Implemented projects Corruption proofing - stage 3 Expertise report (archive)

Raport de expertiză nr.223

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei
28 05 2007

RAPORT DE EXPERTIZĂ
la proiectul Legii
cu privire la Serviciul Grăniceri

(înregistrat în Parlament cu nr. 1705 din 02.05.2007)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză asupra coruptibilităţii proiectului Legii cu privire la Serviciul Grăniceri.

Evaluare generală

1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul Republicii Moldova, prin urmare proiectul este înaintat în conformitate cu rigorile iniţierii actelor legislative prevăzute de art.73 din Constituţie şi art.44 din Regulamentul Parlamentului.

2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi articolelor 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.

3. Scopul şi fundamentarea promovării proiectului. Deşi proiectul actului legislativ supus expertizei nu este însoţit de o notă informativă, care să justifice scopul promovării, considerăm că este vorba de o restanţă a Guvernului prevăzută în p. 20 din Hotărîrea Guvernului nr. 889/03.08.2006 cu privire la implementarea Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană. De asemenea, necesitatea adoptării unei legi similare poate fi dedusă şi din p. 5 a Hotărîrii Guvernului nr. 1506/29.12.2006 cu privire la aprobarea Programului Naţional de implementare a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova - NATO pentru perioada 2006-2009.

Totuşi, atenţionăm că lipsa unei note de fundamentare ce trebuie să însoţească un proiect de lege, denotă că Parlamentul nu respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.

4. Referinţe la compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Asemenea referinţe nu se conţin în textul proiectului.

5. Fundamentarea financiar-economică. În lipsa notei informative, este dificil de a constata dacă s-a făcut o fundamentare financiar-economică a proiectului, deşi promovarea acestuia implică anumite cheltuieli.

Evaluarea de fond a coruptibilităţii

6. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Se promovează interesele departamentale ale Serviciului Grăniceri. Totuşi aceste interese corespund interesului public general.

7. Prejudiciu aduse prin aplicarea actului. Proiectul nu aduce prejudiciu altor categorii de contribuabili sau interesului public.

8. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Proiectul nu conţine norme care să fie în contradicţie cu prevederile legislaţiei în vigoare.

9. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Textul proiectului necesită redactare, conformare cu alte prevederi legale pentru neadmiterea concurenţei de norme juridice. Unele prevederi lingvistice sunt neclare.

10. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul reglementează în mod distinct activitatea Serviciului Grăniceri.

11. Analiza detaliată a coruptibilităţii şi a altor riscuri ale prevederilor proiectului

Nr.

Art.

Text
Obiecţia

Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri

Recomandarea

1.

Preambul

Avînd în vedere ierarhia actelor cu caracter normativ, considerăm incorectă utilizarea termenului de "bază juridică"

Coruptibilitate
Formulare lingvistică ambiguă

Preambul este ineficient. În cazul insistării menţinerii unui preambul, o opţiunea ar fi referinţă la necesitatea ajustării legislaţiei naţionale la standardele EU.

2.

Art. 3

Susţinem inutilitatea unui asemenea articol, deoarece, potrivit art. 7 din Constituţie, toate actele cu caracter normativ sunt obligatorii pe teritoriul Moldovei. Astfel, grănicerii trebuie să se conducă în activitatea sa de toata legislaţia ţării dar nu doar de actele enunţate în art. 3

De exclus

3.

Art. 7 alin. (5)

Noţiunea "organe de drept". Considerăm incorectă utilizarea unei asemenea noţiuni, deoarece în teoria dreptului prin organe de drept se înţelege tot cumulul de instituţii ce facilitează realizarea statului de drept, incluzînd şi notariatul şi avocatura etc.

Sugerăm substituirea expresiei de "organe de drept" cu "autorităţi competente"

4.

Art. 8 alin. (1) p.1)

Obiecţia priveşte textul "legislaţia în vigoare". Avînd în vedere importanţa unui, asemenea act procesual cum este ridicarea de documente, considerăm absolut necesar ca în proiect să se concretizeze care act normativ se are în vedere în baza căruia se ridica documentele: Codul cu privire la contravenţiile administrative? sau poate alt act legislativ.
Amintim că Serviciul Grăniceri nu este organ de urmărire penală şi nu are competenţă de urmărire penală conform Codului de procedură penală.

În lipsa unei menţiuni concrete a actului de reglementare, norma de blanchetă utilizată este incertă, nu corespunde exigenţei de previziblitate, iar ca rezultat este coruptibilă.

Precizarea actului normativ în baza căruia grănicerul este în drept să ridice documentul de la posesorul acestuia.

5.

Art. 8 alin. (1) p. 2)

Considerăm prevederea dată neconstituţională. Art. 29 din Constituţie stipulează că domiciliul şi reşedinţa sînt inviolabile. Concomitent derogarea se permite doar în anumite cazuri prevăzute de legislaţie. În acest caz legislatorul are în vedere legislaţia de procedură, care nu ar fi ea - cea de procedură penală sau de procedură contravenţională. Concomitent, art. 8 alin. (1) p. 2) "Drepturile Serviciului Grăniceri" prevede dreptul: "să intre în orice timp al zilei în locuinţele sau în alte încăperi ale cetăţenilor ... cînd există temeiuri suficiente de a fi suspectate de încălcarea frontierei de stat."
Însă conform art. 362 din Codul penal trecerea ilegală a frontierei de stat - este considerată infracţiune, iar urmărirea penală pe asemenea cauze urmează a se desfăşura doar de către organele de urmărire penală stabilite în art. 253 din CPP. Serviciul Grăniceri însă - nu este organ de urmărire penală, deci nu poate efectua urmărirea penală, cu atît mai mult nu poate să efectueze acte de percheziţie a încăperilor, locuinţelor.

De asemenea considerăm că Serviciul Grăniceri trebuie să se limiteze în activitatea sa doar în zona de frontieră (similar procedurii actuale).

Nu este clar din ultima propoziţie din acest punct - excepţia aplicabilă situaţiei misiunilor diplomatice, oficiilor consulare - se referă la termenul de 24 de ore sau la dreptul de a efectua percheziţii. Atenţionăm şi acel fapt, că procedura percheziţiei sau ridicării efectuate în localurile misiunilor diplomatice este reglementată de art. 129 din CPP.

Considerăm textul dat drept ilegal, ce vine să creeze o normă concurentă cu Codul de procedură penală, oferind Serviciului Grăniceri atribuţii ce nu sunt date în competenţă prin Codul de procedură penală.
Pornind de la eforturile multiple ale Serviciului Grăniceri de a "depăşi" Serviciul vamal şi Ministerul Afacerilor Interne şi a obţine statutul de organ de urmărire penală, considerăm prevederea art. 8 alin. (2) p. 1) drept una intenţionata a cărei scop este anume de a crea o concurenţă a normelor juridice pentru a loba interesul departamentul şi a solicita modificarea şi Codului de procedură penală. Deşi poziţia experţilor Consiliului Europei şi Uniunii Europene este contrarie - Serviciul Grăniceri, după exemplul ţărilor EU, trebuie să facă parte din Ministerul Afacerilor Interne (a se vedea Raportul de evaluare "Consolidarea Managementului de control la frontiera" http://www.undp.md/border)
Totuşi, indiferent de acest sau alt scop, orice normă ce determină concurenţa normelor juridice, fapt raportat la interese departamentale, denotă un risc sporit de coruptibilitate.
Cu atît mai mult cît suntem în prezenţa unor prevederi ce reglementează violarea inviolabilităţii domiciliului contrar regulii generale prevăzute de Codul de procedură penală

Art. 8 alin. (2) p. 2) urmează a fi exclus.

6.

Art. 8 alin. (1) p. 3)

"A construi instalaţii" - nu ţine de competenţa Serviciului Grăniceri care are drept sarcină supravegherea şi controlul frontierei. Pentru construcţia de instalaţii, linii de telecomunicaţii şi de comunicaţii există agenţii specializate (de exemplu CTS etc.) sau pot fi contractaţi subantreprenori privaţi.
Totuşi, în cazul menţinerii unei asemenea prevederi, cum va fi supus licenţierii Serviciul Grăniceri similar agenţilor economici, doar licenţa în construcţie permite efectuarea unor asemenea lucrări?

Considerăm că o asemenea prevedere oferă atribuţii discreţionar abuzive, ce creează un fundament prielnic pentru coruptibilitate.

De exclus.

7.

Art. 8 alin. (1) p. 4)

Este neclar dreptul Serviciul Grăniceri "să folosească, mijloacele de telecomunicaţii pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amînare şi care nu pot fi aduse la îndeplinire altfel". Despre ce fel de mijloace de telecomunicaţii este vorba (telefon, fax etc.?), probabil se are în vedere mijloace de telecomunicaţii speciale, fapt ce trebuie precizat. Însă nu facem claritate cu textul "pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amînare şi care nu pot fi aduse la îndeplinire altfel"

Un alt aspect priveşte reglementările privind dreptul Serviciului Grăniceri de a folosi mijloacele de transport din posesia unităţilor, iar în caz de necesitate - ale cetăţenilor, restituind ulterior, la solicitarea proprietarilor.
Nu este clară necesitatea unei asemenea reglementări.
Procedura de rechiziţie a bunurilor la declararea mobilizării, a stării de război, a stării de asediu sau de urgenţă, - este reglementată de Legea nr. 1384/11.10.2002 cu privire la rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public.
Suplimentar putem atenţiona şi asupra faptului că, textul alineatului prevede restituirea bunurilor rechiziţionate "la solicitarea proprietarilor". În asemenea mod, în opinia noastră, se atentează la dreptul de proprietate consfinţit în art. 9 şi 46 din Constituţie. Invocăm de asemenea art. 17 - 26 din Legea nr. 1384/11.10.2002 care reglementează procedura de restituire şi despăgubire a bunurilor rechiziţionate, inclusiv in situaţie de urgenţă.

Este o prevedere vagă, neclară. Deşi, probabil, este vorba de mijloace speciale, şi acestea urmează a fi specificate, pentru a se asigura posibilitatea previzibilităţii normei şi utilizării adecvate a dreptului ce va fi stipulat în legea adoptată a Serviciului Grăniceri.

Asemenea prevedere o considerăm coruptibilă deoarece vine să stabilească atribuţii discreţionare Serviciului Grăniceri, atribuţii abuzive ce afectează dreptul de proprietate al cetăţeanului. Mai mult, prevederea examinată este în contradicţie, creînd concurenţă de norme, cu Legea nr. 1384/11.10.2002 cu privire la rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public.

De redactat, precizînd felul mijloacelor de telecomunicaţii şi destinaţia lor.

De exclus. Procedura de rechiziţie este prevăzută de Legea nr. 1384/11.10.2002.

8.

Art. 8 alin. (1) p. 5)

Obiecţia priveşte textul "să se afle în orice sector al localităţii în limitele zonei de competenţă, să circule pe teritoriul lui în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu".
Considerăm prevederea în cauză incompatibilă cu scopul prezentei legi. Dreptul de a se deplasa liber este garantat oricui. În contextul executării obligaţiilor de serviciu, în cazul în care este necesar a fi reglementat condiţiile de aflare şi/sau de deplasare - această ţine de competenţa regulamentelor interne ale Serviciului Grăniceri dar nicidecum de prezenta lege.
Altfel, prevederea dată este confuză în raport cu art. 27 din Constituţie.

Este o prevedere confuză, pasibilă de interpretări eronate, şi poate genera riscuri de coruptibilitate.

De exclus.

9.

Art. 8 alin. (1) p. 6)

Prevederea dată este confuză deoarece prevede posibilitatea neautorizării trecerii frontierei persoanelor cu statut de cetăţean a Republicii Moldova, ceea ce contravine art. 18 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Mai mult decît atît, de aceiaşi protecţie a statului beneficiază şi apatrizii cu permisul de domiciliu în Republica Moldova (pornind de la principiul evitării apatridiei şi efectelor acesteia)

Textul are caracter neconstituţional şi însoţeşte un risc de coruptibilitate.

Textul necesită redactare în scopul neadmiterii restricţionării intrării în Republica Moldova a persoanelor ce deţin cetăţenia Republicii Moldove, sau ce deţin documente de apatrid eliberate de autorităţile din Republica Moldova.

10.

Art. 8 alin. (1) p. 7)

Deşi scopul acestei prevederi este clar, atenţionăm că aplicarea acestui drept trebuie să respecte exigenţa enunţată drept obiecţie şi recomandare pentru art. 8 alin. (1) p. 6) - relaţia cu persoanele cu statut de cetăţean a Republicii Moldova sau apatrid cu domiciliul in Republica Moldova.

Risc relativ, determinat de imperfecţiunea expunerii normei juridice.

De precizat prin referinţă la art. 8 alin. (1) p. 6)

11.

Art. 8 alin. (1) p. 8)

Reiterăm incorectitudinea termenului de "organ de drept".
De asemenea menţionăm inutilitatea logică a textului "care se ascund de organele de urmărire penală şi instanţele de judecată" - este suficient că persoanele vizate sunt date în căutare. Nu trebuie să intereseze Serviciul Grăniceri se ascund sau nu anumite persoane - dacă sunt în căutare înseamnă că sunt prezente exigenţele prevăzute la art. 288 ş.a. din Codul de procedură penală şi urmează a fi reţinute.

Risc relativ, determinat de imperfecţiunea expunerii normei juridice.

De redactat.

12.

Art. 8 alin. (1) p. 9)

Acest punct repetă prevederea art. 8 alin. (1) p. 6) şi 7) - a se vedea comentariul de mai sus. De asemenea, aşa cum s-a menţionat - apatrizii cu domiciliul in Republica Moldova beneficiază de aceeaşi protecţie a statutului nostru ca si cetăţenii din Republica Moldova (art. 7 lit. d) din Legea nr. 1024/02.06.2000 cetăţeniei Republicii Moldova) şi pot fi expulzaţi (li se poate restricţiona intrarea doar în cazul în care anterior pierderii cetăţeniei nu au fost cetăţeni ai Republicii Moldova)

Risc relativ, determinat de imperfecţiunea expunerii normei juridice.

A se revedea

13.

Art. 8 alin. (1) p. 13)

Atenţionăm asupra expresiei "să instaleze ... patrule de grăniceri"

De redactat

14.

Art. 8 alin. (1) p. 14)

Punctul dat nu prevede excepţia determinată de statutul persoanelor care se bucură de imunitate diplomatică, conform Convenţiilor de la Viena din 1961 şi din 1963.

Risc relativ, determinat de imperfecţiunea expunerii normei juridice.

A redacta textul, in conformitate cu prevederile Convenţiei de la Viena din 1961 şi din 1963 şi Legea nr. 761/27.12.2001 cu privire la serviciul diplomatic

15.

Art. 8 alin. (1) p. 16)

Punctul dat nu prevede excepţia determinată de statutul persoanelor care se bucură de imunitate diplomatică conform Convenţiilor de la Viena din 1961 şi din 1963.

Risc relativ, determinat de imperfecţiunea expunerii normei juridice.

A redacta textul, in conformitate cu prevederile Convenţiei de la Viena din 1961 şi din 1963 şi Legea nr. 761/27.12.2001 cu privire la serviciul diplomatic

16.

Art. 8 alin. (1) p. 16)

Nu este clar despre care lucrări poate fi vorba - în cazul celor de construcţie - atunci de ce aceasta poate fi competenţa Serviciului Grăniceri? Să stopeze temporar o asemenea activitate o poate doar autoritatea ce a autorizat efectuarea lucrărilor respective. A se vedea şi obiecţia de la art. 8 alin. (1) p. 3)

Risc determinat de atribuţii discreţionare abuzive

A se revedea

17.

Art. 8 alin. (1) p. 22)

Considerăm că asemenea atribuţie nu trebuie să fie de competenţa Serviciului Grăniceri. Cu atît mai mult că, reamintim, anume pentru asemenea sarcini a fost creată Întreprinderea de Stat "Centrul de telecomunicaţii speciale" (a se vedea Hotărîrea Guvernului nr. 840/26.07.2004 cu privire la crearea Sistemului de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice).

Risc determinat de atribuţii discreţionare abuzive - invocat de efectul paralelismului atribuţiilor.

De exclus.

18.

Art. 8 alin. (1) p. 23)

Determină observaţii textul "să ceară".
De asemenea atenţionăm ambiguitatea expresiei "să reprime contravenţiile şi acţiunile nelegitime". Acţiunile nelegitime urmează a fi încadrate în una din normele materiale din Codul cu privire la contravenţiile administrative sau din Codul penal. Altfel nu se admite.

Risc determinat de atribuţii discreţionare abuzive

A se revedea, eventual excluzînd textele "să ceară", "şi acţiunile nelegitime ale persoanelor fizice ce împiedică efectuarea atribuţiilor Serviciului Grăniceri"

19.

Art. 8 alin. (1) p. 24)

A conlucra - nu este un drept ci o obligaţiune funcţională. Cu atît mai mult că este vorba mai degrabă de activitatea operativă de investigaţie desfăşurată conform Legii nr. 45/12.04.94 privind activitatea operativă de investigaţii

Expresii confuze

A revedea.

20.

Art. 8 alin. (1) p. 25)

Deşi acest punct este expus ca un drept separat, însă expresia "folosind în acest scop" denotă că p. 25) este o continuare a p.24). Şi din nou este vorba de activitatea operativă de investigaţie. Sugerăm revederea p.24) şi 25) pentru a-l expune cu referinţă la Legea nr. 45/12.04.94 privind activitatea operativă de investigaţii.

Expresii confuze

21.

Art. 8 alin. (1) p. 26)

Repetă p.24) şi 25)

Expresii confuze

A revedea.

22.

Art. 8 alin. (1) p. 27)

Atenţionăm că p. 27) este expus într-o manieră ce depăşeşte simpla expunere a unui drept. P. 27) include si norme de procedură cu soluţii anumite - fapt inadmisibil, deoarece va crea concurentă de norme, cu atît mai mult că si multe din cele expuse nu sunt conforme legislaţiei in vigoare. De exemplu textul "Navele nemilitare străine reţinute fie sînt predate, în modul stabilit, reprezentanţilor împuterniciţi ai statelor respective, fie sînt expulzate din sectorul moldovenesc al apelor de frontieră, fie sînt confiscate, conform hotărîrii judecătoreşti, în cazurile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova"

Risc înalt determinat de atribuţii discreţionare abuzive şi norme concurente.

A revedea excluzînd textul " , dacă nava comite un act de ostilitate faţă de Republica Moldova, efectuează ilegal îmbarcarea (debarcarea) persoanelor, încărcarea (descărcarea) mărfurilor şi altor bunuri în locuri interzise, practică ilicit pescuitul, recoltarea produselor lemnoase şi accesorii ale pădurii, alte activităţi interzise, efectuează deversări ale substanţelor nocive sau ale altor deşeuri şi materiale, dacă membrii echipajului sau alte persoane care se află pe navă deteriorează semnele de frontieră, mijloacele instalaţiilor de navigaţie, alte obiecte de suprafaţă sau subacvatice proprietate a Republicii Moldova. Navele nemilitare străine reţinute fie sînt predate, în modul stabilit, reprezentanţilor împuterniciţi ai statelor respective, fie sînt expulzate din sectorul moldovenesc al apelor de frontieră, fie sînt confiscate, conform hotărîrii judecătoreşti, în cazurile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova".

Unele prevederi din textul enunţat să fie expuse în alte articole ale legii ce ar clarifica noţiunea de ostilitate faţă de Republica Moldova ş.a.

23.

Art. 8 alin. (1) p. 30)

Atenţionăm că modul de creare a grupurilor comune de lucru urmează a fi dat în competenţa unei autorităţi ierarhice sau reglementat în mod echidistant cu alte autorităţi competente să efectueze activitatea operativă de investigaţie, deoarece acestea nu sunt în subordinea Serviciului Grăniceri.

Risc înalt determinat de atribuţii discreţionare abuzive şi norme concurente.

De revăzut.

24.

Art. 8 alin. (1) p. 30)

"să elaboreze acte normative" - probabil este vorba de a elabora "proiecte de acte normative". Cele de ordin intern priveşte Serviciul Grăniceri.

Ce ţine de încheierea de tratate internaţionale - procedura în cauză este strict reglementată de Legea nr. 595/24.09.99 privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova. De aceea nu putem vorbi de careva "limitele competenţei"

Risc înalt determinat de atribuţii discreţionare abuzive şi norme concurente.

De revăzut.

25.

Art. 8 alin. (1) p. 31)

A expedia solicitări, demersuri, petiţii este un drept ce nu necesită reflectare în Legea Serviciului Grăniceri.

De revăzut.

26.

Art. 8 alin. (1) p. 33)

Obiecţia priveşte textul "asociaţii
obşteşti, precum şi în alte organizaţii nonguvernamentale". Conform Legii nr. 837/17.05.96 cu privire la asociaţiile obşteşti, - organizaţiile nonguvernamentale sunt aceleaşi asociaţii obşteşti.
De asemenea modul de conlucrare cu asociaţiile obşteşti trebuie să se conformeze şi prevederilor Legii nr. 837/17.05.96 cu privire la asociaţiile obşteşti.

Concurenţa termenilor juridici.

De redactat prin excluderea textului "precum şi în alte organizaţii nonguvernamentale".

Textul "în modul stabilit de Guvern" de substituit cu textul "conform principiilor expuse în Legea cu privire la asociaţiile obşteşti şi în modul stabilit de Guvern"

27.

Art. 8 alin. (1) p. 34)

Modul de stimulare materială trebuie să fie prevăzut de lege, dat fiind că se referă la modul de consumare a banilor publici.

Risc de coruptibilitate determinat de lipsa unor reglementări exhaustive.

De completat proiectul cu precizarea expresă a modului de stimulare, fie prin referinţa la o lege concretă în vigoare.

28.

Art. 8 alin. (1) p. 35)

Este o norma de trimitere în alb ceea ce determină riscuri înalte de coruptibilitate.
Considerăm că eventualele alte competenţe ale Serviciului Grăniceri urmează a fi prevăzute întru executarea drepturilor acestuia prevăzute la acest art. 8. Stabilirea unor drepturi suplimentare trebuie să determine completarea art. 8

Risc de coruptibilitate determinat de norma de trimitere în alb.

De exclus.

29.

Art. 9

Prevederea dată ţine exclusiv de domeniul Codului cu privire la contravenţiile administrative (Codul contravenţional).
O obiecţie aparte priveşte alin. (4) - atenţionăm că conform legislaţiei în vigoare (Codul de executare (art. 172)) executarea măsurilor de reţinere şi altor măsuri preventive este admisă doar de către instituţiile de privare de liberate ale Ministerului Justiţiei. Aceasta este şi o exigenţă a Comitetului de Prevenire a Torturii (CPT) şi a experţilor Consiliului Europei. Argumentul invocat de aceştia este faptul că persoana nu trebuie să fie deţinută în localuri care se află în administrarea organului de reţinere. Aceeaşi obiecţie se referă şi la Ministerul Afacerilor Interne.

Risc înalt de coruptibilitate determinat de concurenţa prevederilor prin reglementarea unor prevederi ce nu ţin de domeniul legii expertizate.

Risc înalt de coruptibilitate determinat de neconstituţionale prevederilor alin. (4).

De exclus.

30.

Art. 10 alin. (4)

Nu este clară această modalitate de colaborare.

Risc determinat de neclaritatea normelor legale.

De precizat sau de exclus.

31.

Art. 10 alin. (6)

Obiecţia priveşte textul "unităţile, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, sînt obligate să acorde suport Serviciului Grăniceri".
Considerăm că această prevedere, în modul în care este expusă, afectează dreptul la proprietate a persoanei.
A se vedea şi obiecţia de la art. 8 alin. (1) p. 4).

Risc determinat de neclaritatea şi neconstituţionalitatea normelor legale.

Precizarea cu referinţă la Legea nr. 1384/11.10.2002 cu privire la rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public.

32.

Art. 11 alin. (2)

Obiecţia priveşte textul "Informaţiile personale acumulate şi păstrate pot fi utilizate numai în scopuri legale" - nu credem că am putea admite ca o autoritate publică să utilizeze date în scopuri ilegale.
Totuşi, acestea trebuie să fie conforme cu exigenţele prepuse datelor cu caracter personal.

De revăzut

33.

Art. 12 alin. (2)

Prevederea dată urmează să fie conformă cu Legea nr. 982/11.05.2000 privind accesul la informaţie şi Legea 190/19.07.94 cu privire la petiţionare

Norme incerte.

De redactat cu referire la Legea nr. 982/11.05.2000 privind accesul la informaţie şi la Legea 190/19.07.94 cu privire la petiţionare.

34.

Art. 22 alin. (2)

Avînd în vedere că personalul Serviciului Grăniceri se constituie nu doar din militari, dar şi din personalul Serviciului Grăniceri, alin. (2) art. 22 trebuie să se refere la întreg personalul Serviciului Grăniceri.

De redactat

Concluzii

Expertiza proiectului Legii cu privire la Serviciul Grăniceri - denotă un risc major de coruptibilitatea a unor prevederi, în special celor ce ţin de drepturile Serviciului Grăniceri.

Concomitent, de concept, reiterăm concluziile Raportului de evaluare "CONSOLIDAREA MANAGEMENTULUI DE CONTROL LA FRONTIERĂ" elaborat de Programul TACIS al Uniunii Europene pentru Moldova, (INESE KALNINA, expert legislativ) .

Conform raportului, pentru a-şi atinge scopul pe termen lung de a deveni membru al Uniunii Europene, Republica Moldova trebuie să adopte întregul set de norme şi standarde care funcţionează în cadrul Uniunii Europene. Primii paşi de integrare a sa în Uniunea Europeană sînt stabiliţi în Planul de acţiuni Republica Moldova-UE. Printre obligaţiile prescrise de acest plan este prevăzută şi cerinţa privind reforma substanţială a Serviciului de Grăniceri şi a altor organe guvernamentale cu responsabilităţi la frontieră. Din acest punct de vedere are o importanţă primordială implementarea Articolelor 49-50 privind managementul controlului la frontieră din Planul de acţiuni Republica Moldova-UE
Expertul internaţional reiterează următoarele obiecţii de concept ce priveşte proiectul Legii cu privire la Serviciul Grăniceri. În conformitate cu standardele UE, există două posibilităţi privind definirea locului şi a rolului Serviciului de Grăniceri:

  • Prima posibilitate - una de tranziţie - Serviciul de Grăniceri este o instituţie independentă în cadrul sistemului administraţiei de stat, fiind subordonată direct Guvernului (această opţiune poate fi folosită pe durata aşa-numitei perioade de tranziţie, adică în timpul transformării structurii militare într-un organ de executare a normelor de drept în conformitate cu Articolul 49 al Planului de acţiuni Republica Moldova -UE, care va fi finalizat pînă la sfîrşitul anului 2007).
  • A doua posibilitate - Serviciul de Grăniceri este o autoritate a administraţiei de stat aflată sub supravegherea Ministerului Afacerilor Interne sau a Ministerului Justiţiei (posibilitatea menţionată nu contravine Catalogului Schengen al UE, fiind o supraveghere sub auspiciile unui minister care activează în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne, autoritatea publică competentă este o forţă specializată a Poliţiei / Serviciului de Grăniceri, nu o forţă militară).

Avînd în vedere aceste recomandări considerăm oportun a revedea locul Serviciului Grăniceri reorganizndu-l în componenţa Ministerului Afacerilor Interne, după exemplul majorităţii ţărilor europene. Cu atît mai mult că perioada de tranziţie de reorganizare se finisează (sfîrşitul anului 2007). O asemenea reorganizare nu va necesita cheltuieli financiare importante, dar va optimiza procesul de colaborare.

Raportul întocmit de experţii străini şi enunţat mai sus conţine şi alte recomandări importante de optimizare a proiectului legii şi poate fi accesat la adresa http://www.undp.md/border




 

 

Rapoarte de expertiză

Expertiză coruptibilitătii legislației
nr.723 din 18 August 2016
Raport de expertiză la proiectul Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art.55, 60, 64, ș.a.; Codul de procedură penală – art.132'8; ș.a.) (sancțiuni disuasive pentru infracțiunile de corupție)

Raportul in PDF
Proiectul de lege supus expertizei

Din perspectiva drepturilor omului
nr.165 din 25 Ianuarie 2017
Raport de expertiză la proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.284-XV din 22.07.2004 privind comerțul electronic (art.1, 2, 3, ș.a.)

Raportul in PDF
Proiectul de lege supus expertizei


Ghid pentru justitiabili

 

Fair-play

 



SELDI