Implemented projects Corruption proofing - stage 3 Expertise report (archive)

Raport de expertiză nr.284

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei
18 02 2008

RAPORT DE EXPERTIZĂ
la proiectul Legii cu privire la

Codul de conduită a funcţionarului public

(înregistrat în Parlament cu nr. 3926 din 10.10.2006)

La solicitarea Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului Republicii Moldova din 16.02.2008, în vederea îmbunătăţirii textului proiectului înainte de adoptarea sa în a doua lectură, precum şi în temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii cu privire la Codul de conduită a funcţionarului public.

Evaluare generală

1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul (autor nemijlocit - Ministerul Justiţiei), prin urmare proiectul este înaintat în conformitate cu rigorile iniţierii actelor legislative prevăzute de art.73 din Constituţie şi art.44 din Regulamentul Parlamentului.

2. Categoria actului legislativ propus este de lege ordinară, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi articolelor 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.

3. Scopul promovării proiectului. Potrivit prevederilor conţinute în alin.(2) art.1 al proiectului, acesta urmăreşte drept scop "stabilirea unor  standarde profesionale înalte în serviciul public şi  informarea cetăţenilor despre conduita pe care trebuie să o aibă funcţionarii publici în vederea sporirii calităţii serviciilor publice; asigurarea unei administrări mai bune în realizarea interesului public; contribuirea la prevenirea şi eliminarea birocraţiei şi a corupţiei din administraţia publică, precum şi crearea unui climat de încredere al cetăţenilor în autoritatea publică".

Potrivit autorilor notei informative "scopurile principale ale elaborării proiectului în cauză au fost stabilirea unor standarde de conduită a funcţionarului public şi sporirea calităţii serviciului public, precum şi prevenirea fenomenului de corupţie, deoarece corupţia reprezintă o ameninţare serioasă împotriva statului de drept, democraţiei, drepturilor omului, echităţii şi justiţiei sociale, împiedică dezvoltarea economică şi pune în pericol stabilitatea instituţiilor democratice şi fundamentele morale ale societăţii."

Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă la proiectul de act legislativ supus expertizei nu este plasată pe site-ul Parlamentului. Considerăm că în acest fel Parlamentul nu respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.

Deşi conţinutul Notei informative nu a fost făcut public, evaluarea ei a fost posibilă prin oferirea acesteia de către reprezentanţii Parlamentului.

5. Suficienţa argumentării. Argumentarea principală ce se conţine în nota informativă se referă la necesitatea executării cîtorva documente de politici:

  1. Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei (HP Nr.347-XVIdin 29.12.2005);
  2. Planul de activitate a Guvernului pe trimestrul IV al anului 2005 (HG Nr.1011 din 30.09.2005, p.18);
  3. Planul de implementare a Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale în Republica Moldova (HG Nr.1402 din 30.12.2005, p.10).

 

Referinţele la aceste documente de politici vorbesc despre caracterul planificat al acestui proiect de act legislativ. În continuare se face referinţă la scopul urmărit de proiect, motivaţia elaborării proiectului avînd un caracter general, în care se menţionează "rolul esenţial într-o societate democratică" al administraţiei publice, care trebuie să dispună de un "personal corespunzător pentru îndeplinirea corectă a sarcinilor care le-au fost încredinţate." Motivaţia încheie cu un enunţ optimist al autorilor că "respectînd prevederile Codului de conduită, funcţionarii publici îşi vor exercita atribuţiile onest, eficient şi imparţial".

După această motivaţie urmează o prezentare succintă a structurii proiectului, precum şi menţiunea coordonării lui cu autorităţile publice şi cu un reprezentant al societăţii civile.

Cu toate acestea, considerăm că multe dintre soluţiile propuse în proiect, cum ar fi interdicţia funcţionarului public de a comunica cu mas-media, depolitizarea funcţiei publice şi atragerea la răspundere a funcţionarilor publici care încalcă dispoziţiile proiectului, aveau nevoie de o argumentare mai întemeiată, potrivit cerinţelor art.20 al Legii Nr.780-XV.

6. Referinţe la compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Nici proiectul, nici fundamentarea acestuia conţinută în nota informativă nu fac referinţe la
"reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză", cu nerespectarea lit. c) al art.20 al Legii Nr.780-XV.

7. Fundamentarea financiar-economică nu există în nota informativă. Cu toate acestea, proiectul ar putea avea nevoie de asemenea fundamentare dacă implementarea prevederilor acestuia va atrage cheltuieli financiare şi de alt gen. Caracterul prea general al normelor proiectului fac imposibilă prevederea faptului apariţiei anumitor cheltuieli sau nu, spre exemplu în cazul în care va fi creat un organ specializat pentru raportarea cazurilor de exercitare a influenţei asupra funcţionarilor publici.

Evaluarea de fond a coruptibilităţii

8. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă promovarea anumitor interese/beneficii de grup sau individuale.

9. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului nu rezultă cauzarea prejudiciilor prin aplicarea prevederilor sale.

10. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. La examinarea proiectului au fost stabilite neconcordanţe intre prevederile lui şi prevederile Codului penal al Republicii Moldova, Nr.985 din 18.04.2002 şi prevederile Legii privind accesul la informaţii Nr.982-XV din 11.05.2000.

Prevederile acestui proiect urmează a fi examinate mai detaliat în vederea creării compatibilităţii lui cu prevederile următoarelor proiecte de acte legislative:

  • Proiectul legii cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei;
  • Proiectul legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;
  • Proiectul legii cu privire la conflictul de interese.

 11. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Proiectul conţine multiple formulări lingvistice ambigui. Pentru detalii, a se vedea tabelul din p.13 de mai jos cu analiza detaliată a prevederilor proiectului.

12. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Acest proiect nu reglementează activitatea anumitor autorităţi publice, ci se referă la normele de conduită ale funcţionarilor publici din cadrul acestora. În proiect se observă un dezechilibru dintre responsabilităţile funcţionarului public faţă de autoritatea pe care o reprezintă şi responsabilităţile lui faţă de cetăţean, primul set de responsabilităţi fiind dezvoltat mai pe larg.

13. Analiza detaliată a coruptibilităţii şi a altor riscuri ale prevederilor proiectului

Nr.

Art.

Text

Obiecţia

Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri

Recomandarea

1.

Art.1 alin.(1)

"...contribuirea la prevenirea şi eliminarea birocraţiei şi a corupţiei din administraţia publică"

Termenul "birocraţie" nu are un sens consacrat în legislaţie, avînd un caracter uzual cu multiple înţelesuri. Considerăm că termenul de birocraţie se referă preponderent la inaccesibilitatea cetăţeanului la serviciile publice datorită procedurilor anevoioase pe care trebuie să le parcurgă. Astfel, birocraţia ca problemă de sistem nu poate fi soluţionată şi nici preîntîmpinată prin conduita funcţionarilor public, ci prin modificarea corespunzătoare a cadrului legislativ ce reglementează procedurile administrative. 

Normă inutilă.
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Excluderea sintagmei "şi eliminarea birocraţiei".

2.

Art.1 alin.(4)

"Orice încălcare a prezentului Cod constituie abatere disciplinară căreia i se aplică dispoziţiile legislaţiei cu privire la serviciul public şi ale legislaţiei muncii."

În anumite cazuri încălcarea prevederilor proiectului trebuie să constituie mai mult decît o abatere disciplinară, în sensul legislaţiei muncii. Spre exemplu, încălcarea prevederilor art.12 trebuie să atragă răspunderea penală a persoanei, conform art.324 sau 330 Cod penal.
În această situaţie poate apărea un conflict al normei penale cu cea de dreptul muncii, deoarece pentru aceeaşi încălcare se prevăd două tipuri de răspundere, conflict pe care funcţionarul interesat îl va trata întotdeauna în interesul său. 
De asemenea, fiind unica normă din proiect care se referă la răspunderea pentru încălcarea prevederilor lui, trebuie menţionată în acest context  necesitatea stabilirii unei răspunderi mai concrete şi diferenţiate pentru diversele tipuri de încălcări ale prevederilor proiectului.

Concurenţa normelor de drept (externă)
Lipsa sancţiunilor clare şi proporţionale pentru încălcarea prevederilor din proiect
Dezechilibru dintre încălcare şi sancţiune
Confundarea /dublarea tipurilor de răspundere juridică pentru aceeaşi încălcare
Temeiuri neexhaustive pentru survenirea răspunderii

Excluderea acestei norme şi introducerea unui capitol sau articol separat consacrat tipurilor de răspundere care poate surveni drept urmare a încălcării prevederilor Codului. 

3.

Art.2

Conţine definiţiile noţiunilor de interes public, interes personal şi conflict de interese.

Definiţiile acestor noţiuni au fost incluse deja într-un proiect de lege specială cu privire la conflictul de interese (cu excepţia definirii "interesului personal", însă această definiţie urma să fie inclusă în versiunea definitivată a acestui proiect).

Concurenţa normelor de drept (externă)

Excluderea acestor definiţii. Poate fi făcută doar o menţiune a faptului că aceste noţiuni se utilizează în sensul Legii cu privire la conflictul de interese. 

4.

Art.3

Enumără principiile conduitei funcţionarului public:
a) legalitatea;
b) imparţialitatea;
c) independenţa;
d) profesionalismul;
e) loialitatea."

Considerăm necesară introducerea principiului transparenţei precum şi a unui articol separat în cadrul capitolului II care ar dezvolta acest principiu.
Această sugestie este făcută ţinînd cont de scopurile anticorupţionale urmărite de acest proiect, precum şi de obiectivul "creării unui climat de încredere al cetăţenilor în autoritatea publică".

Lipsa/insuficienţa transparenţei  funcţionării autorităţilor publice

Introducerea în art.3 a principiului transparenţei şi dezvoltarea lui detailată în cuprinsul capitolului II al proiectului.

5.

Art.4 alin.(2)

"Funcţionarul public care consideră că i se cere sau că este impus să acţioneze ilegal sau în contradicţie cu normele de conduită va comunica acest fapt conducătorilor"

Persoana cu cea mai probabilă influenţă asupra funcţionarului este tocmai superiorul  său nemijlocit sau chiar conducătorul autorităţii publice în care activează acesta. Prin urmare este absurdă norma care prevede informarea acestui "conducător" (oricare ar fi el, nemijlocit sau al autorităţii) despre caracterul ilegal al cerinţelor sale faţă de funcţionar. Considerăm necesară crearea unui organ separat şi independent care s-ar pronunţa referitor la caracterul pretins ilegal al cerinţelor impuse funcţionarului. Probabil că organul cel mai indicat în acest sens ar fi Comisia Principală de Etică (şi, eventual, subdiviziunile acesteia), înfiinţarea căreia este prevăzută de proiectul Legii cu privire la conflictul de interese.   
De asemenea menţionăm ambiguitatea utilizării nu doar a noţiunii de "conducător", dar şi ambiguitatea folosirii pluralului de "conducători", creîndu-se impresia că funcţionarul trebuie să anunţe un număr mai mare de superiori.

Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Înlocuirea termenului "conducătorilor" cu expresia "Comisiei Principale de Etică sau a subdiviziunilor sale teritoriale".

6

Art.6 alin.(1)

"Funcţionarul public este obligat să aibă o atitudine neutră faţă de orice interes politic în exercitarea funcţiei publice. Apartenenţa politică a funcţionarului public nu trebuie să influenţeze comportamentul şi deciziile acestuia, precum şi politicile, deciziile şi acţiunile autorităţilor publice."

Considerăm necesară definirea noţiunilor de "interes politic" şi "apartenenţă politică" a funcţionarului în art.2.

Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Introducerea definiţiilor pentru noţiunile "interes politic" şi "apartenenţă politică" a funcţionarului în art.2.

7

Art.8

(1) Funcţionarul public este obligat să servească cu  bună credinţă autoritatea publică în care activează.
(2) Funcţionarul public are obligaţia de a se abţine de la orice act sau fapt care poate prejudicia prestigiul, imaginea sau interesele legale ale autorităţii publice.

Prevederea alin.(1) al acestui articol nu este problematică în sine. Această prevedere însă evocă întrebarea dacă este nevoie de o stipulare expresă a faptului că şi pe cetăţeni funcţionarul public îi va servi tot cu bună-credinţă?
În alin.(2) însă trebuie să se facă înţeles că dacă este vorba despre acordarea sau recunoaşterea unui drept legitim al unui cetăţean ce i-a fost lezat de către autoritatea publică respectivă, funcţionarul nu mai poate fi ţinut solidar cu interesele departamentale prin normele unui cod de conduită. Or, în acest caz se produce o inversare a ideii de serviciu public ca serviciu întreţinut de către contribuabili pentru binele lor, adică binele public.
Mai mult decît atît, în lipsa unei precizări de rigoare, această normă este de natură să submineze încrederea cetăţenilor în serviciul public şi să compromită astfel realizarea scopului acestui proiect propus în art.1.

Cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor persoanelor

Propunem următoarea versiune a articolului 8:

"(1) Funcţionarul public este obligat să servească cu  bună credinţă interesele legitime ale cetăţenilor, precum şi ale autorităţii publice în care activează. În situaţia în care interesele autorităţii publice nu coincid cu interesele legitime ale cetăţenilor, interesele cetăţenilor vor avea prioritate.

(2) Funcţionarul public are obligaţia de a se abţine de la orice act sau fapt care poate prejudicia prestigiul, imaginea sau interesele legale ale autorităţii publice. Această obligaţie este valabilă atît timp cît nu sînt afectate interesele legitime ale cetăţenilor."

8

Art.9 alin.(3)

"Comunicarea şi contactele cu mijloacele de informare în masă se  efectuează  numai de funcţionarul public abilitat cu acest drept"

În lipsa precizării că această restricţie ţine doar de comunicarea "de serviciu" ea este o limitare exagerată.
Nu este clar dacă prin termenul "abilitat" este desemnat anume responsabilul de relaţii cu publicul din cadrul autorităţii publice sau dacă şi un alt funcţionar din cadrul autorităţii va putea fi abilitat, şi dacă da - în ce mod. De asemenea, nu este clar dacă însăşi conducătorul autorităţii, adjunctul lui, şefii subdiviziunilor etc. sînt abilitaţi (ex officio sau altfel) să comunice cu mass-media.
Considerăm că este suficientă limitarea comunicării de serviciu cu mass-media prin impunerea obligaţiei de a coordona conţinutul comunicării cu funcţionarul special abilitat în acest sens sau cu conducătorul autorităţii.

Lipsa/insuficienţa transparenţei  funcţionării autorităţilor publice
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Se propune următoarea redacţie: "Comunicarea cu mijloacele de informare în masă cu privire la activitatea autorităţii publice se efectuează  de către funcţionarul public abilitat cu acest drept. Această comunicare poate fi realizată şi de către un alt funcţionar din cadrul autorităţii publice după o coordonare prealabilă cu conducătorul autorităţii sau cu funcţionarul abilitat cu acest drept."

9

Art.12 alin.(1)

"Funcţionarului public îi este interzis să solicite sau să accepte cadouri, să beneficieze de servicii, favoruri sau de alte avantaje, care îi sînt destinate personal, familiei, rudelor, prietenilor, persoanelor fizice şi juridice cu care a avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care îi pot influenţa corectitudinea în exercitarea funcţiei publice deţinute sau pot fi considerate drept  recompensă pentru îndeplinirea atribuţiilor sale  de serviciu."

Precizarea că doar acele persoane fizice şi juridice " cu care a avut relaţii de afaceri sau de natură politică" reprezintă o îngustare a cercului de persoane în numele cărora funcţionarul public poate pretinde sau accepta cadouri şi avantaje necuvenite.

Formulare lingvistică ambiguă care admite interpretări abuzive

Excluderea expresiei "cu care a avut relaţii de afaceri sau de natură politică".

10

Art.12 alin.(2)

"Funcţionarul public poate accepta, conform normelor de politeţe şi de ospitalitate unanim recunoscute, semne de atenţie şi suvenire simbolice a căror valoare  nu  depăşeşte  cuantumul stabilit de legislaţia în vigoare."

Expresia "normelor de politeţe şi de ospitalitate unanim recunoscute, semne de atenţie şi suvenire simbolice" poate fi înţeleasă extensiv de către funcţionarii publici.
Nu se precizează legislaţia care stabileşte cuantumul .
În acest sens are loc o dublare şi o contradicţie cu prevederile art.15 ale proiectului Legii cu privire la conflictul de interese.

Formulare lingvistică ambiguă care admite interpretări abuzive
Normă de trimitere
Concurenţa normelor de drept (externă)

Coordonarea cu prevederile art.15 din proiectul Legii cu privire la conflictul de interese. În acest sens, se recomandă păstrarea unei singure reglementări cu privire la cadouri, fie în proiectul supus expertizei, fie în proiectul Legii cu privire la conflictul de interese. În orice caz, se recomandă concretizarea legii care stabileşte cuantumul valorii acceptabile pentru oferirea unui cadou.

11

Art.12 alin.(3)

"Dacă funcţionarului public i se propune un avantaj necuvenit, el trebuie să ia măsurile necesare pentru a-şi  asigura protecţia:
a) să refuze avantajul menţionat, dacă nu este necesar să-l accepte pentru a-i servi drept probă;
b) să încerce să identifice persoana care i-a făcut propunerea;
c) să aibă martori, de exemplu,  colegii de serviciu;
d) să  înscrie cît mai detaliat aceste acţiuni într-un registru oficial;
e) să raporteze imediat despre această tentativă superiorului său  sau direct autorităţilor competente în materie de aplicare a legii;
f) să-şi  continue activitatea, în special aceea pentru care i s-a oferit avantajul necuvenit. "

Această prevedere va avea efectul diminuării eforturilor de luptă împotriva corupţiei, deoarece pot fi interpretate de către funcţionarii publici în interes personal, astfel încît să nu poate fi atraşi la răspundere penală pentru primirea unor avantaje necuvenite.
Referitor la lit.a) şi d), funcţionarii pot accepta bunuri sau avantaje necuvenite sub pretextul necesităţii de a le servi ca probă. Sau pot descrie într-un caiet propriile acţiuni prin care acceptă bunuri, din moment ce nu este clar cum se înfiinţează şi se ţine registrul oficial menţionat, care este denumirea acestui registru (spre ex. Registrul oficial al bunurilor şi avantajelor nemeritate solicitate şi primite de către funcţionarii publici ai Ministerului X).
Referitor la lit.e), menţionăm că în Republica Moldova nu există autorităţi care nu ar fi competente să aplice legea, prin urmare este necesară precizarea expresă a organului abilitat cu investigarea cazurilor de corupere activă.
Referitor la lit.f), este greu de sesizat logica obligării funcţionarului public, printr-un cod de conduită, de a continua anume acea activitate pentru care i-a fost oferit avantajul necuvenit. Sperăm că logica nu constă în dorinţa de a nu dezamăgi persoana care oferea asemenea avantaje funcţionarului public.
Referitor la lit.b) şi c) considerăm că sînt norme inutile, deoarece funcţionarul nu poate fi şi nu trebuie să îşi asume acţiuni proprii organelor de urmărire penală.

Formulare lingvistică ambiguă care admite interpretări abuzive
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Norme inutile

Se propune următoarea redacţie: "Dacă funcţionarului public i se propune un avantaj necuvenit, el trebuie să refuze avantajul menţionat şi să raporteze imediat despre această tentativă superiorului său  sau direct Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei".

12

Art.13

Art.13 Conflictul de interese

Textul acestui articol urmează a fi coordonat cu prevederile proiectului Legii cu privire la conflictul de interese.

Concurenţa normelor de drept

Conţinutul articolului poate fi redus şi simplificat pentru a evita o expunere dublată cu prevederile altei legi (proiect). Însă în acest articol în care se menţionează obligaţia funcţionarului de a evita conflictul de interese şi de a contribui şi la prevenirea apariţiei lui sau la rezolvarea lui, trebuie să se facă o trimitere expresă la prevederile detaliate ale Legii cu privire a conflictul de interese.

13

Art.15

"Guvernul:
b) va întreprinde alte măsuri de punere în aplicare a prezentului Cod".

Este necesară precizarea altor măsuri pe care trebuie să le întreprindă Guvernul pentru asigurarea aplicării Codului.

Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

Precizarea şi a altor măsuri pe care urmează să le întreprindă Guvernul.

 

Concluzii

14. În concluzie, considerăm că promovarea unui Cod de conduită al funcţionarilor publici reprezintă o măsură legislativă binevenită. Cu toate acestea, este necesară o bună coordonare a prevederilor acestui proiect cu prevederile altor proiecte, cu care acesta se află în corelare de sistem: proiectul legii cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei; proiectul legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi proiectul legii cu privire la conflictul de interese.

Textul proiectului supus expertizei este afectat de elemente de coruptibilitate, în special de formulări lingvistice ambigui şi absenţa procedurilor administrative clare. Considerăm că pentru buna implementare a prevederilor acestui proiect, el urmează a fi modificat esenţial pentru a asigura:

  • o reglementare clară şi adecvată a răspunderii funcţionarilor publici pentru diversele  încălcări ale prevederilor Codului de conduită;
  • transparenţa activităţii autorităţilor publice şi a funcţionarilor publici prin excluderea tuturor funcţionarilor, cu excepţia celor abilitaţi, de la comunicarea cu mijloacele de informare în masă;
  • loialitatea funcţionarului în primul rînd faţă de interesele cetăţenilor, în serviciul cărora se află autoritatea publică, şi apoi loialitatea faţă de autoritatea publică, precum şi stabilirea priorităţii intereselor legitime ale cetăţenilor în raport cu interesele autorităţii.



     

     

    Rapoarte de expertiză

    Expertiză coruptibilitătii legislației
    nr.723 din 18 August 2016
    Raport de expertiză la proiectul Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art.55, 60, 64, ș.a.; Codul de procedură penală – art.132'8; ș.a.) (sancțiuni disuasive pentru infracțiunile de corupție)

    Raportul in PDF
    Proiectul de lege supus expertizei

    Din perspectiva drepturilor omului
    nr.165 din 25 Ianuarie 2017
    Raport de expertiză la proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.284-XV din 22.07.2004 privind comerțul electronic (art.1, 2, 3, ș.a.)

    Raportul in PDF
    Proiectul de lege supus expertizei


    Ghid pentru justitiabili

     

    Fair-play

     



    SELDI