Implemented projects Corruption proofing - stage 3 Expertise report (archive)

Raport de expertiză nr.298

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei
29 05 2008

RAPORT DE EXPERTIZĂ
la proiectul Legii
cu privire la Consiliul Civil  

(la solicitarea CCCEC nr. 17/1266 din 19.05.2008)

 

La solicitarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (în continuare CCCEC), CAPC prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii cu privire la Consiliul Civil.

În opinia noastră, promovarea şi eventuala adoptare a unei asemenea legi este inoportună. Obiecţiile concrete, atît de concept, cît şi de conţinut sunt evidenţiate în următoarele secţiuni ale acestui raport de expertiză.

Evaluare generală

1. Autor al iniţiativei legislative este Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

2. Categoria actului legislativ propus este de lege organică. Considerăm că atribuirea proiectului la categoria legilor organice nu este conformă alin. (3) al art.72 din Constituţie, potrivit căruia sunt concret specificate domeniile care pot fi reglementate prin această categorie de legi, pe cînd sfera de aplicare a proiectului supus expertizei nu cade sub incidenţa prevederilor respective.

3. Scopul promovării proiectului. Potrivit articolului 2 din proiect "Scopul prezentei legi" este indicat că "Prezenta lege stabileşte bazele organizării juridice, scopul, principiile de activitate, sarcinile, atribuţiile, obligaţiile şi drepturile Consiliului Civil".
În opinia noastră, prevederile citate nu reflectă scopul proiectului, dar se referă la obiectul de reglementare al legii. De fapt, scopul proiectului poate fi dedus din nota informativă, potrivit căreia crearea unui Consiliu Civil este necesară "pentru îmbunătăţirea radicală a transparenţei CCCEC, pentru consolidarea reputaţiei acestuia în vederea combaterii corupţiei şi ridicării încrederii publice în acest organ".
Totuşi, considerăm că sporirea transparenţei CCCEC şi îmbunătăţirea "radicală"a relaţiilor CCCEC cu mass-media naţională şi consolidarea capacităţilor instituţionale nu vor constitui rezultatul scontat al adoptării legii respective. Dimpotrivă, considerăm că adoptarea acestei legi va aglomera cadrul legislativ şi instituţional existent şi nu va remedia problemele abordate în nota informativă.

Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă la proiectul de act legislativ supus expertizei a fost prezentată, în acest fel fiind respectat principiul transparenţei.

5. Suficienţa argumentării.  În cuprinsul Notei informative se face referinţă la prevederile Capitolului V din Planului Preliminare de Ţară (PPŢ), semnat de Republica Moldova şi Corporaţia Provocările Mileniului, potrivit căruia este prevăzută crearea Consiliului Civil. Acest Consiliu urmează a fi constituit din reprezentanţii societăţii civile, atribuţia de bază a căruia va fi  monitorizarea activităţii CCCEC.

Considerăm argumentarea proiectului insuficientă, deoarece elementele noi, impactul social, economic şi juridic ale acestuia nu au fost pe deplin evidenţiate. Nu este clar cum va fi, totuşi, obţinut şi măsurat indicatorul principal al proiectului "creşterea nivelului de credibilitate a populaţiei faţă de CCCEC", după cum este indicat în nota informativă, ţinînd cont de atribuţiile şi domeniul de intervenţie al Consiliului Civil.

6. Referinţe la compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Nota informativă nu conţine nici o referinţă la compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei comunitare sau alte standarde internaţionale relevante.

Totodată, în articolul 23 din proiect se menţionează "Consiliul civil îşi va exercita activitatea în conformitate cu legislaţia naţională şi cea internaţională la care Republica Moldova este parte. În caz de conflict dintre legislaţia naţională şi cea internaţională, prioritate au reglementările internaţionale". Referinţa la legislaţia internaţională, în opinia noastră, este irelevantă, deoarece la moment nu există anumite standarde internaţionale aplicabile funcţionării unui Consiliu civil pe lîngă o autoritate administrativă. De altfel, constituirea unui consiliu civil cu un statut şi competenţe similare celor prevăzute de proiect, pare a fi o inovaţie în plan mondial.

7. Fundamentarea financiar-economică a proiectului lipseşte. În nota informativă se fac doar unele menţiuni referitor la  bugetul Consiliului Civil care va fi compus din finanţarea din bugetul de stat şi granturi sau alte surse admise în condiţiile legislaţiei, iar cheltuielile financiare pentru realizarea reglementărilor vor fi suportate din contul Guvernului.

Considerăm că aceste argumentări sunt superficiale şi nu prezintă o evaluare estimativă a cheltuielilor care urmează a fi suportate de bugetul public pentru:

  1. salarizarea membrilor Consiliului civil - art. 22 din proiect;
  2. salarizarea angajaţilor secretariatului Consiliului - art. 18 alin. (2) din proiect (de remarcat că în proiect nu este prevăzut nici numărul angajaţilor secretariatului, care vor fi salarizaţi la nivelul funcţionarilor publici, fapt care ar fi permis prognozarea cheltuielilor pentru întreţinerea secretariatului) ;
  3. crearea şi menţinerea unei pagini web a Consiliului civil - art.7 alin. (2);
  4. cheltuielile legate de publicarea în mass-media a unor comunicate şi rapoarte - art.7 alin. (2);
  5. cheltuielile necesare pentru achiziţionarea şi întreţinerea sediului Consiliului Civil - art. 9 alin. (8);
  6. cheltuielile de logistică şi comunicaţii etc.

Abordate în ansamblu, toate aceste cheltuieli coroborate cu scopul declarat al proiectului, pot fi considerate excesive, ţinînd cont de faptul că ele vor fi alocate unei instituţii care va monitoriza doar CCCEC prin "informarea societăţii privind rezultatele examinării petiţiilor primite", care de altfel vor fi "remise autorităţilor competente pentru examinare" (a se vedea în acest sens p. 3) şi p.6) din articolul 7 al proiectului).


Evaluarea de fond a coruptibilităţii

8. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale.

9. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului nu rezultă prejudicierea anumitor categorii de persoane. În acelaşi timp, considerăm că alocarea unor mijloace financiare substanţiale pentru crearea unei instituţii de monitorizare a CCCEC, poate fi calificată drept discriminatorie faţă de alte domenii,  mult mai vulnerabile din sectorul social.

10. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Din lectura proiectului nu rezultă careva contradicţii directe ale acestuia cu legislaţia naţională în vigoare. Totuşi anumite prevederi necesită a fi corelate cu: Legea salarizării în sectorul bugetar, nr.355-XVI din 23.12.2005, Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, nr.1104-XV din 06.06.2002, Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, nr.1264-XV din 19.07.2002, Legea privind conflictul de interese, recent adoptată, dar care încă nu a fost publicată în Monitorul oficial.

11. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului nu suscită unele remarci speciale, cu excepţia unor greşeli de ordin tehnic, gramatical sau stilistic, dar care nu afectează conceptul proiectului.

12. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu abordează în mod direct funcţionarea unei autorităţi publice dar se referă la anumite aspecte legate de monitorizarea CCCEC de către Consiliul Civil, care deşi se intenţionează de a fi atribuit la categoria "instituţiilor publice" (art.4 alin. (2) din proiect), totuşi nu reprezintă o autoritate publică în sensul Constituţiei Republicii Moldova.

13. Analiza detaliată a coruptibilităţii şi a altor riscuri ale prevederilor proiectului

Nr.

Art.

Text

Obiecţia

Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri

Recomandarea

1.

Preambul

"Parlamentul adoptă prezenta lege organică"

Proiectul legii nu poate fi atribuit la categoria legilor organice, deoarece domeniul de aplicare nu corespunde alin. (3) art.72 din Constituţie.

Concurenţa normelor de drept

Dacă se va insista asupra adoptării legii, aceasta poate fi inclusă doar în categoria legilor ordinare.

2.

Art.1

Noţiunile "conflict de interese", "interese personale", "rude apropiate"

Noţiunile respective, urmează a fi corelate cu noţiunile utilizate în Legea privind conflictul de interese, recent adoptate de Parlament. În acelaşi timp, nu a fost definită noţiunea de interes "public", or, conflictul de interese, presupune conflictul unor interese personale cu interesul public

Concurenţa normelor de drept

Dacă se va insista asupra adoptării legii, prevederile acesteia trebuie coordonate cu Legea privind conflictul de interese

3.

Art.2

Scopul prezentei legi

Articolul respectiv nu defineşte scopul legii, dar se referă la domeniul de aplicare al acestuia

Incoerenţă logică  internă

Dacă se va insista asupra adoptării legii, e necesară reformularea sau excluderea completă a articolului respectiv.

4.

Art. 4 alin. (2)

"Consiliul Civil este instituţie publică cu statut de persoană juridică"

Instituţia publică prin definiţie reprezintă o persoană juridică (a se vedea articolul 184 cartea I a Codului civil).

Formulare lingvistică ambiguă

Dacă se va insista asupra adoptării legii, e necesară excluderea sintagmei "cu statut de persoană juridică".

5.

Art.6  p.1)

 "monitorizarea politicilor administrative, operaţionale şi de personal ale Centrului

Din cuprinsul legii este foarte greu de a identifica modalitatea şi formele prin care Consiliul civil va monitoriza politicile respective. În plus, considerăm că atribuţiile respective sunt excesive pentru o asemenea instituţie, ţinînd cont de faptul că CCCEC este o autoritate a administraţiei publice centrale, care de rînd cu alte autorităţi administrative din cadrul Guvernului poartă răspundere  în faţa Parlamentului

Atribuţii excesive contrare statutului
Lacune de drept

Dacă se va insista asupra adoptării legii, e necesară revizuirea integrală a sintagmei, fie excluderea acesteia.

6.

Art.6
p.3)

"evaluarea performanţelor CCCEC în conformitate cu obiectivele stabilite în planul anual de activitate....."

Nu este clar cum se va realiza evaluarea acestor performanţe, deoarece analiza şi evaluările făcute de Consiliul Civil se vor baza în special pe rapoartele prezentate de centru, iar analiza altor informaţii din exterior (care nu pot fi influenţate de CCCEC) nu este prevăzută. Considerăm că evaluarea performanţelor, dar şi a politicilor CCCEC urmează a fi făcută inclusiv şi prin studierea reacţiei şi percepţiilor publicului, dar nu doar în baza unor rapoarte prezentate de CCCEC şi a rezultatelor examinării unor petiţii ale cetăţenilor.

Formulare lingvistică ambiguă
Lacune în drept

Dacă se va insista asupra adoptării legii, e necesară revizuirea integrală a sintagmei

 

7.

Art.6
p.6)

"recepţionarea petiţiilor de la cetăţeni şi remiterea lor către autorităţile competente"

Considerăm că această atribuţie este inutilă, or Consiliul Civil nu va examina petiţiile, dar va deveni, de fapt, un filtru suplimentar dintre cetăţean şi autorităţile publice, ceea ce poate afecta
modul de comunicare dintre aceşti doi subiecţi şi poate majora cheltuielile de întreţinere a
Consiliului Civil (salarizarea personalului Secretariatului care va fi responsabil de remiterea petiţiilor)

Atribuţii paralele

Dacă se va insista asupra adoptării legii, de exclus atribuţia respectivă

8.

Art. 7.

"Obligaţiile Consiliului Civil"

Considerăm că acest articol nu poate contribui la atingerea scopului legii, deoarece toate obligaţiile prevăzute sunt declarative şi, de fapt, nu obligă Consiliul Civil la careva acţiuni concrete, cu excepţia punctelor 3) şi 7), care la rîndul său produc o confuzie, deoarece nu este clar dacă Consiliul Civil examinează nemijlocit petiţiile cetăţenilor sau le remite spre examinare autorităţilor competente. În cazul dacă, Consiliul Civil doar va remite petiţiile autorităţilor competente, necesitatea acestei obligaţii nu pare a fi justificată.

Normă inutilă
Concurenţa internă a normelor de drept

Dacă se va insista asupra adoptării legii, este necesară revizuirea integrală a articolului.

9.

Art.8

"Drepturile Consiliului Civil"

Considerăm că drepturile Consiliului Civil urmează a fi coordonate cu obligaţiile şi atribuţiile acestuia, deoarece  anumite drepturi prevăzute la acest articol nu corelează cu atribuţiile prevăzute la articolul 6 din proiect şi, respectiv, aceste atribuţii nu vor putea fi realizate.

Concurenţa internă a normelor de drept

Dacă se va insista asupra adoptării legii, este necesară revizuirea integrală a articolului.

10.

Art.9 alin. (3) şi alin. (4)

Consiliul Civil este compus din 9 membri - persoane fizice, reprezentanţi ai societăţii
Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Civil vor fi desemnaţi de organizaţii neguvernamentale şi necomerciale, lista cărora va fi stabilită de Regulamentul Consiliului Civil.

Deşi în alin. (3) se vorbeşte despre faptul că membri ai Consiliului Civil poate fi oricare persoană fizică "reprezentant al societăţii",  din cuprinsul alin. (4) această calitate o vor avea doar persoanele fizice care vor fi desemnate de organizaţii neguvernamentale, lista cărora va fi aprobată de Guvern. Criteriile de selectare a acestor organizaţii nu sunt definite în proiectul legii, Guvernului revenindu-i o discreţie totală în selectarea organizaţiilor care vor desemna aceşti membri.

Lacune de drept
Atribuţii excesive
Concurenţa internă a normelor de drept

Dacă se va insista asupra adoptării legii, este necesară revizuirea mecanismului de selectare a membrilor Consiliului Civil, prin definirea unor criterii speciale în baza cărora Guvernul va selecta organizaţiile neguvernamentale, prin stabilirea posibilităţii anunţării unui concurs public de selectare a membrilor persoane fizice, fără a fi necesară desemnarea acestora doar de către organizaţii neguvernamentale.

11.

Art.9 alin. (6)

"Preşedintele Consiliului Civil este ales de membrii Consiliului Civil, prin votul majoritar al tuturor membrilor Consiliului civil şi aprobat de către Prim-ministrul Republicii Moldova"

Aprobarea candidaturii preşedintelui Consiliului Civil de către prim-ministru, pare a fi excesivă, ţinînd cont de principiul independenţei stipulat la articolul 5 din proiect.
Deşi proiectul nu prevede posibilitatea neaprobării de către prim-ministru a candidaturii preşedintelui Consiliului Civil, totuşi asemenea cazuri pot să existe şi atunci influenţa politică asupra activităţii consiliului este inevitabilă

Atribuţii excesive contrare statutului

Dacă se va insista asupra adoptării legii, este necesară excluderea intervenţiei prim-ministrului în desemnarea Preşedintelui Consiliului Civil, fie stabilirea exactă a faptului că Prim-ministrul acceptă necondiţionat candidatura aleasă de membrii Consiliului.

 

12.

Art.10 alin. (3) p.1)

"va completa fişa personală de membru al Consiliului Civil, de modelul stabilit"

Nu este clar cine stabileşte modelul fişei personale. Totodată considerăm că obligarea membrilor de a completa fişa personală, îi transformă într-o anumită măsură în funcţionari publici, ceea ce este incompatibil cu statutul lor de persoane particulare în afara autorităţilor publice.

Norme de blanchetă

Dacă se va insista asupra adoptării legii, considerăm necesară excluderea prevederii respective

13.

Art.10 alin. (3) p.2)

"va declara patrimoniul propriu, inclusiv obligaţiunile financiare şi interesele de afaceri în baza declaraţiei stabilite de Legea nr.1264-XV din 19.07.2002..."

Reieşind din statutul prevăzut de proiectul legii supuse expertizei, membrii Consiliului Civil nu cad sub incidenţa prevederilor Legii 1264/2002, deoarece nu sunt nici demnitari de stat şi nici funcţionari publici. Această obligaţie ar putea să le revină doar dacă se va decide modificarea de rigoare a legii 1264/2002.

Cerinţe excesive
Lacune de drept
Concurenţa externă a normelor de drept

Dacă se va insista asupra adoptării legii, considerăm necesară excluderea prevederii respective, fie modificarea integrală a conceptului Legii 1264/2002

14-

Art.10 alin. (3) p.3) lit. a)

"Să respecte cu stricteţe Codul de etică a membrilor Consiliului Civil"

Deşi respectarea Codului de etică este invocată în mai multe articole din proiect, nu se poate regăsi nici o prevedere care să reglementeze procesul de  elaborare  şi aprobare a acestuia.

Lacune de drept

Dacă se va insista asupra adoptării legii, este necesar de a prevedea cine va elabora şi va aproba acest cod de etică, deoarece este greu de imaginat că membrii Consiliului Civil ar elabora acest Cod, în condiţiile în care aceştia activează doar în cadrul unor şedinţe plenare şi care se convoacă cel puţin o dată în lună.

15.

Art. 12 alin. (2) p.8)

"Îşi pierd calitatea de membru în cazul: 8) conduită grav necorespunzătoare în cadrul îndeplinirii sarcinilor de membru al Consiliului Civil"

Noţiunea evidenţiată nu este definită în legislaţia naţională şi este greu de a identifica modul şi criteriile care vor sta la baza calificări conduitei ca "grav necorespunzătoare". Chiar dacă în alin. (4) este prevăzut că decizia privind încetarea calităţii de membru va fi adoptată în baza unei investigaţii, totuşi nu este specificat cine va efectua această investigaţie, care va fi procedura aplicată etc.

Lacune de drept
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect
Lipsa/ambiguitatea procedurilor

Dacă se va insista asupra adoptării legii, sintagma va trebui explicată, iar procedura de investigaţie urmează a fi detaliată

16.

Art. 12 alin. (6)

"Consiliu Civil poate"

Nu este clar dacă atribuţia respectivă are un caracter obligatoriu pentru membrii Consiliului Civil sau deciziile consiliului vor varia de la un caz la altul, ţinînd cont de faptul că formularea este permisivă şi decizia Consiliului ar putea influenţată de anumiţi factori.

Determinarea competenţei după formula "poate"

Dacă se va insista asupra adoptării legii, formula "poate" trebuie exclusă

17.

Art.13

"Soluţionarea conflictelor de interese"

Prevederile acestui articol urmează a fi coordonate cu legea privind conflictul de interese, adoptată recent de Parlament. În acelaşi timp, stabilirea unui termen de 24 de ore pentru comunicarea conflictului de interese, este prea mic, deoarece nu se ţine cont de anumite circumstanţe excepţionale care pot interveni. Cu atît mai mult, cu cît necomunicarea conflictului va duce la pierderea calităţii de membru.

Stabilirea unor termene nejustificate
Lacune de drept

Dacă se va insista asupra adoptării legii, urmează a racorda articolul respectiv la legea privind conflictul de interese şi revizui termenul de 24 ore prin stabilirea unui termen real.

18.

Art.14 alin. 2

"Pe lîngă Consiliul Civil activează Secretariatul, care este un organ permanent, creat în condiţiile prezentei lei"

Aşa cum s-a menţionat în evaluarea generală a raportului, crearea unui secretariat, în frunte cu un Secretar executiv, cu competenţe ambigui şi cu un număr de personal indefinit nu este pe deplin justificată, ţinînd cont de cheltuielile din bugetul public care vor fi necesare pentru întreţinerea acestuia.

 

Dacă se va insista asupra adoptării legii, urmează a fi analizată necesitatea creării unui secretariat a Consiliului civil

19.

Art.15

"Competenţele Preşedintelui Consiliului Civil"

Specificarea în p.1) alin.(2) a faptului că preşedintele va reprezenta Consiliul civil în relaţiile cu publicul, dar nu şi cu autorităţile publice, creează impresia că el va juca rolul unui serviciu de presă.
La fel, nu este clar cum va reuşi Preşedintele Consiliului Civil să "elaboreze" unipersonal strategiile şi politicile consiliului, ţinînd cont de faptul că preşedintele nu desfăşoară o activitate permanentă în consiliu. Obiecţia respectivă este valabilă şi pentru punctele 4) şi 5) din acelaşi alineat.

Stabilirea unor atribuţii improprii şi nejustificate

Dacă se va insista asupra adoptării legii, este necesară excluderea sau transferul acestor competenţe.

20.

Art.17

"Secretariatul Consiliului Civil"

A se vedea obiecţia la art.14 alin.(2)

 

A se vedea recomandarea de la art.14

21.

Art.18

Secretarul executiv

Deoarece, în opinia noastră, crearea unui secretariat a Consiliului Civil este discutabilă, considerăm că acest articol trebuie examinat în ansamblu cu articolele 14 şi 16 din proiect.

 

A se vedea recomandarea de la art.14

 

Concluzii.

În concluzie menţionăm că oportunitatea promovării şi adoptării proiectului Legii cu privire la Consiliul Civil este discutabilă, reieşind din următoarele considerente:

I. Crearea Consiliului Civil poate fi soluţionată de către organizaţiile neguvernamentale ale Republicii Moldova la libera lor latitudine, fără a fi necesară implicarea autorităţilor publice în selectarea membrilor acestui Consiliu şi modul de funcţionare. Mai mult decît atît, acest Consiliu civil se preconizează a fi instituit doar pentru monitorizarea CCCEC, iar volumul alocaţiilor publice pentru crearea şi întreţinerea acestui Consiliu vor fi mai mari în raport cu impactul scontat al legii. La fel trebuie să se ţină cont şi de faptul că, potrivit Legii cu privire la asociaţiile obşteşti, nr.837-XIII din 17.05.1996: "asociaţiile obşteşti se constituie şi îşi desfăşoară activitatea pe principiile liberului consimţămînt, autonomiei, autogestiunii, egalităţii în drepturi a tuturor membrilor. Activitatea asociaţiilor obşteşti trebuie să aibă un caracter transparent, informaţia cu privire la documentele de constituire şi cele programatice fiind accesibilă tuturor. Asociaţiile obşteşti sînt libere să-şi stabilească structura internă, să-şi aleagă scopurile, formele şi metodele de activitate".

II. Considerăm că este mult mai important ca CCCEC să coopereze cu cetăţenii şi organizaţiile neguvernamentale într-un mediu mai puţin "formalizat", pentru a exclude orice intervenţie politică sau administrativă, care pot avea loc în cazul în care membrii Consiliului Civil vor fi desemnaţi de organizaţii neguvernamentale aprobate (acceptate) de Guvern în baza unei liste "speciale", în lipsa unor mecanisme publice şi transparente de selectare a ONG-urilor respective.

III. Ţinînd cont de faptul că unul din principiile de activitate ale CCCEC este cel al colaborării cu alte autorităţi publice, cu organizaţii obşteşti şi cu cetăţenii, (lit. f) art. 3 din Legea 1104/06.06.2002), considerăm că stabilirea la nivel legislativ a posibilităţii monitorizării CCCEC de către societatea civilă poate fi realizată prin completarea Legii 1104/2002. Astfel, în Legea 1104/06.06.2002 poate fi introdus un articol separat privind transparenţa activităţii CCCEC, inclusiv prin stabilirea posibilităţii monitorizării acestuia de către societatea civilă.




 

 

Rapoarte de expertiză

Expertiză coruptibilitătii legislației
nr.723 din 18 August 2016
Raport de expertiză la proiectul Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art.55, 60, 64, ș.a.; Codul de procedură penală – art.132'8; ș.a.) (sancțiuni disuasive pentru infracțiunile de corupție)

Raportul in PDF
Proiectul de lege supus expertizei

Din perspectiva drepturilor omului
nr.165 din 25 Ianuarie 2017
Raport de expertiză la proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.284-XV din 22.07.2004 privind comerțul electronic (art.1, 2, 3, ș.a.)

Raportul in PDF
Proiectul de lege supus expertizei


Ghid pentru justitiabili

 

Fair-play

 



SELDI