Implemented projects Corruption proofing - stage 5 Expertise reports
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

02 Aprilie 2007

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea CCA,Legea taxei de stat ş.a. (în domeniul asigurării medicale)

(înregistrat în Parlament cu numărul 838 din 01 Martie 2007)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea CCA,Legea taxei de stat ş.a. (în domeniul asigurării medicale).



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Sănătăţii, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Scopul promovării nu este menţionat în textul proiectului, iar nota informativă care eventual l-ar putea explica - lipseşte. Proiectul propune modificarea a cinci acte legislative: 1) Codul cu privire la contravenţiile administrative (CCA), din 29 martie 1985; 2) Legea taxei de stat, nr.1216-XII din 3 decembrie 1992; 3) Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, nr.1585-XIII din 27.02.1998; 4) Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 ; 5) Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003. Din lectura proiectului, desprindem următoarele intenţii urmărite de autori prin promovarea proiectului supus expertizei:

3.1. Transformarea dreptului discreţionar al persoanelor fizice şi juridice de a deveni asigurat într-o obligaţie legală a tuturor persoanelor fizice şi juridice. Actualmente dreptul la asigurare medicală este exercitat prin intermediul încheierii unui contract de asigurare cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM), prevăzut în art.4 alin.(2) al Legii nr.1585-XIII cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală. Proiectul propune abolirea încheierii contractelor dintre CNAM şi asiguraţi, prin modificarea art.4 alin.(2)-(3) al Legii nr.1585-XIII, şi instituirea în schimb a unei "obligaţii legale", care urmează să se extindă inclusiv asupra persoanelor fizice neangajate şi care nu sînt asigurate de către Guvern (prin modificarea anexei la Legea nr.1593-XV cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală).

3.2. Stabilirea răspunderii contravenţionale pentru toate persoanele fizice şi juridice care nu s-au înregistrat ca plătitori de prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, prin aplicarea unei amenzi în mărime de la 200 la 400 de lei (prin introducerea unei noi redacţii a art.163/5 alin.(1) CCA). Menţionăm, că potrivit Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2007, nr.408-XVI din 21.12.2006, suma primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în cuantum fix este de 1209 lei.

3.3. Stabilirea răspunderii contravenţionale pentru personalul instituţiilor medico-sanitare pentru neîndeplinirea diverselor obligaţii, ce rezultă din contractul încheiat de aceste instituţii cu CNAM, corelate gestionării mijloacelor financiare provenite din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (prin introducerea art.163/7 în CCA). În legătură cu aceasta, proiectul propune împuternicirea directorului general şi a vice-directorilor CNAM de a examina cazurile referitoare la noile contravenţii care se propun a fi introduse prin art.163/7 CCA şi să aplice sancţiuni administrative, în numele Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (art.222/2 CCA).

3.4. Scutirea CNAM şi a agenţiilor sale teritoriale de achitarea taxei de stat în acţiunile intentate: persoanelor fizice şi juridice care se eschivează de la achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală; prestatorilor de servicii medicale sau lucrătorilor medicali, în scopul compensării materiale a prejudiciului cauzat sănătăţii persoanei asigurate din culpa acestora; persoanelor juridice sau fizice, responsabile pentru prejudiciul cauzat sănătăţii persoanei asigurate şi acţiunile de regres (prin completarea art.4 alin.(1) p.15) Legea taxei de stat şi a art.85 alin.(1) Cod de procedură civilă).

3.5. Lărgirea bazei de calculare procentuală a primelor de asigurare medicală de la "salariu şi alte forme de retribuire a muncii, onorarii" la "salariu şi alte recompense", definind "alte recompense" ca "orice altă sumă decît salariul, plătită de angajator în folosul angajatului său, precum şi alte drepturi şi venituri plătite persoanelor fizice".

3.6. Stabilirea pretenţiei ce rezultă din neachitarea de către persoanelor fizice a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală drept pretenţie în a cărei temei se emite ordonanţă judecătorească (prin completarea art.345 al Codului de procedură civilă).



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul nu respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă


6. Suficienţa argumentării. Proiectul supus expertizei nu este însoţit de nici o argumentare. Cu toate acestea, fiind un proiect care are ambiţia de a obliga întreaga populaţie să devină plătitoare a primelor de asigurare medicală şi care nu indică în nici un fel asupra intenţiilor Guvernului de a ameliora cantitativ şi calitativ contra-prestaţiile oferite de CNAM asiguraţilor, acest proiect necesită o justificare foarte serioasă, deoarece vizează nemijlocit şi acut interesul public. Astfel, considerăm lipsa notei informative, ce ar conţine o argumentare serioasă, suficientă şi valabilă, drept un risc sporit de coruptibilitate.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Asemenea referinţe nu se conţin în textul proiectului, iar nota informativă lipseşte.

Cu toate acestea, potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.


8. Fundamentarea economico-financiară. Deoarece promovarea proiectului va necesita cheltuieli din partea populaţiei, fundamentarea financiar-economică a proiectului este obligatorie potrivit art.20 lit. d) al Legii 780-XV privind actele legislative. Considerăm lipsa fundamentării economico-financiare un risc sporit de coruptibilitate.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Proiectul transformă dreptul la asigurare medicală într-o obligaţie legală a populaţiei, concomitent lărgind atribuţiile de sancţionare ale CNAM pentru neînregistrarea persoanelor fizice şi juridice ca plătitori ai primelor de asigurare medicală. Una din consecinţele directe ale promovării proiectului va fi creşterea încasărilor CNAM din achitarea primelor de asigurare medicală. CNAM, potrivit p.2 al Hotărîrii Guvernului Nr.156 din 11.02.2002 cu privire la aprobarea Statutului CNAM, este o organizaţie de stat non-profit. Cu toate acestea, promovarea oricăror proiecte de acte legislative prin efectul cărora pot avea loc schimbări considerabile ale fluxului de mijloace financiare, administrate de CNAM, trebuie privite ca avînd potenţial de coruptibilitate şi examinate.

În acest context, menţionăm că, potrivit Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2007, nr.408-XVI din 21.12.2006, bugetul CNAM a fost de aproape două miliarde de lei (1.937.900,0 mii), cheltuielile administrative ale CNAM - de circa 27 milioane de lei (27.300,0 mii), ceea ce constituie 1,4% din bugetul său total.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Obligarea întregii populaţii să devină plătitoare de prime de asigurare medicală, chiar şi pentru categoriile de persoane care nu dispun de surse de venit şi pentru care Guvernul nu are calitatea de asigurat, poate deveni foarte împovărătoare. Concomitent, atenţionăm asupra faptului că în proiect lipsesc prevederi referitoare la revizuirea volumului asistenţei medicale, acordate în cadrul asigurării obligatorii, prevăzute în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, în rezultatul creşterii încasărilor anticipate în rezultatul promovării proiectului.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului se află în conflict cu prevederile art.58 al Constituţiei RM (a se vedea comentariul făcut mai jos la p.12.4. al prezentului raport de expertiză), cu Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, nr.1585-XIII din 27.02.1998 (a se vedea comentariul făcut mai jos la p.12.2. al prezentului raport de expertiză), precum şi cu un şir de hotărîri ale Guvernului menţionate în prezentul raport.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Textul proiectului conţine formulări vagi şi ambigui referitoare la proceduri, termene, modalitatea de exercitare a drepturilor persoanelor etc.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul prevede amplificarea considerabilă a atribuţiilor CNAM de încasare a primelor de asigurare medicală, pe care proiectul propune să le transforme în plăţi obligatorii datorate CNAM de către întreaga populaţie, a atribuţiilor sale de control şi sancţionare. Pe lîngă aceasta, proiectul oferă CNAM facilităţi la adresarea în justiţie prin scutirea acesteia de achitarea taxei de stat, precum şi simplifică încasarea forţată de către CNAM a primelor de asigurare obligatorie neachitate de către persoanele fizice şi juridice prin includerea acestor pretenţii în lista pretenţiilor pentru care instanţa de judecată aplică procedura în ordonanţă.

12.1. Statutul CNAM. Conform Statutului CNAM aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr.156 din 11.02.2002, CNAM este "o organizaţie de stat autonomă, inclusiv cu autonomie financiară, de nivel naţional, care dispune de personalitate juridică şi desfăşoară activităţi nonprofit în domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală". Transformarea dreptului discreţionar al persoanelor de a-şi asigura riscurile de sănătate la CNAM într-o obligaţie legală şi împuternicirea CNAM de a controla, constata încălcarea acestei obligaţii şi de a sancţiona nerespectarea ei înseamnă şi o transformare a statutului CNAM. În prezent, "organizaţie de stat autonomă care desfăşoară activităţi non-profit", prin promovarea proiectului, CNAM va deveni un organ de sancţionare care va obliga populaţia să exercite "dreptul la sănătate" prin impunerea la asigurare medicală şi o va penaliza pentru neexercitarea acestui drept, neoferind în schimb în toate cazurile "sănătatea scontată" de beneficiari.

12.2. Atribuţiile de constatare a contravenţiilor administrative şi de sancţionare ale CNAM. Referitor la prevederile curente ale CCA, prin care CNAM stabileşte contravenţiile administrative în domeniul asigurărilor medicale şi aplică amenzi persoanelor responsabile de comiterea lor, precum şi la iniţiativa de modificare propusă de proiect în vederea lărgirii atribuţiilor CNAM în această privinţă, constatăm că asemenea atribuţii sînt exagerate. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, nr.1585-XIII din 27.02.1998, în baza căreia a fost înfiinţată CNAM, nu îi acordă atribuţii de constatare a contravenţiilor administrative şi de sancţionare în art.12 (drepturile CNAM). La fel, aceste atribuţii nu sînt reflectate nici în Statutul CNAM, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr.156 din 11.02.2002. Prin urmare, nici existenţa art.222/2 în CCA în formularea curentă, nici extinderea împuternicirilor CNAM în redacţia nouă a acestui articol nu este justificată. Astfel, după cum prevede chiar art.222/2, "reieşind din funcţiile atribuite şi din inadmisibilitatea depăşirii de către acestea a împuternicirilor acordate", CNAM nu poate exercita asemenea atribuţii.

12.3. Limitarea concurenţei la prestarea serviciilor de asigurare medicală şi monopolul CNAM. O altă problemă considerabilă este abolirea concurenţei pe piaţa asigurărilor medicale şi instituirea monopolului statului asupra asigurării riscurilor de sănătate, prin investirea "organizaţiei de stat non-profit" CNAM cu atribuţii discreţionare exagerate. Promovînd politica în domeniul sănătăţii publice, statul poate obliga populaţia să-şi asigure riscurile de sănătate, însă nicidecum dintr-o singură sursă, şi care să fie tot o structură de stat. Monopolul statului în acest domeniu nu este susceptibil de a garanta vreodată diversificarea serviciilor medicale şi oferirea planurilor de asigurare medicală adaptate la cerinţele specifice ale diferitor categorii de asiguraţi.

12.4. Caracterul obligatoriu al contribuţiilor financiare pentru asigurare medicală. Nelăsînd asigurarea sănătăţii la discreţia persoanelor, statul practic stabileşte un nou "impozit" pentru posibilitatea persoanelor de a se îmbolnăvi, neasigurînd în acelaşi timp toate necesităţile de tratament pe care le-ar putea avea oamenii. Conform art.58 al Constituţiei, contribuţiile financiare obligatorii sînt impozitele şi taxele, care formează sistemul de impunere fiscală, alte contribuţii financiare obligatorii fiind interzise. Prin urmare, impunerea populaţiei la asigurarea medicală şi aplicarea forţei coercitive a statului pentru colectarea sumelor ce constituie prime de asigurare medicală, pe care o propune proiectul, constituie o încălcare expresă a prevederilor constituţionale.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art.I al proiectului, art.163/5 Codului cu privire la contravenţiile administrative (CCA)

"Neînregistrarea ca plătitor de prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, în modul (termenul) stabilit de legislaţie .... atrage după sine aplicarea unei amenzi persoanelor responsabile în mărime de la zece la douăzeci unităţi convenţionale."

Constrîngerea la asigurarea medicală de stat reprezintă mai degrabă un exces decît o asigurare a intereselor persoanelor. Considerăm suficient faptul că persoana care nu-şi va cumpăra poliţă de asigurare medicală nu va beneficia de serviciile asigurate şi va suporta costurile reale ale acestor servicii. Penalizarea şi încasarea forţată a primelor de asigurare medicală de la persoanele care doresc să-şi asume de bună voie riscurile medicale, pentru care CNAM oricum nu şi-a asumat cheltuielile de tratament, reprezintă un abuz şi o încălcare a prevederilor art.58 al Constituţiei RM, după cum s-a arătat în p.12.4. mai sus.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Norme de blanchetă
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii excesive / contrare statutului
Dezechilibru dintre încălcare şi sancţiune

Excluderea acestor norme.

2

Art.I al proiectului, art.163/7 alin.(1),(2)-(5) CCA

Alin.(1) „Neprezentarea spre aprobare sau neaprobarea de către instituţiile medico-sanitare, în termenul stabilit de contract, a devizelor de venituri şi cheltuieli şi a modificărilor operate în ele pentru mijloacele provenite din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală..."

Alin.(2)-(5) prevăd alte aspecte ale neexecutării sau executării necorespunzătoare a contractului încheiat de CNAM şi instituţiile medico-sanitare.

Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a diferitor aspecte ale contractului încheiat de CNAM şi instituţiile medico-sanitare de către acestea din urmă nu pot face obiectul unei contravenţii administrative, pe care o constată şi o sancţionează CNAM, una din părţile la contract. Menţionăm că p.5 al Contractului-tip de acordare a asistenţei medicale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr.1636 din 18.12.2002, prevede compartimentul „Responsabilitatea părţilor". De asemenea, în p.3.1. sînt articulate obligaţiile prestatorilor de servicii medicale, care dublează încălcările prevăzute în acest articol. Astfel, intervine o confuzie a răspunderii contractuale cu cea contravenţională.

Coruptibilitate
Atribuţii excesive / contrare statutului
Promovarea intereselor contrar interesului public
Confundarea / dublarea tipurilor de răspundere juridică pentru aceeaşi încălcare

Alte riscuri
Încălcarea principiilor de încheiere a contractului

Excluderea acestor norme.

3

Art.I al proiectului, art.222/2 CCA

"Sînt în drept să examineze cazurile cu privire la contravenţiile administrative şi să aplice sancţiuni administrative, în numele CNAM, reieşind din funcţiile atribuite şi din inadmisibilitatea depăşirii de către acestea a împuternicirilor acordate: 1) pentru contravenţiile administrative prevăzute la art.1635 şi 1636 - directorul general şi vicedirectorii Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, directorii agenţiilor teritoriale (ramurale) ale Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină şi adjuncţii acestora; 2) pentru contravenţiile administrative prevăzute la art.1637 - directorul general şi vicedirectorii Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină."

Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, nr.1585-XIII din 27.02.1998, în baza căreia a fost înfiinţată CNAM, nu îi acordă atribuţii de constatare a contravenţiilor şi de sancţionare în art.12 (drepturile CNAM). Aceste atribuţii nu sînt reflectate nici în Statutul CNAM, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr.156 din 11.02.2002. Prin urmare, existenţa art.222/2 în CCA atît în formularea curentă, cît şi extinderea împuternicirilor CNAM în redacţia nouă a acestui articol nu este justificată. Astfel, după cum prevede chiar art.222/2, "reieşind din funcţiile atribuite şi din inadmisibilitatea depăşirii de către acestea a împuternicirilor acordate", CNAM nu poate exercita asemenea atribuţii.

Coruptibilitate
Atribuţii excesive / contrare statutului
Promovarea intereselor contrar interesului public

Excluderea acestor norme.

4

Art.II al proiectului, art.4 alin.(1) p.15 al Legii taxei de stat nr.1216-XII din 3 decembrie 1992

Se propune scutirea CNAM de achitarea taxei de stat în următoarele acţiuni:

„ - în acţiunile intentate persoanelor fizice şi juridice care se eschivează de la achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;

- în acţiunile intentate prestatorilor de servicii medicale sau lucrătorilor medicali, în scopul compensării materiale a prejudiciului cauzat sănătăţii persoanei asigurate din culpa acestora;

- în acţiunile intentate împotriva persoanelor juridice sau fizice, responsabile pentru prejudiciul cauzat sănătăţii persoanei asigurate şi acţiunile de regres."

Considerăm inoportună scutirea CNAM de plata taxei de stat în acţiunile intentate persoanelor care se eschivează de la achitarea primelor de asigurare medicală, deoarece acest lucru constituie o promovare directă ale intereselor CNAM.

În ceea ce priveşte acţiunile intentate prestatorilor de servicii medicale, lucrătorilor medicali, altor persoane fizice şi juridice în scopul compensării materiale a prejudiciului cauzat sănătăţii persoanei asigurate, considerăm că este suficientă aplicarea regulii generale, potrivit căreia cheltuielile de judecată, inclusiv taxa de stat, să fie suportate de partea care pierde procesul de judecată.

Coruptibilitate
Atribuţii excesive / contrare statutului
Promovarea intereselor contrar interesului public

Excluderea acestor norme.

5

Art.III al proiectului

Modificarea şi completarea Legii nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală

Reieşind din comentariile făcute mai sus cu privire la:

- transformarea dreptului persoanelor de rînd la asigurare medicală într-o obligaţie juridică (p.12.4 şi p.13.1.)
- statutul şi atribuţiile CNAM (p.12.1., p.12.2., p.13.3.)
- lipsa unei fundamentări serioase, suficiente şi valabile, inclusiv a unei fundamentări economico-financiare a prevederilor proiectului (p.4-7)
- promovarea de interese şi beneficii (p.8)
- cauzarea de prejudicii prin eventuala aplicare a actului (p.9),

considerăm inoportune şi coruptibile prevederile propuse a fi incluse prin articolele III-IV ale proiectului supus expertizei şi recomandăm excluderea acestor prevederi.

Coruptibilitate
Norme inoportune

Excluderea Art.III din proiect.

6

Art.IV al proiectului

Modificarea şi completarea Legii nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

Reieşind din comentariile făcute mai sus cu privire la:

- transformarea dreptului persoanelor de rînd la asigurare medicală într-o obligaţie juridică (p.12.4 şi p.13.1.)
- statutul şi atribuţiile CNAM (p.12.1., p.12.2., p.13.3.)
- lipsa unei fundamentări serioase, suficiente şi valabile, inclusiv a unei fundamentări economico-financiare a prevederilor proiectului (p.4-7)
- promovarea de interese şi beneficii (p.8)
- cauzarea de prejudicii prin eventuala aplicare a actului (p.9),

considerăm inoportune şi coruptibile prevederile propuse a fi incluse prin articolele III-IV ale proiectului supus expertizei şi recomandăm excluderea acestor prevederi.

Coruptibilitate
Norme inoportune

Excluderea Art.IV din proiect.

7

Art.V al proiectului, art.85 alin.(1) lit. o) al Codului de procedură civilă al RM nr.225-XV din 30 mai 2003 (CPC)

Se propune scutirea CNAM de achitarea taxei de stat exact pentru aceleaşi categorii de acţiuni ca şi cele prevăzute pentru completare în Legea taxei de stat, art II al proiectului.

A se vedea obiecţia formulată mai sus referitoare la art.II al proiectului (rîndul 4 din acest tabel).

Coruptibilitate
Atribuţii excesive / contrare statutului
Promovarea intereselor contrar interesului public

Excluderea acestor norme.

8

Art.V al proiectului, art.345 lit. l) al CPC

Propune includerea pretenţiilor ce „rezultă din neachitarea de către persoanele fizice şi juridice a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală" în lista pretenţiilor pentru care instanţa de judecată poate aplica procedura în ordonanţă.

Din considerentele expuse pe marginea obligării tuturor persoanelor să devină plătitori ai primelor de asigurare medicală, expuse mai sus (p.12.3, p.12.4, p.13.1.), considerăm această propunere inoportună.

Coruptibilitate
Atribuţii excesive / contrare statutului
Promovarea intereselor contrar interesului public

Excluderea acestor norme.





Concluzii

În concluzie, menţionăm că proiectul legii expertizat conţine prevederi cu un potenţial sporit de coruptibilitate, care rezultă din:

• intenţia de a constrînge populaţia la achitarea unor contribuţii financiare neconstituţionale în favoarea CNAM;
• exacerbarea alarmantă a împuternicirilor CNAM, contrar atribuţiilor şi drepturilor CNAM conform Legii nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală şi a Statutului său aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr.156 din 11.02.2002;
• lipsa oricărei fundamentări a propunerilor promovate de proiect, şi în special a fundamentării economico-financiare a cheltuielilor împovărătoare la care va deveni obligată populaţia RM prin efectul promovării proiectului;
• promovarea necorespunzătoare şi neproporţională a intereselor CNAM, bugetul administrativ al căreia constituie un procent considerabil din încasările acumulate, în detrimentul intereselor financiare şi de sănătate a populaţiei;
• instituirea nejustificată a monopolului statului în domeniul asigurărilor medicale, dezvoltarea căruia poate fi realizată doar în condiţiile concurenţei libere pe piaţă;
• etc.

Avînd o încărcătură puternic coruptibilă, propunem respingerea acestui proiect de către Parlament.

În cazul înaintării unor propuneri repetate în domeniul asigurărilor medicale ale populaţiei, sugerăm publicarea neapărată a motivelor promovării unor asemenea proiecte, a justificării financiar-economice şi supunerea lor dezbaterilor publice prin intermediul mijloacelor de difuziune şi informare în masă, pentru a studia reacţia societăţii la modificările preconizate într-un domeniu atît de important şi sensibil cum este sănătatea publică.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei