Implemented projects Corruption proofing - stage 5 Expertise reports

Raport de expertiză nr.682

Expertiza coruptibilităţii este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative”, susţinut financiar de MATRA Rule of Law and Good Governance Programme from Kingdom of the Netherlands Opiniile exprimate în cadrul prezentului raport pot să nu coincidă cu punctul de vedere al donatorului.



28 Martie 2016

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul civil – art.212; Legea cadastrului bunurilor imobile – art.12)

(înregistrat în Parlament cu numărul 94 din 10 Martie 2016)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul civil – art.212; Legea cadastrului bunurilor imobile – art.12)
.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este un grup de deputaţi în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001. În conformitate cu prevederile art.35 alin.(3) şi art.36 alin.(2) din Legea privind actele legislative nr.780/2001, un act legislativ de modificare sau completare are o forţă juridică egală cu cea a actului ale cărui dispoziţii le modifică sau le completează. Pornind de la faptul că legile supuse amendării sînt legi organice, pe cale de consecință și legea de modificare şi completare a acesteia, la fel, este lege organică.


3. Scopul promovării proiectului Reieșind din nota informativă, proiectul de lege are ca scop eliminarea procedurii autentificării notariale obligatorii pentru actele juridice ce prevăd înstrăinarea bunurilor imobile, care se propune a fi opțională. Totodată, proiectul propune ca dreptul de verificare a valabilității consimțămîntului părții la înregistrarea bunului imobil să fie exercitat de către registratorii din cadrul oficiilor cadastrale teritoriale.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă Termenul de cooperare cu societatea civilă este respectat, întrucît de la momentul înregistrării proiectului de lege în Parlament (10.03.2016) şi pînă în prezent nu a fost examinat de plenul Parlamentului, iar cetăţenii, organizaţiile şi alţi subiecţi interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului documentului.


6. Suficienţa argumentării. În conformitate cu art.20 din Legea privind actele legislative nr.780/2001, nota informativă urmează să conțină: a) condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, inclusiv necesitatea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări; b) principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, efectul social, economic şi de altă natură al realizării lui; c) referinţele la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză; d) fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură etc. Totodată, conform art.47 alin.(6) din Legea nr.797/1996, proiectul de act legislativ şi propunerea legislativă se depun spre dezbatere împreună cu o expunere a obiectivului, scopului, concepţiei viitorului act, a locului acestuia în legislaţia în vigoare, precum şi a efectelor sale social-economice şi de altă natură, conform cerinţelor Legii nr.780/2001.

Deși autorii, în nota informativă, subliniază finalitățile urmărite la elaborarea proiectului, totuși, nota informativă nu argumentează într-o măsură suficientă oportunitatea normelor din proiect, luînd în considerare importanța socială, politică și juridică a unui asemenea proiect de lege. Plus la aceasta, proiectul prevede excluderea normei cuprinse în art.212 lit.a) din Codul civil, însă autorii nu argumentează necesitatea acestei excluderi în contextul în care această normă a fost inserată în Codul civil cu relativ puțin timp în urmă și anume prin Legea nr.116 din 23.05.2013. Astfel, lipsește o analiză în ce privește efectele implementării normei din art.212 lit.a), inserate prin Legea nr.116 din 23.05.2013 și necesitatea abrogării normei respective. Totodată, lipsește o analiză care ar prevedea potențialele consecințe ale adoptării noilor reglementări. În plus, notăm că propunerea de excludere a normei inserate cu 3 ani în urmă contravine și principiilor consecutivității, stabilității și predictabilității normelor juridice, stabilite în art.4 alin. (3) lit.b) din Legea nr.780/2001.

Reieşind din importanţa proiectului de lege, acesta urma să fie transmis spre avizare Guvernului, tuturor instituţiilor publice interesate (în mod special Ministerului Justiției), să fie supus consultărilor publice cu societatea civilă, pentru formularea recomandărilor, iar, în final, avizele, sinteza recomandărilor recepţionate urmau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ. De remarcat că, dosarul de însoţire trebuia să conţină și Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate. Din lipsa informaţiilor în nota informativă și pe pagina web a Parlamentului, nu cunoaştem dacă autorii au realizat sau nu aceste cerinţele legale.

La fel, în momentul depunerii proiectului de act legislativ spre dezbateri, remarcăm lipsa expertizelor juridice, economice, financiare, ştiinţifice, ecologice şi de alt gen, în vederea respectării prevederilor art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, art.20 şi art.22 din Legea nr.780/2001. Aceste expertize au rolul de a determina raționalitatea adoptării acestui proiect de de lege, avantajele și dezavantajele acestuia, consecinţele economico-financiare ce pot surveni în rezultatul adoptării acestui proiect de lege etc. În speță, se impun expertize juridice și economico-financiare asupra proiectului dat, or completările și modificările propuse ar putea duce la schimbarea sistemului de protecție a raporturilor juridice civile și în consecință ar putea crește numărul litigiilor în instanța de judecată privind apărarea dreptului de proprietate.

Rezumînd cele constatate mai sus, subliniem faptul că, în lipsa unei note informative bine argumentate și în lipsa tuturor actelor necesare pentru înaintarea iniţiativei legislative, întreg procesul legislativ este perturbat şi, drept consecinţă, Parlamentul nu dispune de tot setul de documente necesare pentru a-şi îndeplini eficient sarcina sa legislativă. Or, Nota informativă și documentele necesare a fi anexate la dosar, sunt tot atît de importante ca și proiectul de lege, pentru ca societatea și deputații să cunoască domeniul propus reglementărilor și să ia o decizie în cunoștință de cauză.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Autorii nu menționează în proiect, nici în nota informativă despre compatibilitatea cu reglementările legislaţiei comunitare și alte standarde internaționale. În contextul lipsei referințelor referitor la compatibilitate, considerăm că autorii nu au analizat acquis-ul comunitar și nici standardele internaționale în domeniul de referință, ceea ce afectează calitatea reglementărilor propuse.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Nota informativă nu conţine o fundamentare economico-financiară a acestuia, din care considerente nu cunoaștem dacă proiectul de lege presupune sau nu cheltuieli financiare.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, fiind vorba despre interesele registratorilor organelor cadastrale. Aceste interese, reieșind din cele constatate în prezentul raport, pot fi contrare interesului public general.

Proiectul prevede instituirea posibilității înregistrării drepturilor de proprietate în temeiul contractelor de înstrăinare în cazul în care nu sunt autentificate notarial. Prin urmare, atribuțiile notarului de verificare a documentelor juridice şi autentificarea contractelor de transmitere a drepturilor asupra bunurilor imobiliare se transmit registratorilor oficiilor cadastrare teritoriale. Însă, proiectul nu reglementează procedura ce trebuie urmată de către registratorii oficiilor cadastrare teritoriale în cazul verificării de către aceştia a documentelor juridice şi autentificare a contractelor de transmitere a drepturilor asupra bunurilor imobiliare. Nu este reglementat care sunt acţiunile proprietarilor drepturilor asupra bunurilor imobiliare în cazul refuzului registratorilor oficiilor cadastrare teritoriale privind înregistrarea contractelor, privind efectuarea unor acţiuni de către aceştia contrar prevederilor legale. Prin urmare, în cazul implementării proiectului propus, registratorul nu va prelua toate verigile de confirmare a autenticităţii unui contract, rolul acestuia se va reduce doar la simpla vizualizare şi înregistrare a dreptului în baza contractului scris prezentat de părţi, pe care va fi obligat să-l primească pentru înscrierile solicitate, fără a armoniza dorinţa părţilor cu prevederile legii pentru obţinerea rezultatului urmărit de solicitanţii actului.

Autentificarea oricărui înscris de către notar dă expresie, într-o forma specifică, acordului de voinţă al părţilor, aşa cum rezultă chiar din autentificare, care atestă prezenţa acestora în faţa notarului, identificarea lor, precum şi luarea consimţămîntului fiecăruia, după ce i s-a adus la cunoştinţă conţinutul înscrisului. Potirivit legii, actul notarial, purtînd sigiliul şi semnătura persoanei care desfăşoară activitate notarială, este de autoritate publică, se prezumă legal şi veridic. Contractele autentificate notarial dobîndesc o importantă forţă juridică, în special în materia probelor şi se prezumă legale astfel încît părţile nu mai sînt obligate să demonstreze de fiecare dată legalitatea conţinutului contractelor. Prin excluderea autentificării notariale de fiecare dată cînd între părţi vor apărea anumite litigii, instanţa va fi obligată să consume mai mult timp, deoarece faptele din contract vor trebui probate.

Ţinînd cont de importanţa contractelor de transmitere a drepturilor asupra bunurilor imobiliare, acestea trebuie încheiate în formă scrisă autentificată, simpla manifestare de voinţă nefiind o garanţie suficientă pentru părţi.

Excluderea autentificării de către notar a contractelor de transmitere a drepturilor asupra bunurilor imobile nu este binevenită, deoarece potrivit Legii cu privire la notariat, notariatul este o instituţie publică de drept abilitată să asigure, în condiţiile legii, ocrotirea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor şi statului prin îndeplinirea de acte notariale în numele Republicii Moldova. Totodată, potrivit definiţiei europeene, consacrată prin rezoluţia adoptată cu unanimitatea notariatelor membre ale Consiliului Notariatelor din Uniunea Europeană, la 22-23 martie 1990, la Madrid, notarul este un oficial public care a primit delegarea autorităţii publice pentru a conferi caracter de autenticitate actelor pe care le instrumentează, totodată asigurînd acestor acte conservarea, forţa probantă şi forţa executorie. Astfel, implicarea unui notar poate asigura o protecţie efectivă a persoanelor în încheierea de acte juridice translative de drepturi. Prin cerinţa formei de autentificare notarială, fiind consultate şi informate de către un notar neutru, independent şi competent cu privire la consecinţele juridice ale declaraţiilor sale, persoanele sînt preîntâmpinate să nu ia o hotărâre prea grăbită şi, în mod posibil, riscantă.

Potrivit reglementărilor propuse în prezentul proiect, registratorul nu verifică capacitatea de exercițiu la momentul încheierii contractului și voința reală a părților referitoare la conținutul contractului prezentat spre înregistrare. Registratorul nu va deţine, în temeiul legii, astfel de obligaţii şi respectiv nu va purta răspundere pentru conţinutul actului primit pentru înscrieri. De asemenea, acesta nu va explica părţilor contractante consecinţele juridice ale actului încheiat și nu va solicita careva acte suplimentare , deoarece de competenţa registratorului va ţine, exclusiv, primirea actului spre înregistrare şi înregistrarea dreptului în baza unui contract în formă scrisă, prezumîndu-se că acordul terţilor a fost deja exprimat.

Plus la aceasta, nu este clar cum vor fi implementate aceste norme eventual în practică. Reiese că vînzătorul și cumpărătorul vor veni în fața registratorului, care, de obicei, se află într-o sala de primire unde sînt prezenți mai multe persoane, și va înregistra contractul de vînzare - cumpărare a imobilelor. Aici se încalcă și principiul caracterului confidențial al contractului între părți, în contextul în care la procesul de exprimare a consimțămîntului celor 2 părți, asistă mai multe persoane terțe.

Rolul notarului nu poate fi comparat cu cel al registratorului și nici nu poate fi înlocuit. Înainte de redactarea şi autentificarea actului, notarul discută personal cu părţile în vederea stabilirii clare a scopului urmărit de acestea prin încheierea actului juridic, le sfătuieşte şi le dă lămuriri pentru alegerea acelor clauze, tipuri de acte şi soluţii juridice cele mai echilibrate şi potrivite pentru realizarea în mod cât mai complet a scopului practic propus, urmârind în permanenţă ca actul astfel proiectat să nu contravină legii sau bunelor moravuri şi să nu genereze litigii inutile. La momentul semnării efective a actului autentic, notarul se asigură că părţile au înţeles conţinutul actului şi efectele pe care acesta le va genera, că au discernământ şi ca voinţa le este liberă şi nealterată.

Cei care solicită un serviciu notarial trebuie să aibă întotdeauna în vedere faptul că documentul cu care părăsesc biroul nu este doar o simplă "hîrtie" semnată şi ştampilată de către notarul public, ci rezultatul unui proces complex, în care sunt implicaţi atât notarul cât şi întregul personal al biroului, care presupune verificare, analiză, solicitarea şi obţinerea tuturor documentelor necesare, redactare şi arhivare, toate făcute în scopul garantării siguranţei şi echilibrului circuitului civil.

Atît prin consilierea pe care o oferă părţilor de o manieră imparţială, dar activă, cît şi prin redactarea actului autentic care va rezulta din aceasta, intervenţia sa conferă utilizatorului dreptului, securitatea juridică pe care acesta o caută. Aceasta este, de altfel, mai bine asigurată din moment ce notarul este un jurist cu o înaltă calificare universitară, care a acces în profesie după diverse probe, stagii şi concursuri, profesie pe care o exercită urmînd reguli disciplinare stricte sub controlul permanent al autorităţii publice şi graţie unei distribuiri geografice care permite recurgerea la serviciile notariale pe întregul teritoriul naţional. Pe de altă parte, registratorul nu totdeauna este jurist, el poate avea studii superioare la specialitatea cadastru şi organizarea teritoriului (art.12 alin.(3) lit.b) din Legea 1543/1998).

Trebuie de remarcat și faptul că notariatul este una din instituţiile principale, prin care este pusă în practică prevederea constituţională a garantării de către stat a proprietăţii private. Or acest rol este unul de interes public imperativ pentru societate, pentru armonizarea intereselor membrilor ei, pentru legalitate şi pentru siguranţa circuitului civil. Chiar și Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxembuig a recunoscut acest lucru, într-o serie de hotărîri pronunţate, statuînd expres că notarul realizează această verificare urmărind un obiectiv de interes general şi anume asigurarea legalităţii şi a securităţii juridice ale actelor încheiate între particulari.

Deşi în rîndul opiniei publice s-a propagat ideea că onorariile notariale sunt excesiv de mari şi nejustificate faţă de serviciul prestat, idee susținută și de autorii proiectului în nota informativă, în realitate costurile unui eventual proces care ar decurge sînt de cel puţin câteva ori mai mari şi uneori greu de anticipat, pentru că includ taxe de stat şi onorariile avocaţilor şi experţilor implicaţi, costurile executării silite şi onorariul executorilor judecătoreşti, fără a mai pune la socoteală timpul şi resursele necesare prezenţei la termenele de judecată şi stresul psihologic generat de implicarea într-un dosar aflat pe rolul instanţelor judecătoreşti.

Totodată, dacă autorii consideră că aceste modificări sînt necesare, deoarece notarii conform legii lor nu răspund suficient pentru erorile și încălcările comise, atunci rezonabil este de a amenda legislația pentru a prevedea expres și detaliat norme referitor la răspunderea notarilor pentru omisiunile și încălcările în exercitarea atribuțiilor sale, dar nu excluderea competențelor acestora de verificare a documentelor juridice şi autentificarea contractelor de transmitere a drepturilor asupra bunurilor imobiliare, competențe ce nejustificat se propun a fi transmise registratorilor oficiilor cadastrare teritoriale.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Reieșind din argumentele menționate la pct.10 din prezentul Raport, la promovarea proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia ar putea rezulta anumite prejudicii intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. După cum am menționat mai sus, prevederile proiectului sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei corelative, în mod special proiectul este contrar legislației care reglementează insituția notariatului și contravine garanțiilor oferite de lege și Constituție, prin care statul protejează proprietatea privată.

Totodată, trebuie de menționat că în Parlament este înregistrat proiectul de lege nr.74 din 02.03.2016, care prevede un șir de modificări și completări la Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543/1998 și care, la fel, conține aceleași propuneri, care fac obiectul de reglementare al prezentului proiect de lege. În acest context, reieșind din prevederile art.56 alin.(5) din Regulamentul Parlamentului nr.797/2007, sugerăm comasarea acestor proiecte.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice și funcționarilor acestora (registratorii cadastrali). Obiecțiile asupra reglementărilor respective sînt desfășurate în pct.9 al prezentului raport de expertiză.




Concluzii

Potrivit autorilor, proiectul de lege este elaborat cu scopul de a exclude procedura autentificării notariale obligatorii pentru actele juridice ce prevăd înstrăinarea bunurilor imobile și acordarea registratorilor din cadrul oficiilor cadastrale teritoriale a dreptului de verificare a valabilității consimțămîntului părții la înregistrarea bunului imobil.

Deși autorii, în nota informativă, subliniază finalitățile urmărite la elaborarea proiectului, totuși, nota informativă nu argumentează într-o măsură suficientă oportunitatea normelor din proiect, luînd în considerare importanța socială, politică și juridică a unui asemenea proiect de lege.

Reieşind din importanţa proiectului de lege, acesta urma să fie transmis spre avizare Guvernului, tuturor instituţiilor publice interesate (în mod special Ministerului Justiției), să fie supus consultărilor publice cu societatea civilă, pentru formularea recomandărilor, iar, în final, avizele, sinteza recomandărilor recepţionate urmau să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ.

La fel, contrar cerințelor legislației, remarcăm lipsa expertizelor juridice și economico - financiare, care au rolul de a determina raționalitatea adoptării acestui proiect de de lege, avantajele și dezavantajele acestuia, consecinţele ce pot surveni în rezultatul adoptării acestui proiect de lege. Astfel de expertize sînt necesare, or, în speță, completările și modificările propuse ar putea duce la schimbarea sistemului de protecție a raporturilor juridice civile și în consecință ar putea crește numărul litigiilor în instanța de judecată privind apărarea dreptului de proprietate.

Autorul nu a analizat și nu menționează în proiect, nici în nota informativă despre compatibilitatea prevederilor din proiect cu reglementările legislaţiei comunitare și alte standarde internaționale, fapt ce afectează calitatea reglementărilor propuse. În mod special, notăm neexaminarea de către autori a standardelor europene și internaționale ce se referă la rolul notarului în asigurarea legalităţii şi a securităţii juridice ale actelor încheiate între particulari, care în final asigură și garantarea de către stat a proprietăţii private.

În lipsa tuturor actelor necesare pentru înaintarea iniţiativei legislative, întreg procesul legislativ este perturbat şi, drept consecinţă, Parlamentul nu dispune de tot setul de documente necesare pentru a-şi îndeplini eficient sarcina sa legislativă.

Din textul proiectului rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, fiind vorba despre interesele registratorilor organelor cadastrale. Aceste interese, reieșind din cele constatate în prezentul raport, pot fi contrare interesului public general.

În speță, proiectul prevede instituirea posibilității înregistrării drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile în temeiul contractelor de înstrăinare, fără a fi autentificate notarial, iar atribuţiile notarului de verificare a documentelor juridice şi autentificarea contractelor de transmitere a drepturilor asupra bunurilor imobiliare vor fi transmise registratorilor oficiilor cadastrare teritoriale. Excluderea autentificării de către notar a contractelor de transmitere a drepturilor asupra bunurilor imobile nu este binevenită, deoarece autentificarea oricărui înscris de către notarul public dă expresie, într-o forma specifică, acordului de voinţă al părţilor, iar contractele autentificate notarial dobîndesc o importantă forţă juridică, în special în materia probelor şi se prezumă legale, astfel încît părţile nu mai sînt obligate să demonstreze de fiecare dată legalitatea conţinutului contractelor. Prin cerinţa formei de autentificare notarială, persoanele beneficiază de consultarea şi informarea unui notar neutru, independent şi competent, care îi preîntîmpină referitor la consecinţele juridice ale încheierii contractului. Rolul notarului nu poate fi comparat cu cel al registratorului și nici nu poate fi înlocuit. Înainte de redactarea şi autentificarea actului, notarul discută personal cu părţile în vederea stabilirii clare a scopului urmărit de acestea prin încheierea actului juridic, îi consultă şi le oferă lămuriri pentru alegerea acelor clauze, tipuri de acte şi soluţii juridice cele mai echilibrate şi potrivite pentru realizarea în mod cît mai complet a scopului practic propus, urmărind în permanenţă ca actul astfel proiectat să nu contravină legii sau bunelor moravuri şi să nu genereze litigii inutile. La momentul semnării efective a actului autentic, notarul se asigură că părţile au înţeles conţinutul actului şi efectele pe care acesta le va genera, că au discernămînt şi că voinţa le este liberă şi nealterată. Notăm că proiectul nu reglementează procedura ce trebuie urmată de către registratorii oficiilor cadastrare teritoriale în cazul verificării de către aceştia a documentelor juridice şi autentificare a contractelor de transmitere a drepturilor asupra bunurilor imobiliare. Potrivit reglementărilor propuse, registratorul nu verifică capacitatea de exercițiu la momentul încheierii contractului și voința reală a părților referitoare la conținutul contractului prezentat spre înregistrare. Registratorul nu va deţine, în temeiul legii, astfel de obligaţii şi respectiv nu va purta răspundere pentru conţinutul actului primit pentru înscrieri. De asemenea, acesta nu va explica părţilor contractante consecinţele juridice ale actului încheiat și nu va solicita careva acte suplimentare, deoarece de competenţa registratorului va ţine, exclusiv, primirea actului spre înregistrare şi înregistrarea dreptului în baza unui contract în formă scrisă, prezumîndu-se că acordul terţilor a fost deja exprimat.

Rezumînd cele expuse, prin prisma obiecțiilor și recomandărilor formulate în prezentul raport de expertiză, considerăm că acest proiect de lege nu poate fi acceptat de Parlament.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei