Implemented projects Corruption proofing - stage 3 Expertise report (archive)

Raport de expertiză nr.128

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei
29 12 2006

RAPORT DE EXPERTIZĂ
la proiectul legii pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila
(nr. de înregistrare în Parlament nr. 4665 din 06.12.2006)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză asupra coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila (art.8, 55, 75, s.a.).

Evaluare generală

1. Corectitudinea înaintării iniţiativei legislative
Proiectul este înaintat în corespundere cu cerinţele iniţierii actelor legislative. Autorul iniţiativei legislative este deputat în Parlament, fapt ce corespunde prevederilor art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.

2. Categoria actului legislativ înaintat spre examinare
Categoria actului legislativ propus spre examinare este determinată corect - lege organică deoarece propune modificarea Codului de procedură civilă, atribuit la categoria legilor organice.

Conform art. 35 alin. (3) al Legii privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001, actul legislativ de modificare are, de regulă, o forţă juridică egală cu cea a actului ale cărui dispoziţii le modifică sau le completează.

3. Cerinţe de ordin lingvistic
Textul proiectului corespunde exigenţelor de ordin lingvistic şi tehnico-juridic, stabilite de Legea privind actele legislative.

Constatări de fond

4. Analiza textului propriu zis al proiectului de act legislativ şi verificarea corespunderii lui cu Legea nr.780/2001
Pentru a fi în corespundere deplină cu dispoziţiile Legii nr.780 din 27.12.2001 privind actele legislative, proiectul necesită a fi completat cu următoarele prevederi:

a) în cuprinsul clauzei de adoptare urmează a fi stabilit temeiul constituţional în baza căruia este adoptat actul legislativ;

b) din nota informativă putem stabili că elaborării proiectului au precedat anumite investigaţii cerute de Legea privind actele legislative, dar acestea au avut caracter unilateral, şi nu au luat în consideraţie toate aspectele problemei. Astfel:

  • nu a fost studiată legislaţia comunitară;
  • nu au fost cercetate experienţa şi reglementările în domeniu ale altor ţări;
  • lipseşte expertiza juridică a proiectului;
  • nu a fost studiată jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în domeniul garanţiilor la un proces echitabil, în partea ce ţine de asigurarea accesului la justiţie, calitatea reprezentării de către apărător în proces;
  • lipsesc calculele precise a necesităţilor de servicii juridice (inclusiv subvenţionate), în contextul în care proiectul intervine în sistemul de asistenţă juridică;
  • nu sînt determinate eventualele consecinţe sociale, impactul asupra cererii şi ofertei de servicii juridice ş.a.

Constatări şi obiecţii de conţinut

5. Ţinînd cont de faptul că obiectul proiectului Legii cu privire la modificarea şi completarea Codului de procedură civilă este extrem de controversat şi sensibil, a fost decisă expertizarea acestuia de către mai mulţi experţi, provenind din diferite medii, care au expus, două opinii diametral opuse.

6. Într-o opinie s-a considerat că iniţiativa legislativă, este binevenită, întrucît statul este responsabil de actul de justiţie, precum şi de calitatea asistenţei juridice acordate cetăţenilor.
Instituţia reprezentantului, însă, nu este controlată de către stat, iar erorile reprezentanţilor ar putea fi puse pe seama statului.

7. În altă opinie, s-a constatat că acest proiect constituie o promovare a intereselor corporative ale avocaţilor şi că, deşi, aparent, se urmăreşte un scop nobil de perfecţionare a calităţii serviciilor juridice, totuşi promovarea acestuia în versiunea propusă, poate afecta liberul acces al persoanelor la justiţie.

În susţinerea aceste opinii s-a afirmat:

a) excluderea instituţiei reprezentării are incidenţă asupra principiului garantat de stat a accesului liber la justiţie;
b) instituţia reprezentării este prezentă, practic, în majoritatea statelor. Mai mult decît atît, inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului admite aplicarea acestei instituţii în procesul distribuirii justiţiei;
c) în general, instituţia reprezentării constituie un "colac de salvare" pentru persoanele socialmente vulnerabile sau în cazul existenţei legăturii de rudenie dintre o parte la proces şi reprezentant;
d) deşi autorii iniţiativei legislative de a exclude reprezentarea nu au prezentat date statistice privind numărul dosarelor în care au participat reprezentanţii, se poate presupune că reprezentanţii au devenit deja un concurent pentru avocaţi. Acest fapt denotă că serviciile avocaţilor sînt mai puţin solicitate. În acest sens este important de stabilit cauzele. Or, autorul nu a oferit studii pertinente la acest subiect;
e) nu există nici un studiu complex care ar evalua calitatea serviciilor prestate de către avocaţi şi a celor prestate de către reprezentanţi, precum şi despre volumul activităţii prestate şi impozitelor achitate de către avocaţi şi reprezentanţi;
f) branşa avocaţilor ar trebui să manifeste o grijă sporită faţă de creşterea profesională a confraţilor şi respectării de către aceştia a deontologiei profesionale. Doar prin oferirea unor servicii calitative de către avocaţi, numărul reprezentanţilor ar putea fi diminuat;
g) dacă se pune problema subminării veniturilor la buget, aceasta ar trebui rezolvată prin impozitarea reprezentanţilor şi nu prin eliminarea acestei instituţii. În procesul stabilirii condiţiilor de impozitare urmează să se ţină cont şi de scopul instituţiei reprezentării (de exemplu, reprezentarea unei rude pînă la un anumit grad se prezumă a fi gratuită şi, prin urmare, nu trebuie impozitată).




 

 

Rapoarte de expertiză

Expertiză coruptibilitătii legislației
nr.723 din 18 August 2016
Raport de expertiză la proiectul Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art.55, 60, 64, ș.a.; Codul de procedură penală – art.132'8; ș.a.) (sancțiuni disuasive pentru infracțiunile de corupție)

Raportul in PDF
Proiectul de lege supus expertizei

Din perspectiva drepturilor omului
nr.165 din 25 Ianuarie 2017
Raport de expertiză la proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.284-XV din 22.07.2004 privind comerțul electronic (art.1, 2, 3, ș.a.)

Raportul in PDF
Proiectul de lege supus expertizei


Ghid pentru justitiabili

 

Fair-play

 



SELDI