Democratie si astfel, neputand face ca tot ceea ce este just sa fie tare, s-a facut ca tot ceea ce este tare sa fie just. Blaise Pascal

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

14 Octombrie 2014

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Legii privind modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.08 (art.4, 16, 17'1 ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 351 din 16 Septembrie 2014)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii privind modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.08 (art.4, 16, 17'1 ș.a.) prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Justiţiei , ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.
Conform art.35 alin.(3) din legea nr.780/2001, actul legislativ de modificare sau completare are, de regulă, o forţă juridică egală cu cea a actului ale cărui dispoziţii le modifică sau le completează. În contextul în care actul legislativ amendat (Codul contravențional) este lege organică, prezentul act normativ de modificare și completare, la fel este o lege organică.

Totodată, acest fapt corespunde și prevederilor art.72 alin.(3) lit.n) din Constituție, în conformitate cu care, prin lege organică se reglementează infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora, or contravenția este o faptă ilicită cu un grad de pericol social mai redus decît infracţiunea.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Potrivit notei informative, scopul prezentului proiect de lege este amendarea Codului contravențional în vederea excluderii lacunelor, contradicțiilor, confuziilor existente în Cod și eliminarea deficiențelor atît de ordin teoretic, cît și practic ale normelor din Cod.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Intenţia autorului este expusă clar şi argumentat în nota informativă ce însoţeşte proiectul de lege. În cuprinsul notei informative autorul indică scopul principal al proiectului de lege, condiţiile ce au impus elaborarea acestui proiect, principalele prevederi ale proiectului şi impactul acestuia. În acest context, notăm că nota informativă conţine toate elementele unei fundamentări necesare proiectului de act legislativ, aşa cum prevede art.20 din Legea privind actele legislative nr.780/2001.

Din informaţia prezentă pe pagina web a Parlamentului, notăm existenţa la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ a Raportului de expertiză anticorupţie a Centrului Naţional Anticorupţie. Reieşind din importanţa proiectului de lege, acesta urma să fie transmis spre avizare tuturor instituţiilor publice interesate, să fie supus consultărilor publice cu societatea civilă, pentru formularea recomandărilor, iar, în final, avizele, sinteza recomandărilor recepţionate urmau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ.

De remarcat că, dosarul de însoţire trebuia să conţină și Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate. Din lipsa informaţiilor în nota informativă, nu cunoaştem dacă autorul a realizat sau nu aceste cerinţele legale. Toate aceste cerinţe sunt expres prevăzute în Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001, Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea 797-XIII din 02.04.1996, Hotărîrea Guvernului nr.190 din 21.02.2007.

Deși autorul, în nota informativă, indică că proiectul de lege a fost supus consultărilor publice, iar obiecțiile și propunerile au fost incluse în Sinteza obiecțiilor și propunerilor (în baza avizelor recepționate și amendamentelor propuse după ședința publică), totuși, dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ nu cuprinde sinteza recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, așa cum prevede art.23 alin.(2) lit.e) din legea nr.780/2001 privind actele legislative.

Rezumînd cele constatate mai sus, subliniem faptul că, în lipsa tuturor actelor necesare pentru înaintarea iniţiativei legislative, întreg procesul legislativ este perturbat şi, drept consecinţă, Parlamentul nu dispune de tot setul de documente necesare pentru a-şi îndeplini eficient sarcina sa legislativă. Or, nota informativă și documentele necesare a fi anexate la dosar, cum ar fi avizele ministerelor și altor autorități de specialitate, declarația de compatibilitate a proiectului cu legislația UE, tabelul de concordanță a consultărilor cu societatea civilă, sinteza recomandărilor, etc., sunt tot atît de importante ca și proiectul de lege, pentru ca societatea și deputații să cunoască domeniul propus reglementărilor și să ia o decizie în cunoștință de cauză.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți individuale:
Dreptul la apărare (art.26 din Constituția RM)
Drepturi si libertăți social-economice:
Dreptul la mediu înconjurător sănătos (art. 37 din Constituția RM)
Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia (art.46 din Constituția RM)
Drepturi si libertăți social-politice:
Libertatea întrunirilor (art. 40 din Constituția RM)
Drepturi garanții:
Dreptul cetățenilor Republicii Moldova la protecția din partea statului (art. 18 din Constituția RM)
Dreptul la acces liber la justiție (art. 20 din Constituția RM)
Dreptul la prezumția nevinovăției (art. 21 din Constituția RM)
Dreptul de a cunoaște drepturile și îndatoririle (art. 23 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței este asigurată suficient. Proiectul de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului. În contextul în care proiectul de legea a fost înregistrat pe data de 16.09.2014 şi pînă în prezent nu a fost examinat de Plenul Parlamentului, considerăm că este respectat principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă, iar cetăţenii, organizaţiile şi alţi subiecţi interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului documentului.


7. Respectarea principiului participării este asigurată insuficient. Reieșind din prevederile art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239 din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional.

Din informațiile prezente pe pagina web a Parlamentului, nu cunoaștem dacă societatea civilă, pînă la înregistrarea proiectului de lege în Parlament, a participat la elaborarea şi examinarea acestuia. Iar autorul, în nota informativă, menționează doar despre consultarea publică a proiectului cu autoritățile publice, nu și cu societatea civilă.

În conformitate cu prevederile art. 49/1 din Regulamentul Parlamentului, comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative cu părţile interesate prin organizarea de dezbateri şi audieri publice, prin intermediul altor proceduri de consultare stabilite de legislaţia cu privire la transparenţa în procesul decizional. Totodată, comisia permanentă sesizată în fond dispune plasarea, conform legii, pe web-site-ul Parlamentului a sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional.

Astfel, din moment ce proiectul de lege a fost plasat pe pagina web a Parlamentului (16.09.2014), societatea civilă are posibilitatea de a participa la examinarea acestuia și de a face recomandări.


8. Respectarea principiului responsabilizării este asigurată suficient. Proiectul de lege prevede răspunderea și sancționarea persoanelor fizice, persoanelor cu funcții de răspundere, persoanelor juridice care comit contravenții.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial Constituției. Prevederile proiectului au tangențe cu mai multe garanții, drepturi și libertăți consfințite în Constituția Republicii Moldova. Or, chiar scopul legii contravenţionale constă în apărarea drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanei, apărarea proprietăţii, ordinii publice, a altor valori ocrotite de lege. Modificările și completările propuse de autor au drept scop asigurarea dreptului la apărare, dreptul la un mediu înconjurător sănătos, dreptul cetățenilor Republicii Moldova la protecția din partea statului, dreptul la acces liber la justiție, dreptul la prezumția nevinovăției, dreptul la proprietate privată, libertatea întrunirilor, etc.

Totuşi, unele aspecte, analizate mai detaliat în pct.16 din raport, contravin normelor constituţionale.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform parțial legislației corelative. Pornind de la prevederile art.53 alin.(1) din Legea privind actele legislative nr.780/2001, Codul este actul legislativ care cuprinde într-un sistem unitar cele mai importante norme dintr-o anumită ramură a dreptului. Sistematizarea complexă a normelor juridice din domeniul contravențional în Cod presupune și corelarea prevederilor acestuia cu legislația corelativă.

În același timp, subliniem că unele prevederi din proiect, expuse lacunar de către autor, urmează a fi coroborate normelor legislației corelative. Mai detaliat despre aceste aspecte menționăm în pct.16 al prezentului raport de expertiză.

Totodată, în conformitate cu prevederile art.47 alin.(7) din Legea nr.797/1996 privind adoptarea Regulamentului Parlamentului, dacă pentru executarea actului legislativ care se adoptă este necesară elaborarea altor acte legislative sau normative, se anexează lista acestora şi/sau, după caz, şi proiectele lor. Reieșind din art.II alin.(5) din proiect, îi este atribuită Guvernului obligația ca în termen de 3 luni de la data publicării legii, să elaboreze actele normative care vor reglementa aplicarea prezentului cod.

În contextul dat, trebuie de subliniat faptul că, Guvernul, ca şi autor al acestui proiect de lege, trebuia să anexeze lista actelor normative necesare pentru executarea actului legislativ care se adoptă sau a proiectelor acestor acte normative.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial standardelor internaționale. Ca obiecţie generală, notăm inexistenţa în nota informativă a referinţelor la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză, cerinţă expres prevăzută de art.20 lit.c) şi art.23 alin.(2) lit.d) din Legea privind actele legislative nr.780/2001.

Reieşind din nota informativă, nu am identificat referințe la standarde internaţionale/comunitare privind domeniul reglementat de prezentul proiect, de care s-a ghidat autorul la elaborarea proiectului de lege.

Din analiza prevederilor acestui proiect de lege conchidem, că unele aspecte reglementate în proiect deviază de la standardele internaționale. Mai detaliat, ne expunem în pct.16 din prezentul Raport.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Proiectul/actul normativ este conform jurisprudenței Curții Constutiționale. Jurisprudenţa Curții Constituţionale este bogată în hotărîri și decizii, prin care Curtea şi-a expus opinia asupra domeniilor de reglementare a prezentului proiect de act normativ. E necesar de remarcat că, proiectul de amendare a Codului contravențional, sub aspect general, corespunde jurisprudenței Curții Constituționale.

Totuși, au fost identificate unele prevederi care sînt contrare jurisprudenței Curții Constituționale. Acestea se referă la acordarea competenței reprezentanților Serviciului Vamal de a aplica măsura de confiscare specială, ceea ce poate duce atingere dreptului de proprietate, garantat de Constituție. Mai detaliat, ne expunem poziţia în pct.16 din prezentul Raport.


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Proiectul/actul normativ este conform parțial jurisprudenței CtEDO. În contextul unor propuneri ale autorului, care pot duce la încălcarea dreptului de proprietate, considerăm că aceste prevederi din proiect sînt contrare soluţiilor expuse de CtEDO în interpretarea Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului..


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ respectă drepturile/libertățile. Realizarea prevederilor cuprinse în acest proiect, în mare parte, vor avea un impact pozitiv asupra populaţiei. Or, implementarea adecvată și calitativă a prevederilor Codului contravențional va contribui la realizarea scopurilor urmărite și anume: apărarea drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanei, apărarea proprietăţii, ordinii publice, a altor valori ocrotite de lege.

Totuși, trebuie să remarcăm că anumite propuneri, în modalitatea în care au fost formulate de autor în proiect, pot limita sau încălca anumite drepturi ale persoanelor. Mai detaliat ne referim în pct.16 al prezentului raport de expertiză.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Proiectul de lege nu reglementează aspectul gender. Nu au fost depistate norme care ar discrimina sau limita drepturile, libertăţile şi şansele femeilor în raport cu bărbaţii.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

art.I pct.3

3. Se completează cu articolul 17/1 cu următorul cuprins:

„Articolul 17/1. Responsabilitatea

Responsabilitatea este starea psihologică a persoanei care are capacitatea de a înţelege caracterul prejudiciabil al faptei, precum şi capacitatea de a-şi manifesta voinţa şi a-şi dirija acţiunile.”

Este necesar de a remarca că, această definiție este deja cuprinsă în art.22 din Codul penal al Republicii Moldova. În acest sens, Legea nr.780/2001 privind actele legislative prevede în art.18 alin.(3) că, în cazul în care proiectul de act legislativ cuprinde prevederi din legislaţia în vigoare, acestea, de regulă, nu se reproduc, dar se face trimitere la ele.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Întrucît definiția de responsabilitate este deja cuprinsă în art.22 din Codul penal al Republicii Moldova, autorul urmează să facă trimitere la aceasta.

2

art.I pct.10

10. La articolul 29, textul „art.78, art.96 alin.(1), (2), art.100, 101, 103, 105, 242” se substituie prin textul „69, 78, art. 96 alin. (1) lit. a) şi alin. (3), art.97, art. 971 alin. (1), art. 972-105, art. 242 alin. (1)”.

Reieșind din prevederile art.29 Cod contravențional, procesul contravenţional pornit încetează în cazul împăcării victimei cu făptuitorul în contravenţiile prevăzute la un șir de articole din cod, inclusiv art.242. Conform propunerii din proiect, referitor la art.242 din cod, procesul contravenţional pornit încetează în cazul împăcării victimei cu făptuitorul în contravenţiile prevăzute doar la alin.(1), fiind exclus alin.(2) al art.242.

Considerăm inutil excluderea acestui alineat, or prin aceasta este exclusă posibilitatea împăcării victimei cu făptuitorul în cazul în care conducătorul de vehicul încalcă regulile de circulaţie rutieră soldată cu cauzarea de leziuni corporale uşoare victimei sau cu deteriorarea considerabilă a vehiculelor, a încărcăturilor, a drumurilor, a instalaţiilor rutiere, a altor instalaţii sau a altor bunuri.

Este neclară rațiunea autorului, întrucît și în cazul leziunilor corporale ușoare sau deteriorarea considerabilă a vehiculelor, victima se poate împăca cu făptuitorul, ei pot ajunge la o înțelegere privind recuperarea prejudiciilor cauzate, nefiind necesar de a mai continua procesul contravențional și de a-l sancționa pe făptuitor cu amendă de 50 de unităţi convenţionale cu aplicarea a 6 puncte de penalizare.

Vulnerabilitate
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Prevederi discriminatorii;

Recomandăm autorului includerea la modificările din art.29 al codului, la art.242, și alineatul (2).

3

art.I pct.

11. Articolul 30 va avea următorul cuprins:

„Articolul 30. Prescripţia răspunderii contravenţionale

...

(2) Termenul general de prescripţie a răspunderii contravenţionale este de 12 luni.

...

(4) Termenul de prescripţie curge de la data săvîrşirii contravenţiei şi pînă la data rămînerii definitive a hotărîrii cu privire la cauza contravenţională.

...

(6) Curgerea prescripţiei se suspendă dacă persoana care a săvârşit contravenţia se sustrage de la procesul contravenţional. În aceste cazuri curgerea prescripţiei se reia din momentul reţinerii persoanei sau autodenunţării.

(7) În cazul prevăzut la alin. (7), persoana nu poate fi trasă la răspundere contravenţională dacă de la data săvîrşirii contravenţiei a trecut 1 an şi în această perioadă nu a fost săvîrşită o nouă contravenţie.

În primul rînd, termenul general de prescripție a fost majorat de la 3 luni, actualmente, la 12 luni, conform proiectului. Este o majorare semnificativă, iar autorul nu motivează clar de ce s-a mărit acest termen de 4 ori. În nota informativă găsim o motivație lacunară și subiectivă din partea autorului, care invocă imposibilitatea organelor competente de a constata fapta în termeni restrînși și alte motive. Considerăm că incapacitatea organelor de drept de a constata fapta contravențională nu poate constitui temei pentru majorare termenului de prescripție. În speță este vorba despre ineficiența organelor competente, fapt ce impune fortificarea capacităților acestor organe pentru a depista și constata prompt și rapid faptele socialmente periculoase.

În al doilea rînd, prevederile alin.(4) se contrazic cu cele din alin.(2). Conform logicii autorului, termenul de prescripţie curge de la data săvîrşirii contravenţiei şi pînă la data rămînerii definitive a hotărîrii cu privire la cauza contravenţională. Însă, cauza contravențională, cu adoptarea unei hotărîri definitive, se poate desfășura, din varii motive, într-un termen mai mare de 12 luni, pe cînd termenul general de prescripție prevăzut în alin.(2) este de doar 12 luni.

În al treilea rînd, la alin.(7) se face trimitere tot la alin.(7). Această confuzie trebuie eliminată de autor, or, cel mai probabil, acesta a avut în vedere alin.(6).

Vulnerabilitate
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;
Prevederi discriminatorii;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Prin prizma obiecțiilor formulate mai sus, considerăm necesar:
a) de a revizui termenul de prescripție, întrucît a fost majorat semnificativ fără o argumentare temeinică;
b) de a exclude expresia din alin.(4) „şi pînă la data rămînerii definitive a hotărîrii cu privire la cauza contravenţională”;
c) de a revizui textul din alin.(7) ce face trimitere tot la alin.(7)

4

art.I pct.12

12. La articolul 34:

se completează cu alineatele (2/4) şi (3/1) cu următorul cuprins:

„(3/1) Evidenţa executării sancţiunilor amenzii se ţine în Registrul debitorilor. Modul de evidenţă a sancţiunii amenzii, conţinutul Registrului debitorilor şi modul de ţinere a acestuia se reglementează de Guvern.”;

În pofida indicării că Guvernul va reglementa modul de evidenţă a sancţiunii amenzii, conţinutul Registrului debitorilor şi modul de ţinere a acestuia, nu regăsim un proiect al acestui potențial act normativ, așa cum prevede art.47 alin.(7) din Legea nr.797/1996 privind adoptarea Regulamentului Parlamentului.

Plus la aceasta, adoptînd aceste modificări și completări la Codul contravențional, norma cuprinsă în art.34 alin.(3/1) riscă să nu poată fi realizată, or, conform acesteia, evidenţa executării sancţiunilor amenzii se ţine în Registrul debitorilor, îsă Registrul nu este elaborat.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Pentru a fi o normă funcțională, autorul urma să anexeze la proiect actului normativ ce va reglementa Registrul debitorilor.

5

art.I pct.17

17. La articolul 43 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) săvîrşirea contravenţiei de către o persoană care anterior a fost sancţionată pentru o contravenţie similară sau pentru alte fapte care au relevanţă pentru cauză;”.

Articolul 43 din cod stabilește circumstanțele agravante la aplicarea sancţiunii contravenţionale. Norma propusă de autor este lacunară și lasă loc de interpretări. Astfel, prin expresia „sau pentru alte fapte care au relevanţă pentru cauză” se lasă la discreția celui ce aplică sancțiunea să decidă subiectiv care fapte sunt relevante și constituie sau nu circumstanțe agravante.

Vulnerabilitate
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Este necesar de a prevedea expres care fapte constituie circumstanțe agravante la aplicarea sancţiunii contravenţionale.

6

art.I pct.27

27. Articolul 67:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Desfăşurarea întrunirii de către organizatorul acesteia fără depunerea declaraţiei prealabile în modul stabilit de lege se sancţionează cu amendă de la 30 la 40 de unităţi convenţionale.”;

Prin formularea alin.(1) al art.67 din Cod în variantă nouă, autorul a exclus din categoria faptelor ce pot atrage răspunderea contravențională “încălcarea condiţiilor (forma, locul, timpul) privind desfăşurarea întrunirii indicate în declaraţia prealabilă”, care actualmente este prezentă în norma sus-indicată.

Considerăm că, aceste acțiuni trebuie în continuare să fie incluse în art.67 din Cod, întrucît conform art.23 alin.(2) din Legea nr.26 din 22.02.2008 privind întrunirile, organizatorul poate fi tras la răspundere administrativă pentru desfăşurarea întrunirii fără depunerea declaraţiei prealabile în modul stabilit de legea în cauză sau pentru desfăşurarea întrunirii contrar prevederilor declaraţiei.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;

Recomandăm revizuirea textului normei, cu luarea în considerație a obiecțiilor și propunerilor enunțate mai sus.

7

art.I pct.79

79. Se completează cu articolele 1891-18912 cu următorul cuprins:

Articolul 189/4. Încălcarea regulilor de combatere a dăunătorilor de carantină, a agenţilor patogeni ai bolilor de plante şi a buruienilor

(1) Încălcarea intenţionată a regulilor de combatere a dăunătorilor de carantină, a agenţilor patogeni ai bolilor de plante şi a buruienilor

(2) Neîndeplinirea la timp sau încălcarea, în mod intenţionat, de către deţinătorii de terenuri, a măsurilor obligatorii ce se efectuează pentru combaterea buruienilor, dăunătorilor şi a agenţilor patogeni ai bolilor de plante agricole

Observăm că, dispozițiile cuprinse în alin.(1) și (2) din art. 189/4 cuprind practic aceleași acțiuni pentru care survine răspunderea contravențională.

Vulnerabilitate
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Pentru a exclude conflictul de norme, propunem revizuirea dispozițiilor cuprinse în alin.(1) și (2) din art. 189/4.

8

art.I pct.79

Articolul 189/2. Încălcarea regulilor de evidenţă, transportare, păstrare sau utilizare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor

(1) Încălcarea regulilor de evidenţă, transportare sau păstrare a produselor de uz fitosanitar sau a fertilizanţilor.

Articolul 189/8. Nerespectarea standardelor obligatorii, a normelor şi regulilor fitosanitare şi de protecţie a mediului, altor acte normative la fabricarea, importul, transportarea, depozitarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor, precum şi a mijloacelor tehnice de aplicare a acestor produse

Nerespectarea standardelor obligatorii, normelor şi regulilor fitosanitare şi de protecţie a mediului, altor acte normative la fabricarea, importul, transportarea, depozitarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor, precum şi a mijloacelor tehnice de aplicare a acestor produse.

Aceleași obiecții ca și la subpct.7 al pct.16 din raport referitor la conflictul de norme.

Vulnerabilitate
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Pentru a exclude conflictul de norme, propunem revizuirea dispozițiilor cuprinse în alin.(1) din art.189/2 și din art.189/8.

9

art.I pct.79

Articolul 189/3. Producerea, transportarea, păstrarea sau utilizarea produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor contrafăcuţi

Producerea, comercializarea, transportarea, păstrarea sau utilizarea produselor de uz fitosanitar sau a fertilizanţilor contrafăcuţi

se sancţionează cu amendă dela 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu privarea, în ambele cazuri de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

Articolul 189/11. Comercializarea produselor de uz fitosanitar sau fertilizanţilor, neconformi parametrilor omologaţi sau contrafăcuţi

Comercializarea produselor de uz fitosanitar sau fertilizanţilor, neconformi parametrilor omologaţi sau contrafăcuţi

se sancţionează cu amendă dela 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 50 la 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.

Aceleași obiecții ca și la subpct.7 și 8 ale pct.16 din raport referitor la conflictul de norme.

Vulnerabilitate
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Pentru a exclude conflictul de norme, propunem revizuirea dispozițiilor cuprinse în art.189/3 și din art.189/11.

10

art.I pct.90

90. Se completează cu articolele 199/1-199/12 cu următorul cuprins:

Articolul 199/11. Încălcarea regimului de păstrare a documentelor

Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a legitimației, documentului de atestare, certificatului de competență, brevetului sau certificatului de capacitate a personalului navigant

... în continuare după text

Considerăm că titlul articolului 199/11 diferă de conținutul dispoziției cuprinse în articol și chiar este mult mai larg decît aceasta. În contextul dat, autorul urma să respecte principiul coerenței, stabilit în art.4 alin.(3) lit.a) din Legea nr.780/2001.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Întru respectarea principiilor tehnicii legslative considerăm oportun revizuirea titlului art.199/11 propus de autor în proiect.

11

art.I pct.35

35. Articolul 91 va avea următorul cuprins:

„Articolul 91. Încălcarea legislaţiei cu privire la tutun şi la produsele din tutun

Prin expunerea art.91 într-o nouă redacție, autorul a omis reglementarea acțiunilor ce țin de consumul de băuturi alcoolice în locuri interzise și comercializarea către minori a băuturilor alcoolice. În consecință, astfel de acțiuni nu vor mai constitui contravenții administrative și nu vor mai fi sancționate. De remarcat, că Legea nr.1100 din 30.06.2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, în art.30 lit.j) prevede că se interzice comercializarea cu amănuntul a producţiei alcoolice persoanelor care nu au atins vîrsta de 18 ani.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;

Recomandăm revizuirea textului normei prin prisma obiecțiilor menționate.

12

art.I pct.60

60. Capitolul IX se completează cu articolul 158/1 cu următorul cuprins:

„Articolul 158/1. Încălcarea regulilor privind identificarea şi înregistrarea animalelor, precum şi a regulilor zootehnice

(6) Sacrificarea bovinelor identificate şi înregistrate în alte locuri decît în unităţile de sacrificare autorizate de autoritatea sanitar-veterinar competentă

Considerăm oportun de a indica în acest art.158/1 a faptei contravenționale ce se referă la darea în arendă persoanelor sau agenților economici a spațiilor pentru sacrificarea bovinelor care nu sunt autorizate de autoritatea sanitar-veterinar competentă. Se are în vedere cazurile cînd anumite persoane sau agenți economici sacrifică bovine în garajuri, depozite, alte spații arendate, care nu sunt autorizate în acest sens, și ulterior le transportă spre comercializare în magazine și alte unități comerciale. În acest mod vor fi responsabilizați și acei proprietari sau posesori de imobile care dau aceste spații în arendă pentru activități contrare legii. Un exemplu asemănător autorul l-a prevăzut în pct.149 din proiect ce se referă la amendarea art.284 din Cod “(10) Darea în arendă agenţilor economici care nu dispun de licenţele respective a spaţiilor pentru fabricarea alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, utilajului tehnologic şi depozitelor specializate”.

Vulnerabilitate
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;
Prevederi discriminatorii;

Prin prisma exemplului enunțat mai sus, propunem completarea art.158/1 cu un nou alineat care să prevadă fapta contravenționale ce se referă la darea în arendă persoanelor sau agenților economici a spațiilor pentru sacrificarea bovinelor care nu sunt autorizate de autoritatea sanitar-veterinar competentă.

13

art.I pct.107

107. Articolul 221:

titlul se completează cu cuvintele „a vehiculelor”;

alineatul (1):

în dispoziţie, după cuvîntul „reparaţie” se introduc cuvintele „a vehiculelor”, iar în final se completează cu cuvintele „sau, după caz, în lipsa certificatului cu privire la înregistrarea accidentului”;

Expresia „sau, după caz, în lipsa certificatului cu privire la înregistrarea accidentului” este una neclară și confuză. Prin inserarea acestei expresii în alin.(1) al art.221 va fi dificil de aplicat prevederile normei în practică.

Mai mult ca atît, însuși certificatul cu privire la înregistrarea accidentului este un document nereglementat în legislație. Unica mențiune există în art.19 lit.b) din legea nr.414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă, care stipulează obligația asiguratorului să solicite organelor şi instituţiilor competente (poliţia, unităţile de pompieri, procuratura sau instituţiile medicale) informaţii despre accident şi consecinţele lui. La fel și pe pagina web a Inspectoratului Național de Patrulare este indicat că unul din serviciile online ale IPN este eliberarea certificatelor cu privire la accidente rutiere.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Sugerăm autorului corelarea prevederilor din proiect cu normele existente în legislație pentru a exclude orice dificultate de aplicare în practică.

14

art.I pct.149

149. Articolul 284:

se completează cu alineatele (5)-(10) cu următorul cuprins:

(7) Comercializarea producţiei alcoolice cu ridicata ori livrarea în alt mod agenţilor economici care nu dispun de depozite specializate şi nu deţin licenţa respectivă

(8) Fabricarea alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice din materie primă a clientului, dacă acesta nu deţine licenţă pentru comercializarea angro a alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice,

(9) Comercializarea alcoolului etilic agenţilor economici care nu deţin licenţa respectivă sau avizul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare ori cu depăşirea cantităţii indicate în aviz

(11) Utilizarea sticlelor returnabile pentru îmbutelierea producţiei alcoolice

În primul rînd, autorul indică că se completează art.284 cu alineatele (5)-(10), dar ulterior se completează și cu alineatul (11).

În al doilea rînd, textul normei cuprinse în alin.(8) al art.284 este confuz și poate duce la interpretări diferite la aplicarea normei. Expresia „dacă acesta”, după cum este formulată de autor, indică că se are în vedere clientul.Însă, reieșind din sancțiunea stabilită observăm că norma dată se referă la persoana juridică.

În al treilea rînd, alin.(7) și (9) din art.284 sancționează parțial aceleași acțiuni.

Vulnerabilitate
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Pornind de la obiecțiile depistate, propunem următoarele:
a) indicarea corectă în pct.149 că art.284 se completează cu alineatele (5)-(11);
b) revizuirea textului normei alin.(8) pentru a-i reda claritate, în mod special se impune substituirea expresiei „dacă acesta” cu expresia „dacă persoana juridică”;
c) excluderea conflictului de reglementare între norme existente în alin.(7) și (9)

15

art.I pct.173

173. Articolul 349:

la alineatul (1):

în dispoziţie, după cuvintele „funcţionarului public” se introduce textul „sau funcţionarului organelor de ocrotire a normelor de drept sau de control,”;

În contextul în care autorul a propus completarea dispoziției alin.(1) din art.349 și includerea alături de funcționarul public și a funcţionarului organelor de ocrotire a normelor de drept sau de control, se impune completarea și titlului art.349.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Recomandăm completarea titlului art.349 în următoarea modalitate: după cuvintele „funcţionarului public” se introduce textul „sau funcţionarului organelor de ocrotire a normelor de drept sau de control”.

16

art.I pct.173

173. Articolul 349:

alineatul (2):

în dispoziţie, după cuvîntul „Refuzul” se introduc cuvintele „persoanei cu funcţie de răspundere”;

în sancţiune, cuvintele „aplicată persoanei cu funcţie de răspundere” se exclud.

Se face trimitere eronată la sancțiunea cuprinsă în alin.(2) al art.349, or textul sancțiunii nu conține o astfel de expresie „aplicată persoanei cu funcţie de răspundere”. Această expresie se conține însăși în dispoziția alin.(2) al art.349.

Vulnerabilitate
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Considerăm necesar de a substitui cuvîntele „în sancţiune” cu cuvintele „în dispoziție”.

17

art.I pct.186

186. La articolul 378 alineatul (4), după cuvintele „în modul stabilit” se introduce textul „de art. 167 alin. (1/1) din Codul de procedură penală”.

În conformitate cu art.378 alin.(4) din Codul contravențional, în cel mult 3 ore din momentul reţinerii, persoanei care este pasibilă de sancţiunea arestului contravenţional şi nu are apărător ales i se desemnează, în modul stabilit, un avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat.

Autorul propune aplicarea în situația respectivă a prevederilor art.167 alin.(1/1) din Codul de procedură penală. Conform normei la care se face trimitere, organul de urmărire penală, în timp de o oră după reţinerea persoanei, solicită oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat sau unor alte persoane împuternicite de acesta desemnarea unui avocat de serviciu pentru acordarea asistenţei juridice de urgenţă.

Solicitarea de a desemna un avocat de serviciu este prezentată în scris, inclusiv prin fax, sau la telefon. Această trimitere poate duce la interpretări diferite și dificultăți în aplicare din mai multe motive.

În primul rînd, conform art.378 alin.(4) din CC, persoanei i se desemnează un apărător în cel mult 3 ore din momentul reţinerii, iar conform art.167 alin.(1/1) din CPP, apărătorul se desemnează în timp de o oră după reţinerea persoanei.

În al doilea rînd, întrucît este vorba de un proces contravențional, organele competente de a pune la dispoziția persoanei reținute un avocat sînt agenții constatatori (organul competent să examineze cauza contravenţională), pe cînd conform art.167 alin.(1/1) din Cod de procedură penală, organul de urmărire penală solicită oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat sau unor alte persoane împuternicite de acesta desemnarea unui avocat de serviciu pentru acordarea asistenţei juridice de urgenţă.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Propunem excluderea trimiterei la art.167 alin.(1/1) din CPP și indicarea într-un nou alineat (4/1) al art.378 din CC a următoarei norme: „agentul constatator (organul competent să examineze cauza contravenţională), în cel mult 3 ore din momentul reţinerii persoanei, solicită oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat sau unor alte persoane împuternicite de acesta desemnarea unui avocat de serviciu pentru acordarea asistenţei juridice de urgenţă.”

18

art.I pct.188

188. La articolul 382 alineatul (5), după cuvintele „amenzii judiciare” se introduc cuvintele „în conformitate cu art. 201 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova,”.

Obiecțiile sunt de aceeași natură ca cele formulate la pct.186 din proiect (subpct.17 al pct.16 din raport). Întrucît art.201 din Codul de procedură penală se referă la procesul de urmărire penală, organele de urmărire penală, etc, nu este posibil de făcut trimitere la aceste prevederi. Ca soluții, autorul ar putea prevedea că art.201 din CPP se aplică art.382 alin.(5) din CC cu luarea în considerație a faptului că este un proces contravențional, iar subiecții nu sunt organele de urmărire penală, ci agenții constatatori (organul competent să examineze cauza contravenţională). Or, autorul ar putea include un nou articol 382/1, în care ar relua prevederile cuprinse în art.201 CPP, dar care se referă nemijlocit la procesul contravențional, cu subiecții distincți acestui proces.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Recomandăm revizuirea trimiterii la art.201 din CPP, cu luarea în considerație a obiecțiilor și propunerilor formulate mai sus.

19

art.I pct.189

189. La articolul 383, alineatul (1) se completează cu următoarea propoziţie:

„Plata cheltuielilor judiciare se face în conformitate cu prevederile art. 229 din Codul de procedură penală.”

Aceleași obiecții ca și la pct.186 și 188 din proiect (pct.16 subpunctele 17 și 18 din raport).

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Aceleași recomandări ca și la pct.188 din proiect (pct.16 subpunctul 18 din raport).

20

art.I pct.190

190. Se completează cu articolul 383/1 cu următorul cuprins:

„Articolul 383/1. Apărarea secretului de stat, comercial şi a altor informaţii cu accesibilitate limitată în procesul contravenţional

În cursul procesului contravenţional, pentru apărarea informaţiei ce constituie secret de stat, comercial sau a altor informaţii cu accesibilitate limitată se aplică corespunzător prevederile art. 213 şi 214 din Codul de procedură penală.”

Formulăm aceleași obiecții ca cele indicate în pct.16 subpct.17-19 din raport.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Aceleași recomandări ca și la pct.16 subpunctul 18 și 19 din raport.

21

art.I pct.192

192. Articolul 385:

la alineatul (2), după cuvintele „indicate la art.” se introduce textul „396, art.”;

se completează cu alineatele (3)-(10) cu următorul cuprins:

„(3) Persoana indicată la alin. (2) nu poate participa la desfăşurarea procesului contravenţional în calitate de agent constatator dacă:

a) există cel puţin una din circumstanţele indicate la art. 33 din Codul de procedură penală, care se aplică în modul corespunzător;

Formulăm aceleași obiecții ca cele indicate în pct.16 subpct.17-20 din raport.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Aceleași recomandări ca și la pct.16 subpunctul 18-20 din raport.

22

art.I pct.193

193. Articolul 386 se completează cu alineatele (4)-(5) cu următorul cuprins:

„(4) În cazul în care există cel puţin una dintre circumstanţele indicate la art. 54 alin. (1) din Codul de procedură penală, procurorul este obligat să facă declaraţie de abţinere.

(5) Pentru motivele indicate la alin. (4) al prezentului articol, procurorul poate fi recuzat de către ceilalţi participanţi la procesul contravenţional în cauza respectivă, investiţi cu asemenea drept prin prezentul cod, conform prevederilor art. 54 alin. (5) şi (6) din Codul de procedură penală.”

Formulăm aceleași obiecții ca cele indicate în pct.16 subpct.17-21 din raport.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Aceleași recomandări ca și la pct.16 subpunctul 18-21 din raport.
De remarcat că obiecții și recomandări identice formulăm și la pct.196-199 din proiect.

23

art.I pct.194

194. Articolul 387:

alineatul (3):

se completează cu litera e/1)-e/3) cu următorul cuprins:

„e/1) să ia cunoştinţă de toate procesele-verbale ale acţiunilor procesuale la care a participat, să ceară completarea lor sau includerea obiecţiilor sale în procesul-verbal;

e/2) să ia cunoştinţă de materiale dosarului contravenţional, ulterior încheierii acţiunilor agentului constatator, întreprinse în vederea constatării faptei şi remiterii dosarului spre examinare şi să noteze orice informaţii din dosar”;

În primul rînd, se indică că art.387 alin.(3) din Cod se completează cu literele e/1)-e/3), însă în proiect (pct.194) sunt redate textele doar pentru literele e/1) și e/2).

În al doilea rînd, în contextul în care art.387 alin.(3) din Codul contravențional conține literele a) – f), nu este clară opțiunea autorului de a include două litere noi e1 și e2, plus încă o literă nouă g). Există posibilitatea de a continua după lit.f), conform alfabetului, cu lit.g), h) și i). În acest mod vor fi respectate cerințele de tehnică legislativă, iar textul normei se va caracteriza prin coerență și accesibilitate.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă

Propunem revizuirea textului normei și ordonarea literelor din alin.(3) al art.378 conform mențiunilor sus exprimate.

24

art.I pct.205

205. Articolul 400:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Contravenţiile prevăzute la art.47–54, 631, art. 67 alin. (41), art. 69-71, 73, 74, art.77 alin.(8), art.78, art.79 alin.(1), (2) şi (4), art. 801, 85-87, 89-91, 96, 97, 98-1081, art. 115 alin. (3), art. 157 alin. (2)-(4), (6), (7), (9) şi (10), art. 167, 176, 197, 201-203, 205, 209, 221-226, 228-232, 234-236, 238-242, 245, 255, 2631, 265, 267, 272, art. 273 pct. 91), art. 274 alin. (1), art. 277, 282-286, 2873, 2891, 293, 2931, 295, art.299 alin.(2), art.321, 325, 326, 334, 338-341, 343, art. 349 alin. (1), art. 350, 354-357, 359-363, art. 364 alin. (1)-(51), art. 365 se examinează de poliţie.”;

Prin acordarea competenței poliției de a examina un șir de contravenții vor apărea conflicte de competență între normele existente sau propuse de autor în Codul contravențional.

Astfel, conflicte de competențe vor fi pentru următoarele contravenții:

- art.167 (pct.211 ce completează Codul cu art. 411/1 acordă competența organelor supravegherii de stat în domeniul energetic de a constata contravenția prevăzută în 167, totodată, procesul-verbal cu privire la această contravenție se va remite spre examinare în fond instanței de judecată);

- art.197 (pct.207 ce modifică art.407 alin.(1) din Cod);

- art.209 (pct.207 ce modifică art.407 alin.(4) din Cod); art.273 pct.9/1) (conform art.408 alin.(1) din Cod, competența de examinare a acestei contravenții aparține Agenției pentru Protecția Consumatorului);

- art.284 alin.(5)-(10), art.285 alin.(1)-(3), art.286 alin.(5) din Cod (pct.208 ce completează Codul cu art.408/1).

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Recomandăm autorului revizuirea acestor prevederi din proiect pentru a evita dublările de competențe și confuziile la aplicarea Codului în practică.

25

art.I pct.205

205. Articolul 400:

alineatele (4) şi (5) vor avea următorul cuprins:

„(4) Contravenţiile prevăzute la art.63, 64, 65, 66, art. 67 alin. (1)-(4) şi (5), art. 68, 75, 76, 92, 161, 164, 165, 181, , 227, 233, 237, 243, 255, 2911, 312, 313, 3133, 316, 317, 320, 322, art. 3321 alin. (1), art. 333, 3341, 336, 342, 353, 358, 3581 se constată de către organele afacerilor interne.

Autorul prevede că organele afacerilor interne vor constata contravenția prevăzută de art.291/1 din Cod, însă acest articol a fost abrogat prin Legea nr.287 din 05.12.2013.

Este necesar de a omite din alin.(4) al art.400, completat conform pct.205 din proiect, mențiunea despre contravenția indicată la art.291/1 din Cod.

26

art.I pct.214

214. La articolul 415 alineatul (1), cifra „244,” se exclude.

Autorul exclude din competența Ministerului Apărării atribuția de constatare a contravenției prevăzută la art.244, însă omite să o excludă și din norma cuprinsă în alin.(2) lit.b) din același articol 415.

Aici notăm și o altă omisiune și anume excluderea din competența poliției examinarea contravenției prevăzute la art. 244 (pct.205 din proiect). În consecință, obținem o situație bizară, or contravenția prevăzută la art.244 din Cod nu intră în competența de examinare a niciunui organ de stat.

Vulnerabilitate
Omisiune/ignorare a drepturilor/libertăţilor;
Nerespectarea exigențelor de tehnică legislativă
Normă lacunară şi deficientă


Se impune revizuirea opțiunilor autorului referitor la contravenția prevăzută la art.244 din Cod întru evitarea omisiunilor de reglementare.

27

art.I pct.232

Titlul I se completează cu capitolul V1 cu următorul cuprins:

Articolul 439/6. Confiscarea specială

(3) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 79 alin. (3), art. 287 confiscarea specială se aplică de către reprezentantul Serviciului Vamal competent să examineze cauza contravenţională.

Considerăm că acordarea unor asemenea atribuții Serviciului Vamal, va duce la încălcarea regimului juridic al bunurilor și drepturilor asupra acestora. Plus la aceasta, astfel de prevederi aduc atingere dreptului de proprietate privată, garantate de Constituția Republicii Moldova, jurisprudența Curții Constituționale și jurisprudența CtEDO.

Conform art.46 alin.(1) din Constituție, dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate. În continuare alin.(3) notează că averea dobîndită licit nu poate fi confiscată și caracterul licit al dobîndirii se prezumă, iar alin.(4) statuează că bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

Dacă e să facem o analogie cu procedura de confiscare specială reglementată de art.202 din Codul de procedură penală, atunci notăm că, competența organelor de constatare a contravențiilor se pot rezuma doar la aplicarea sechestrului asupra bunurilor, iar decizia de confiscare specială poate fi emisă doar de către instanța de judecată. Or, reieșind din art.114 din Constituție, justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei Curţii Constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare jurisprudenţei CtEDO;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Se impune revizuirea alin.(3) din art.439/6 propus de autor și de a exclude competența Serviciului Vamal de a aplica măsura de confiscare specială.

28

art.I pct.225

225. Articolul 432 se completează cu literele f) şi g) cu următorul cuprins:

„f) amenda judiciară;

Articolul 432 din CC se referă la măsurile procesuale de constrîngere care pot fi aplicate de agentul constatator. Prin completarea măsurilor cu lit.f) se va acorda competența agentului constatator de a aplica amenda judiciară. Însă, reieșind din pct.231 din proiect, care propune un nou art.439/1, amenda judiciară poate fi aplicată doar de către instanța de judecată. Această din urmă opțiune a autorului o considerăm corectă, întrucît competența de aplicare a amenzii judiciare trebuie să țină doar de instanța de judecată.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Recomandăm revizuirea textului normei pentru a exclude contradicțiile din proiect și a lăsa doar în competența instanței de judecată de a aplica amenzile judiciare.

29

art.I pct.225

225. Articolul 432 se completează cu literele f) şi g) cu următorul cuprins:

„g) punerea sub sechestru”.

Articolul 432 din CC se referă la măsurile procesuale de constrîngere care pot fi aplicate de agentul constatator. Prin completarea măsurilor cu lit.f) se va acorda competența agentului constatator de a aplica măsura punerii sub sechestru. Însă, reieșind din pct.231 din proiect, care propune un nou art.439/2, punerea sub sechestru este o măsură procesuală de constrîngere care poate fi aplicată de către judecătorul de instrucţie sau de către instanţa de judecată, la solicitarea agentului constatator sau a procurorului.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Recomandăm revizuirea textului normei pentru a exclude contradicțiile din proiect și a lăsa doar în competența instanței de judecată de a aplica măsura procesuală de constrîngere: punerea sub sechestru.

30

art.I pct.232, pct.234

232. Titlul I se completează cu capitolul V1 cu următorul cuprins:

„Capitolul V/1. Măsurile de siguranţă

Articolul 439/5. Demolarea construcţiilor neautorizate şi defrişarea arborilor şi arbuştilor

(1) Demolarea construcţiilor neautorizate se aplică în cazul faptelor prevăzute la art. 116, 134, 168, 179 şi 226 din prezentul cod şi atrage, după caz, remedierea construcţiilor afectate în urma intervenţiilor neautorizate.

(2) Defrişarea arborilor şi arbuştilor se aplică în cazul contravenţiei prevăzute la art. 168.

(3) Demolarea construcţiilor neautorizate şi defrişarea arborilor şi arbuştilor se dispun de către instanţa de judecată şi pot fi aplicate chiar dacă este înlăturată răspunderea contravenţională în temeiul prevederilor art. 26 din prezentul cod sau procesul contravenţional a fost încetat în temeiul prevederilor art. 441 alin. (1) lit. f) din prezentul cod. 234.

La articolul 441:

titlul va avea următorul cuprins: „Articolul. 441. Temeiurile de încetare a procesului contravenţional”;

se completează cu litera f) cu următorul cuprins:

„f) nu este identificat făptuitorul, iar termenul de tragere la răspundere contravenţională a expirat”.

Conform acestor propuneri din proiect, demolarea construcţiilor neautorizate va fi posibilă chiar și în cazul cînd nu este identificat făptuitorul, iar termenul de tragere la răspundere contravenţională a expirat. În speță, soluția autorului reprezintă o excepție de la regula generală și vine în contradicție cu institutul prescripției, ori prescripţia înlătură răspunderea contravenţională. În cazul în care legiuitorul și însuși autorul instituie prescripţia răspunderii contravenţionale, excepțiile formulate de autor în proiect nu-și au nici o argumentare temeinică.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi necorespunzătoare standardelor internaţionale;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;
Prevederi discriminatorii;

Considerăm necesar de a exclude din proiect astfel de excepții.

31

art.I pct.236

236. Articolul 443:

la alineatul (9), cuvintele „a contravenientului” se substituie prin cuvintele „ , de încetare a procesului contravenţional”, după cuvintele „de remitere a cauzei” se introduce textul „funcţionarului competent să soluţioneze cauza, din cadrul autorităţii din care face parte agentul constatator sau”, iar după cuvintele „în instanţa de judecată” se introduc cuvintele „ , în toate cazurile”;

Autorul prevede introducerea după cuvintele „în instanţa de judecată” a cuvintelor „ , în toate cazurile”, însă alin.(9) din art.443 cuprinde de 2 ori cuvintele „în instanţa de judecată”. În lipsa specificării din partea autorului, propunerea de completare este neclară și în dependență de intervenirea completării se schimbă sensul textului normei juridice.

Vulnerabilitate
Norme confuze;
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă şi limbaj normativ.

Recomandăm autorului specificarea expresă după care expresie „în instanţa de judecată” se introduce cuvintele „ , în toate cazurile”.

32

art.I pct.241

241. La articolul 455, alineatele (2) şi (5) vor avea următorul cuprins:

„(2) Prezenţa agentului constatator sau, după caz, a procurorului, în cazul în care acesta este parte în cauza contravenţională, la şedinţa de judecare a cauzei contravenţionale este obligatorie. Neprezentarea agentului constatator sau, după caz, a procurorului, legal citat, fără motive întemeiate şi fără înştiinţarea prealabilă a instanţei, nu împiedică judecarea cauzei contravenţionale şi permite aplicarea acestuia a unei amenzi judiciare de către instanţa de judecată, în conformitate cu art. 201 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova.”;

Formulăm aceleași obiecții ca cele indicate în pct.16 subpct.17-21 din raport.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile;

Aceleași recomandări ca și la pct.16 subpunctul 18-21 din raport.




Concluzii

Acest proiect de lege are ca scop îmbunătăţirea Codului contravențional, prin excluderea lacunelor, contradicțiilor, confuziilor existente în Cod și eliminarea deficiențelor de ordin teoretic și practic ale normelor din Cod.

Prevederile proiectului au tangențe cu mai multe garanții, drepturi și libertăți consfințite în Constituția Republicii Moldova. Or, chiar scopul legii contravenţionale constă în apărarea drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanei, apărarea proprietăţii, ordinii publice, a altor valori ocrotite de lege. Modificările și completările propuse de autor au drept scop asigurarea dreptului la apărare, dreptul la un mediu înconjurător sănătos, dreptul cetățenilor Republicii Moldova la protecția din partea statului, dreptul la acces liber la justiție, dreptul la prezumția nevinovăției, dreptul la proprietate privată, libertatea întrunirilor, etc.

Spre regret, autorul nu a analizat standardele internaţionale/comunitare privind domeniul reglementat de prezentul proiect, nu face referire la existenţa unor asemenea standarde, ceea ce poate afecta calitatea întregului proiect de lege.

Jurisprudenţa Curții Constituţionale este bogată în hotărîri și decizii, prin care Curtea s-a expus asupra domeniilor de reglementare a prezentului proiect de act normativ. E necesar de remarcat că proiectul de amendare a Codului contravențional, sub aspect general, corespunde jurisprudenței Curții Constituționale. Totuși, au fost identificate unele prevederi care sînt contrare jurisprudenței Curții Constituționale. Acestea se referă la acordarea competenței reprezentanților Serviciului Vamal de a aplica măsura de confiscare specială, ceea ce poate duce atingere dreptului de proprietate, garantat de Constituția Republicii Moldova, jurisprudența Curții Constituționale și jurisprudența CtEDO. Notăm că decizia de confiscare specială poate fi emisă doar de către instanța de judecată, or, reieșind din art.114 din Constituție, justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.

În contextul unor propuneri ale autorului, care pot duce la încălcarea dreptului de proprietate, considerăm că aceste prevederi din proiect sunt contrare soluţiilor expuse de CtEDO în interpretarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului, din care considerente urmează a fi excluse din proiect.

Unele norme din proiect, în modalitatea în care sunt expuse, pot duce la interpretări confuze, probleme în aplicare, chiar pot limita sau încălca anumite drepturi ale persoanelor. Această situaţie se datorează necorespunderii parţiale a unor prevederi din proiect cu reglementările cuprinse în legislaţia corelativă:

▪ În pofida indicării că Guvernul va reglementa modul de evidenţă a sancţiunii amenzii, conţinutul Registrului debitorilor şi modul de ţinere a acestuia, nu regăsim un proiect al acestui potențial act normativ, așa cum prevede art.47 alin.(7) din Legea nr.797/1996 privind adoptarea Regulamentului Parlamentului. În contextul dat, trebuie de subliniat faptul că, Guvernul, ca şi autor al acestui proiect de lege, trebuia să anexeze lista actelor normative necesare pentru executarea actului legislativ care se adoptă sau a proiectelor acestor acte normative. În caz contrar, unele prevederi din proiect riscă să nu poată fi realizate.

▪ Excluderea de către autor din categoria faptelor ce pot atrage răspunderea contravențională “încălcarea condiţiilor (forma, locul, timpul) privind desfăşurarea întrunirii indicate în declaraţia prealabilă”, contravine legii nr.26 din 22.02.2008 privind întrunirile, care prevede în art.23 alin.(2), că organizatorul poate fi tras la răspundere administrativă pentru desfăşurarea întrunirii fără depunerea declaraţiei prealabile în modul stabilit de prezenta lege sau pentru desfăşurarea întrunirii contrar prevederilor declaraţiei.

▪ Prin omiterea din rîndul contravenţiilor administrative a acțiunilor ce țin de consumul de băuturi alcoolice în locuri interzise și comercializarea către minori a băuturilor alcoolice, autorul nu a ţinut cont de legea nr.1100 din 30.06.2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, care în art.30 lit.j) prevede că se interzice comercializarea cu amănuntul a producţiei alcoolice persoanelor care nu au atins vîrsta de 18 ani.

▪ În tot cuprinsul proiectului au fost identificate norme care fac trimitere la articole exprese din Codul de procedură penală, însă preluarea acestor norme, ce se referă la procesul de urmărire penală şi organele de urmărire penală, la situaţiile din Codul contravenţional, va duce la interpretări eronate şi dificultăţi de realizare, întrucît se vor aplica procesului contravențional, în care subiecții nu sînt organele de urmărire penală, ci agenții constatatori (organul competent să examineze cauza contravenţională).

▪ Prin acordarea competenței poliției de a examina un șir de contravenții, vor apărea conflicte de competență între normele existente sau propuse de autor în Codul contravențional.

▪ Autorul prevede că organele afacerilor interne vor constata contravenția prevăzută de art.291/1 din Cod, însă acest articol a fost abrogat prin Legea nr.287 din 05.12.2013.

▪ Acordarea competenței agentului constatator de a aplica măsuri procesuale de constrîngere (amenda judiciară şi punerea sub sechestru) sunt contrare legii şi dublează competenţele instanţelor de judecată, or, doar acestea din urmă pot aplica astfel de măsuri de constrîngere.

▪ Instituirea normei, prin care demolarea construcţiilor neautorizate va fi posibilă în cazul cînd termenul de tragere la răspundere contravenţională a expirat, vine în contradicție cu institutul prescripției, ori prescripţia înlătură răspunderea contravenţională.

În proiectul examinat nu au fost depistate norme care ar discrimina sau limita drepturile, libertăţile şi şansele femeilor în raport cu bărbaţii.

Reieşind din importanţa proiectului de lege, acesta urma să fie transmis spre avizare tuturor instituţiilor publice interesate, să fie supus consultărilor publice cu societatea civilă, pentru formularea recomandărilor, iar, în final, avizele, sinteza recomandărilor recepţionate urmau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ. Deși autorul, în nota informativă, indică că proiectul de lege a fost supus consultărilor publice, iar obiecțiile și propunerile au fost incluse în Sinteza obiecțiilor și propunerilor (în baza avizelor recepționate și amendamentelor propuse după ședința publică), totuși, dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ nu cuprinde sinteza recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, așa cum prevede art.23 alin.(2) lit.e) din legea nr.780/2001 privind actele legislative.

Subliniem faptul că, în lipsa tuturor actelor necesare pentru înaintarea iniţiativei legislative, întreg procesul legislativ este perturbat şi, drept consecinţă, Parlamentul nu dispune de tot setul de documente necesare pentru a-şi îndeplini eficient sarcina sa legislativă. Or, nota informativă și documentele necesare a fi anexate la dosar, cum ar fi avizele ministerelor și altor autorități de specialitate, declarația de compatibilitate a proiectului cu legislația UE, tabelul de concordanță a consultărilor cu societatea civilă, sinteza recomandărilor, etc., sunt tot atît de importante ca și proiectul de lege, pentru ca societatea și deputații să cunoască domeniul propus reglementărilor și să ia o decizie în cunoștință de cauză.

În contextul obiecţiilor şi recomandărilor formulate în acest raport de expertiză, considerăm necesar de a fi luate în calcul de autor pentru a elimina orice factor de vulnerabilitate ce afectează acest proiect de lege.

Totodată, autorul urmează să ţină cont de prevederile art.47 alin.(12) din Regulamentul Parlamentului, care menţionează expres, că dacă, după înregistrare în Parlament, proiectul de act legislativ nu a fost examinat în decursul legislaturii în care a fost înregistrat, iniţiativa legislativă devine nulă. Astfel, în contextul în care prezentul proiect de lege este înregistrat în Parlament (nr.351 din 16.09.2014) şi nu a fost examinat în legislatura actuală, iar recent s-au desfăşurat noi alegeri parlamentare, autorul (Guvernul) urmează să înregistreze o nouă iniţiativă de amendare a Codului contravenţional, după întrunirea legală a noului Parlament.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei