Democraţia nu este o deducţie matematică dovedită o dată pentru totdeauna. Democraţia este doar o credinţă susţinută fervent, un angajament care este testat iar şi iar în furnalul arzător al istoriei. Jack Kemp

Expertiza proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Armonizarea legislaţiei la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

09 Octombrie 2014

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne; Legea securității statului – art.13; ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 333 din 26 August 2014)


În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a vulnerabilității proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne; Legea securității statului – art.13; ș.a.) prin prisma drepturilor omului.



Evaluarea generală


1. Autorul proiectului este Guvernul RM, autor nemijlocit - Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.
Proiectul de lege propune modificarea și completarea a 13 acte legislative, dintre care 10 sunt legi organice, una este adoptată înainte de intrarea în vigoare a Constituției - Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, iar două sunt legi ordinare adoptate după intrarea în vigoare a Constituției - Legea nr. 618-XIII din 31 octombrie 1995 securității statului și Legea nr. 619-XIII din 31 octombrie 1995 privind organele securității statului.

Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 reglementează protecția socială a unei categorii speciale de beneficiari de protecție socială - persoanele angajate în corpul de comandă și în trupele organelor afacerilor interne, fapt ce presupune corespunderea cu prevederile articolului 72 alin. 2 lit. j) din Constituție și cu reglementările relevante din Legea privind actele legislative.

Legile nr. 618-XIII și 619-XIII ce se referă la securitatea statului și la organele securității statului au fost adoptate după intrarea în vigoare a Constituției și au statut de lege ordinară. În acest sens, considerăm că prevederile articolului 72 alin. (2) al Constituției și ale articolului 9 al legii privind actele legislative sunt respectate din următoarele considerente:
1. Legile 618-XIII și 619-XIII se referă la subiectul securității statului, care nu este expres prevăzut nici în articolul 72 al Constituției, nici în articolul 9 din Legea privind actele legislative, însă există subiectul apărării naționale, care este menționat în articolul 9 din Legea privind actele legislative.

2. Legea privind apărarea națională menționează în calitate de instituții responsabile de domeniul apărării naționale Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Protecție și Pază de Stat.

3. Întrucît de domeniul apărării naționale și de domeniul securității naționale sunt responsabile aceleași instituții, domeniul securității de stat poate fi considerat parte integrantă a subiectului apărării naționale, care figurează în calitate de subiect de reglementare prin lege organică în articolul 72 alin. 2 din Constituție și în articolul 9 din Legea privind actele legislative.


3. Scopul actului (potrivit proiectului și/sau notei informative). Scopul proiectului de lege potrivit notei informative este:
1. Implementarea prevederilor din Programul de Activitate al Guvernului ”Integrare Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare 2011-2014”
2. Implementarea prevederilor Strategiei Securității Naționale ce țin de remilitarizarea și restructurarea instituțiilor militarizate ale statului, inclusiv ale Serviciului de Protecție și Pază de Stat.
3. Reglementarea detaliată a categoriilor de misiuni și sarcini realizate în procesul de asigurare a securității demnitarilor.


4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Nota informativă la proiectul de lege face referire la Programul de Activitate al Guvernului pentru anii 2011-2014, în special la compartimentele ce țin de reformarea instituțiilor statului responsabile de domeniul securității și apărării naționale. Programul de Activitate al Guvernului pentru anii 2011-2014 nu conține însă prevederi exprese ce țin de demilitarizarea și reformarea Serviciului Protecție și Pază de Stat.

De asemenea, nota informativă face referire la Strategia Securității Naționale, care menționează în punctul b) al paragrafului 5.2. Linii directoare ale reformei sectorului de securitate națională demilitarizarea tuturor instituțiilor cu mandat de forță, cu excepția armatei naționale. Strategia Securității Naționale mai conține și prevederi ce țin de cadrul instituțional actual, Serviciul de Protecție și Pază de Stat fiind inclus în acest grup de instituții.

Reformarea Serviciului de Protecție și Pază de Stat nu reiese expres din conținutul Notei informative, nefiind făcute trimiteri directe la acte de program sau strategii prin care se aprobă o astfel de acțiune. Nu sunt este clară care va fi structura și efectivul limită al Serviciului reformat, precum și care vor fi funcțiile subdiviziunilor și care este necesarul obiectiv de personal pentru a exercita efectiv funcțiile puse în sarcina Serviciului reformat. Se face doar referire la legislația altor state, nefiind menționate care componente din legislația acestor state, inclusiv denumirea legii și articol, au fost preluate și din ce considerente pentru a le transpune în legislația națională.

5. Sfera de reglementare a proiectului corespunde următoarelor domenii/drepturi:

Drepturi si libertăți individuale:
Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică (art. 24 din Constituția RM)
Libertatea individuală și siguranța persoanei (art. 25 din Constituția RM)
Dreptul la viața intimă familială și privată (art.28 din Constituția RM)
Secretul corespondenței (art.30 din Constituția RM)
Drepturi si libertăți social-economice:
Dreptul la muncă și la protecția muncii (art. 43 din Constituția RM)
Dreptul la asistență și protecție socială (art.47 din Constituția RM)



Evaluarea de fond a proiectului


6. Respectarea principiului transparenței nu este aplicabil. Modificările propuse de proiectul de lege vizează în cazul a 11 acte legislative menționate în articolele I-VII și X-XIII modificarea denumirii din Serviciul de Protecție și Pază de Stat în Serviciul Național de Protecție, iar în cazul articolului VIII se propun modificări și completări la Legea privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar, în special la salariile de bază și la sporurile pentru gradele speciale propuse în modificările aduse de articolul IX. Ultimele se referă nemijlocit la Legea privind serviciul de protecție și pază de stat, care propune reglementări pentru domeniile: admiterea candidaților pentru funcția de ofițer în cadrul Serviciului, gradele de calificare și gradele speciale, pierderea calității de ofițer, protecția datelor cu caracter personal, accesul ofițerilor la informațiile deținute de alte servicii, numirea în funcție, transferul, trecerea la dispoziție, încetarea îndeplinirii serviciului, timpul de odihnă.


7. Respectarea principiului participării nu este aplicabil. Reforma Serviciului de Protecție și Pază de Stat nu presupune aplicarea unui mecanism de comunicare cu populația, preluarea opiniilor exprimate și crearea unor structuri care să fie consultate în procesul de luare a deciziilor, întrucît Serviciul este parte componentă a structurilor care asigură securitatea statului și contribuie la implementarea politicii naționale în domeniul securității naționale.


8. Respectarea principiului responsabilizării nu este asigurată. Proiectul de lege nu oferă posibilitatea controlului extern al activității Serviciului, inclusiv a modului de utilizare a fondurilor de către Serviciu. Cu toate acestea, crearea unui astfel de mecanism urmează să asigure respectarea unui interes suprem al statului - protecția datelor ce constituie secret de stat. Controlul asupra activității Serviciului ar putea fi exercitată prin intermediul Parlamentului, în calitate de autoritate de control a executivului, inclusiv a instituțiilor se asigură securitatea statului.


9. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ normelor constituționale. Proiectul/actul normativ este conform Constituției. Prevederile proiectului de lege nu intră în contradicție cu prevederile Constituției.


10. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ legislației corelative. Proiectul/actul normativ este conform legislației corelative. Proiectul de lege urmărește implementarea Strategiei Securității Naționale a Republicii Moldova în partea ce ține de demilitarizarea instituțiilor de forță cu excepția Armatei Naționale și profesionalizarea instituțiilor care sunt implicate în asigurare securității statului.

De asemenea, proiectul de lege aduce clarificări cu privire la misiunea Serviciului, prin includerea și obiectelor de protecție pe lîngă persoane, pentru a asigura corespundere cu prevederile articolului 15 din Legea privind organele securității statului, detaliază prin definiții adiționale în ce constau acțiunile de protecție, securitate, inclusiv testul de securitate.

Elemente importante pentru asigurarea funcționării Serviciului sunt: stabilirea posibilității de accesare a informațiilor din partea persoanelor juridice de drept public și de drept privat pentru a putea îndeplini eficient funcțiile ce îi revin, precum și obligația de a proteja datele cu caracter personal ce au devenit cunoscute pe parcursul exercitării mandatului de către angajații Serviciului (articolul 19/4).

Sunt stabilite reglementări suplimentare cu privire la condițiile pentru accedere în serviciu, promovare, testarea integrității angajaților, incompatibilitățile activității de ofițeri de protecție cu alte activități.


11. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ standartelor internaționale. Proiectul/actul normativ este conform standardelor internaționale. Proiectul de lege propune implementarea bunelor practici în domeniul administrării structurilor de forță, aplicînd demilitarizarea și profesionalizarea Serviciului.


12. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței Curții Constutiționale. Proiectul/actul normativ este conform parțial jurisprudenței Curții Constutiționale. Prevederile ce țin de stabilirea plafonului de vîrstă de 30 ani pentru intrare în Serviciu sunt conforme jurisprudenței Curții - Hotărîrea nr. 5 din 23.04.2013. Cu toate acestea, prevederile proiectului de lege ce țin de posibilitatea implicării ofițerilor de protecție pentru un termen de pînă la 6 luni în exercitarea obligațiilor atribuite unei funcții vacante ar putea constitui o încălcare a dreptului la odihnă și nu sunt conforme nici cu prevederile Codului Muncii.


13. Nivelul de corespundere a proiectului/actului normativ jurisprudenței CtEDO. Proiectul/actul normativ este conform jurisprudenței CtEDO. Întrucît CtEDO nu protejează dreptul la odihnă, aceasta fiind un drept economic și social, nu există carențe cu jurisprudența CtEDO.


14. Impactul proiectului/actului normativ prin prisma drepturilor omului. Proiectul/actul normativ limiteaza drepturile/libertățile. Proiectul de lege afectează dreptul la odihnă al ofițerilor Serviciului prin prevederile din articolul 23/1 alin. (13) propuse pentru a fi incluse în Legea privind Serviciul de Pază și Protecție de Stat.


15. Impactul gender al proiectului. Proiectul/actul normativ este gender neutru. Din prevederile proiectului de lege nu reiese careva discriminare bazată pe gen sau favorizarea unui gen în defavoarea altuia.


16. Analiza detaliată a textului proiectului.


Nr. Articol Text Obiecţii Factorii de vulnerabilitate Recomandări

1

Articolul III, punctul 2.

Articolul 15 va avea următorul cuprins:

”Serviciul Național de Protecție este o autoritate publică autonomă din sistemul organelor securității statului, specializată în asigurarea protecției demnitarilor Republicii Moldova, a demnitarilor străini pe timpul șederii lor în Republica Moldova, precum și în asigurarea pazei sediilor de lucru și a reședințelor acestora.”

Articolul 15 în versiunea actuală a Legii nr. 619-XIII din 31 octombrie 1995 privind organele securității statului prevede următoarele:

”Serviciul de Protecție și Pază de Stat, fiind un organ specializat al puterii executive, exercită protecția și paza persoanelor care beneficiază de protecție și pază de stat, precum și paza obiectivelor aflate în pază”. Comparativ cu versiunea existentă, textul propus de proiect aduce o claritate cu privire la funcțiile pe care le deține Serviciul și care sunt activitățile de bază ale acestuia.

În același timp, este exclusă o activitate importantă a Serviciului, cea de pază a obiectelor la general, nu doar a sediilor de lucru și a reședințelor demnitarilor Republicii Moldova și a celor străini pe timpul șederii lor în Republica Moldova. Acest lucru reiese din articolul IX din proiectul legii care la punctul 5 propune completarea articolului 7 din Legea privind Serviciul de Protecție și Pază de Stat cu ”obiecte”, pe lîngă sedii de lucru și reședințe aflate în paza Serviciului, lista cărora se aprobă prin Decret al Președintelui.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Ajustarea prevederilor articolului III punctul 2 din proiectul de lege cu articolul IX punctul 5 din același proiect pentru a asigura coerența modificărilor propuse, fiind incluse ”obiectele” pe lîngă sediile de lucru și reședințele demnitarilor naționali și străini în paza Serviciului.

2

Articolul IX, punctul 5

În denumirea textului articolului 7, cuvîntul ”și” se substituie prin virgulă, iar după cuvîntul ”reședințele” se introduc cuvintele ”și obiectivele”.

Prin modificarea propusă, articolul 7 conferă dreptul Președintelui Republicii Moldova să aprobe prin Decret nu doar lista sediilor de lucru și reședințe, care sunt în paza Serviciului, dar și obiectele.

Termenul de "obiecte" nu este definit în proiectul legii, iar modificarea respectivă nu este coordonată cu alte modificări propuse în textul proiectului, inclusiv cele analizate mai sus la articolul III, punctul 2, precum și nu sunt ajustate prevederile întregii legi ce țin de competențele Serviciului.

Astfel, în textul legii actuale formula "sedii de lucru și reședințe" este utilizată în articolele 1, 2, 7 și 11, inclusiv la definirea funcțiilor Serviciului, care constau în paza sediilor de lucru și reședințelor demnitarilor din Republica Moldova și persoanelor oficiale aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Stabilirea în proiectul de lege a definiției de ”obiecte în protecția Serviciului” sau ajustarea termenului de ”sedii de lucru și reședințe aflate în pază” cu includerea obiectelor în definiție. Ajustarea prevederilor articolelor 1, 7, 11 cu includerea ”obiectelor de pază” în prevederile relevante.

3

Articolul IX, punctul 6

La alineatul (5) cifra ”9” se substituie cu cifra ”11”, iar după sintagma ”Președintelui Republicii Moldova”, se introduc cuvintele ”, la propunerea directorului Serviciului”

Articolul 8 alin. (5) în versiunea actuală a Legii are următorul cuprins: ”Colegiul Serviciului este compus din 9 membri. Componența Colegiului se aprobă prin decret al Președintelui Republicii Moldova”. Prin modificările propuse, numărul membrilor Colegiului se va mări de la 9 la 11, iar numirea în funcție a lor se va face de Președintele Republicii la propunerea Directorului Serviciului.

Nota de argumentare nu conține careva argumente în favoarea măririi numărului de membri ai Colegiului de la 9 la 11. De asemenea, nu se stabilește care sunt justificările care acești membri ai Colegiului să fie numiți în funcție în baza propunerilor parvenite de la Directorul Serviciului.

Adițional, analizînd textul articolului 8 din Legea privind serviciul de pază și protecție de stat în versiunea actuală stabilim că Colegiul este un organ consultativ al Serviciului.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Alți factori
Însuși articolul 8, dar și întreaga lege suferă de reglementări insuficiente în partea ce țin de funcțiile și competențele Consiliului Serviciului. Nu este stabilită puterea deciziilor adoptate de Consiliu atunci cînd deciziile luate de Directorul Serviciului sunt contradictorii. Proiectul de lege nu rezolvă această deficiență legislativă. Mai mult, Regulamentul intern al Consiliului este aprobat tot de Director. În cazul unui organ colegial cu funcții consultative este nevoie de un grad de independență sau autonomie al organului consultativ.

Modificările propuse la articolul 8 alin. (5) necesită argumentare suplimentară pentru a se stabili numărul de 11 persoane în loc de 9, iar numirea lor prin Decretul Președintelui la propunerea Directorului Serviciului este inoportună dat fiind caracterul de organ consultativ al Consiliului, ceea ce presupune un grad de independență sau autonomie al acestei structuri.

4

Articolul IX, punctul 9

La articolul 12 litera b) va avea următorul cuprins:

”b) să solicite și să primească, în modul stabilit de legislația în vigoare, de la autoritățile publice, agenții și companii de la întreprinderile de stat și de la întreprinderile private, precum și de la alte persoane juridice informații necesare pentru îndeplinirea obligațiilor Serviciului, în condițiile legii”

Deși proiectul legii se referă la recepționarea informației în corespundere cu legislația în vigoare, nota informativă la proiectul de lege citează o altă redacție: ”a solicita și primi gratuit, în modul stabilit de legislația în vigoare, de la autoritățile publice, agenții și companii, întreprinderi de stat și private, precum și de la alte persoane juridice informații sau materiale informative necesare pentru îndeplinirea obligațiilor Serviciului”

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Proiectul de lege și nota informativă necesită a fi armonizate pentru a prezenta același text al propunerilor legislative.

În același timp, accesul gratuit, după cum este specificat în textul Notei informative la proiectul de lege, ar putea constitui un temei de contestare a prevederilor legii din prisma constituționalității și legalității, inclusiv ar putea genera discuții cu privire la natura abuzivă a normelor. Cu titlu de exemplu, organele procuraturii pot solicita și primi informații doar cu privire la fapta penală săvîrșită și doar în cazul în care există un proces penal pornit și există autorizația judecătorului de instrucție. Textul normei expus în proiectul de lege nemijlocit este considerat adecvat întrucît respectă exigențele și limitele utilizării dreptului Serviciului de acces la informații.

5

Articolul IX, punctul 10

Articolul 13 va avea următorul cuprins:

”(3) Nu poate fi încadrată în calitate de ofițer de protecție persoana care: b) a atins limita de vîrstă pentru încadrare în Serviciu - 30 ani;”

Virsta limita de 30 ani nu este o condiție obligatorie pentru ofițeri pentru a putea fi încadrat în serviciu, întrucît articolul 15 al legii stabilește posibilitatea încadrării persoanei care a depășit această vîrstă limită cu acordul directorului Serviciului.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Ajustarea formulării lit. b) din articolul 13 alin. (3) pentru a asigura corespunderea cu prevederile articolului 15 din aceeași lege. Un exemplu ar fi completarea la final cu sintagma ”cu excepțiile prevăzute de articolul 15 alin. (1)”.

6

Articolul IX, punctul 19

La articolul 19:

La alineatul (3) după cuvintele ”Raporturile de serviciu ale” se introduce textul ”persoanelor cu funcție de demnitate publică sînt reglementate de Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică,”

În modificarea propusă la articolul 19 alin. (3) se face referire expresă la numărul, data adoptării și denumirea unei legi concrete.

Adițional, dacă se utilizează modificarea propusă, textul alin. (3) devine gramatical incorect.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Excluderea denumirii, numărului și datei de adoptare a legii și includerea în loc a sintagmei ”legislația privind statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică” și ajustarea formulărilor la cazul gramatical adecvat pentru a asigura legătura cu restul textului din alin. 3.

7

Articolul IX, punctul 20

Articolul 19/2 Restricțiile și interdicțiile ofițerului de protecție

...

(3) Ofițerului de protecție îi este interzis:

....

n) să aibă un comportament necinstit, amoral și josnic sau un alt comportament care ar denigra imaginea și prestigiul Serviciului

Formularea privind comportamentul neadecvat al ofițerului este contrară practicilor de tehnică legislativă.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Ajustarea formulărilor prin utilizarea termenelor de comportament incompatibil cu statutul și funcția de ofițer de protecție sau comportament care ar prejudicia imaginea Serviciului.

8

Articolul IX, punctul 20

Articolul 19/3 Testarea integrității profesionale a ofițerului de protecție

Testarea integrității profesionale se efectuează în conformitate cu Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrității profesionale.

Se face referire directă la denumirea, numărul și data adoptării unui act legislativ.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Utilizarea formulării ”în conformitate cu legislația privind testarea integrității profesionale” în loc de trimiterea directă la un act legislativ.

9

Articolul IX, punctul 20

Articolul 19/4 Protecția și prelucrarea datelor cu caracter personal

...

(2) Personalul serviciului care are acces la datele cu caracter personal ale persoanei supuse măsurii speciale de investigații sînt obligate să păstreze confidențialitatea datelor respective.

Textul nu este formulat gramatical corect.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;

Ajustarea numărului și cazului din propoziție pentru o formulare gramaticală corectă.

10

Articolul IX, punctul 21

Articolul 23/1 Numirea în funcție

...

(13) În legătură cu necesitatea de serviciu sau cu modificarea statului de personal, ofițerul de protecție poate fi admis, pe o perioadă de cel mult 6 luni, la îndeplinirea temporară a obligațiilor de serviciu atribuite unei funcții vacante.

Această normă generează mai multe ambiguități și întrebări:

1. Nu este clar dacă Ofițerul de protecție este deja în serviciu sau este la dispoziția Serviciului și se propune să fie angajat temporar

2. Dacă ofițerul este angajat cu regim de lucru complet atunci aceasta presupune preluarea unui volum suplimentare de lucru pentru o durată care depășește cu mult limitele stabilite de legislația muncii. Articolele 71 și 104 din Codul Muncii stabilesc o limită de 1 lună pentru astfel de activități cu muncă suplimentară care nu poate depăși 120 ore pe an sau 240 ore pe an în cazuri excepționale.

3. Nu este cerut acordul ofițerului de protecție pentru a putea fi implicat în îndeplinirea temporară a obligațiilor de serviciu suplimentare.

Vulnerabilitate
Prevederi necorespunzătoare normelor constituţionale;
Prevederi necorespunzătoare normelor din legislaţia corelativă;
Prevederi care limitează drepturile/libertăţile;

Alți factori
Aceste prevederi ar putea fi interpretate abuziv și în consecință am putea ajunge la încălcarea prevederilor Constituționale ce țin de dreptul la muncă și de dreptul la odihnă.

Se recomandă clarificarea într-un articol separat condițiile de preluare temporară a obligațiilor ce sunt atribuite unei funcții vacante, inclusiv perioada de timp, condițiile specifice de remunerare, limitele de timp pentru munca suplimentară și specificarea acordului ofițerului la prestarea muncii suplimentare, în corespundere cu cerințele și limitele stabilite de prevederile relevante ale Codului Muncii.




Concluzii

Proiectul de lege este, în general, conform prevederilor constituționale, însă necesită atenție sporită prevederile propuse în articolul 23/1 alin. (13) care se referă la dreptul Serviciului de a stabili obligații pentru ofițerii de protecție pe un termen de pînă la 6 luni care sunt atribuite unei funcții vacante, întrucît acestea ar putea încălca prevederile articolului 43 alin. (2) din Constituție în partea ce ține de dreptul la odihna.

Legislația este, în general, respectată, însă sunt prevederi din Legea privind actele legislative care necesită a fi respectate, precum prezentarea aceleași versiuni a textului proiectului și a notei de argumentare, utilizarea limbajului legislativ adecvat și respectarea regulilor gramaticale, precum și armonizarea tuturor prevederilor din proiectul de lege, pentru a asigura coeziune între prevederi și a exclude confuzii legislative.

Proiectul de lege asigură implementarea bunelor practici la nivel internațional ce țin de administrarea structurilor de forță prin demilitarizarea lor. În acest context, sunt implementate și prevederile Strategiei Securității Naționale la capitolul relevant.

Proiectul de lege este, în general, conform jurisprudenței Curții Constituționale, însă ar putea fi declarat neconstituțional în partea ce ține de prevederea propusă în articolul 23/1 alin. (13) în partea ce ține de implicarea ofițerilor de protecție în îndeplinirea obligațiilor pentru un termen de pînă la 6 luni care au fost date în competența unei funcții vacante, în special cele ce se referă la dreptul la odihnă și la asigurarea unor condiții adecvate de muncă.

Nu există jurisprudență CtEDO care ar putea fi relevantă în sensul prevederilor articolului 23/1 alin. (13). În rest, prevederile proiectului de lege sunt conforme jurisprudenței CtEDO.

Impactul general al proiectului este pozitiv, întrucît stabilește o serie de reglementări detaliate privind modul de intrare în funcție, exercitarea funcției și garanțiile în cadrul Serviciului. Există unele reglementări care îmbunătățesc Legea privind Serviciul de Pază și Protecție de Stat precum excluderea temeiului de concediere atunci cînd angajații Serviciului intră în funcție electivă. Cu toate acestea, sunt unele neclarități cu privire la necesitatea de a mări numărul de membri în Colegiul Serviciului de la 9 la 11 și a funcțiilor acestui organ consultativ. Mai mult, întrucît funcțiile Colegiului ar urma să fie de echilibrare cu funcțiile directorului Serviciului, devine inoportună numirea membrilor Colegiului de către Președintele Republicii la propunerea Directorului Serviciului.

Din perspectiva impactului de gen proiectul de lege este neutru și nu afectează într-un careva mod un gen în favoarea altuia.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei