoarece interpretarea unor noţiuni din proiect este lăsată la discreţia organului care decide (în cazul nostru AGEPI).

 

Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei




 

 

Rapoarte de expertiză

Expertiză coruptibilitătii legislației
nr.723 din 18 August 2016
Raport de expertiză la proiectul Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art.55, 60, 64, ș.a.; Codul de procedură penală – art.132'8; ș.a.) (sancțiuni disuasive pentru infracțiunile de corupție)

Raportul in PDF
Proiectul de lege supus expertizei

Din perspectiva drepturilor omului
nr.165 din 25 Ianuarie 2017
Raport de expertiză la proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.284-XV din 22.07.2004 privind comerțul electronic (art.1, 2, 3, ș.a.)

Raportul in PDF
Proiectul de lege supus expertizei


Ghid pentru justitiabili

 

Fair-play

 



SELDI