Implemented projects Corruption proofing - stage 3 Expertise report (archive)

Raport de expertiză nr.168

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei
16 02 2007

RAPORT DE EXPERTIZĂ
la proiectul Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.118-XV din 14.03.2003 cu privire la Procuratură
(înregistrat în Parlament cu nr. 391 din 30.01.2007)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.118-XV din 14.03.2003 cu privire la Procuratură.

Evaluare generală

1.Corectitudinea înaintării iniţiativei legislative
Autor al iniţiativei legislative este Guvernul. Din punct de vedere procedural, proiectul legii menţionate corespunde rigorilor legale privind dreptul de iniţiativă legislativă şi este în acord cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului, nr. 797-XIII din 02.04.1996.

2.Competenţa legiuitorului de a examina proiectul propus spre reglementare
În conformitate cu statuările constituţionale, Parlamentul este în drept să intervină cu noi reglementări în domeniu, în baza art.66 lit. a) şi art. 72 alin. (1), alin. 2) lit. r) din Constituţie.

3. Categoria actului legislativ înaintat spre examinare, temeiul adoptării actului
Categoria proiectului de act legislativ nu este determinată. Remarcăm şi lipsa clauzei de adoptare a proiectului legii, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 27 alin (2) din Legea nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative.

4. Cerinţe de ordin lingvistic
Deşi proiectul nu are caracter voluminos şi la general corespunde normelor de redactare lingvistică, unele expresii sunt dificil de înţeles. În special, ne referim la sintagma ,,specialitatea juridică de contribuire la înfăptuirea justiţiei".

Constatări de fond

5. Corespunderea proiectului cerinţelor Legii nr. 780/2001 privind actele legislative

Cît priveşte respectarea cerinţelor privind fundamentarea, avizarea şi expertiza proiectului de lege, remarcăm că pe site-ul Parlamentului lipseşte nota informativă, obligativitatea căreia este reglementată de art. 23 din Legea nr. 780 din 27.12.2001 privind actele legislative.


Astfel, dificultatea realizării unei expertize complete a proiectului vine din lipsa acesteia. Ori, în viziunea noastră, lipsa notei informative pe site-ul Parlamentului afectează principiului transparenţei procesului legislativ şi contravine principiilor de cooperare cu societatea civilă.

6. Evaluarea coruptibilităţii normelor proiectului

a) Considerăm că excluderea din art.17 a cuvintelor ,,procurori stagiari" nu comportă risc de coruptibilitate.

Excluderea din art.17 a cuvintelor ,,procurori stagiari" va avea un efect benefic asupra procesului de înfăptuire a justiţiei, întrucît nu poate fi admisă în calitate de acuzator de stat o persoană care încă nu are abilităţile necesare în acest sens (astfel, nici avocatul stagiar nu are dreptul să apere o persoană în cadrul unui proces penal).
Mai mult, odată cu adoptarea Legii nr. 152-XVI din 08.06.2006 cu privire la Institutul Naţional al Justiţiei, formarea iniţială a procurorilor, care nu au vechimea în specialitatea juridică de cel puţin doi ani, va avea loc în cadrul Institutului, instituţie publică independentă de Procuratură.

Astfel, în opinia noastră, excluderea reglementării referitor la procurorul stagiar se impune şi pentru a înlătura conflictul normelor de drept dintre Legea nr. 152-XVI din 08.06.2006 cu privire la Institutul Naţional al Justiţiei şi Legea nr.118-XV din 14.03.2003 cu privire la Procuratură.

b) Considerăm că includerea la art. 20 al. (1) după cuvintele "specialitatea juridică", a cuvintelor "de contribuire la înfăptuirea justiţiei" comportă un risc sporit de coruptibilitate, determinînd un conflict dintre această normă a proiectului de act legislativ şi prevederile Legii privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior, ciclul I nr. 142-XVI din 07.07.2005, act legislativ cu aceeaşi forţă juridică.

Astfel, lista domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor cuprinse în Nomenclator include la domeniul "Ştiinţe sociale, economice şi drept", domeniul general de studiu "Drept", denumirea specialităţii "Drept". "Specialitatea juridică", cu atît mai mult " specialitatea juridică de contribuire la înfăptuirea justiţiei" nu este inclusă în Nomenclatorul amintit.

Aşadar, nu este clar care sînt acele ,,specialităţi juridice" ce ,,contribuie la înfăptuirea justiţiei", precum şi cine şi după ce criterii va decide asupra includerii sau excluderii unei specialităţi în/din categoria ,,specialităţilor juridice ce contribuie la înfăptuirea justiţiei". De exemplu, funcţia de jurist într-un minister este sau nu una ce "contribuie la înfăptuirea justiţiei" (juriştii din ministere deseori participă în procese judiciare)?

c) Considerăm că modificarea conţinutului art.21 al.(2) conform proiectului nu comportă un risc de coruptibilitate. Modificarea propusă are un caracter util, întrucît, prin aceasta este prevenit un eventual conflict de legi sau apariţia unei norme caduce în lege. De altfel, modificări şi completări în acest sens au fost operate şi la art.6 "Condiţiile pentru a candida la funcţia de judecător" din Legea nr. 544-XIII din 20.07.95 cu privire la statutul judecătorului, pentru a-l pune în concordanţă cu prevederile Legii nr. 152-XVI din 08.06.2006 cu privire la Institutul Naţional al Justiţiei.

d) Considerăm că modificarea propusă la alin. (2) şi alin. (3) ale art.31 este contrară prevederilor art.71 din Codul muncii şi nu poate fi acceptată. Astfel, art.71 din Codul muncii prevede că detaşarea poate fi dispusă numai cu acordul scris al salariatului. Proiectul de modificare al art. 31 al. (2) din Legea nr.118-XV nu reglementează expres o astfel de garanţie procurorilor, ceea ce ar putea crea condiţii pentru adoptarea de către autorităţile vizate a unor decizii subiective referitor la aplicarea ori neaplicarea prevederilor art. 71 din Codul muncii.

Concluzii

Considerăm că proiectul Legii nu poate fi adoptat în redacţia în care a fost propus Parlamentului spre aprobare şi necesită a fi corelat cu cerinţele Legii nr. 780/2001 privind actele legislative şi reglementările Codului muncii.


 

 

Rapoarte de expertiză

Expertiză coruptibilitătii legislației
nr.723 din 18 August 2016
Raport de expertiză la proiectul Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art.55, 60, 64, ș.a.; Codul de procedură penală – art.132'8; ș.a.) (sancțiuni disuasive pentru infracțiunile de corupție)

Raportul in PDF
Proiectul de lege supus expertizei

Din perspectiva drepturilor omului
nr.165 din 25 Ianuarie 2017
Raport de expertiză la proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.284-XV din 22.07.2004 privind comerțul electronic (art.1, 2, 3, ș.a.)

Raportul in PDF
Proiectul de lege supus expertizei


Ghid pentru justitiabili

 

Fair-play

 



SELDI