Implemented projects Corruption proofing - stage 5 Expertise reports

Raport de expertiză nr.651

Expertiza coruptibilităţii este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative”, susţinut financiar de MATRA Rule of Law and Good Governance Programme from Kingdom of the Netherlands Opiniile exprimate în cadrul prezentului raport pot să nu coincidă cu punctul de vedere al donatorului.



16 Octombrie 2015

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.407-XVI din 21.12.2006 cu privire la asigurări (art.30, 31, 41'1, ș.a.)

(înregistrat în Parlament cu numărul 280 din 15 Iulie 2015)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.407-XVI din 21.12.2006 cu privire la asigurări (art.30, 31, 41'1, ș.a.).



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este un grup de deputaţi în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Potrivit notei de fundamentare, proiectul legii conţine modificări şi completări la Legea cu privire la asigurări, şi are drept scop consolidarea stabilităţii financiare a asigurătorilor, reglementarea transparentă şi completă a procedurii de aplicare de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare a măsurilor de redresare a situaţiei financiare a asigurătorilor, remediere financiară a acestora, stabilirea unor sancţiuni noi pentru încălcările şi neajunsurile constatate, precum şi întărirea capacităţilor de supraveghere a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.

Modificările şi completările propuse derivă şi din necesitatea ajustării şi ralierii procesului de supraveghere a asiguratorilor (reasiguratorilor) din Republica Moldova la reglementările stabilite în Directivele Uniunii Europene.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă Termenul de cooperare cu societatea civilă a fost respectat, proiectul nefiind încă supus dezbaterilor în plenul Parlamentului, astfel încît subiecţii interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului acestuia.

Totuşi, potrivit art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239-XVI din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional.

În scopul asigurării participării directe a autorităților publice, a managerilor companiilor de asigurări, a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, precum şi a stimulării participării active a acestora la procesul decizional, în opinia noastră, ar fi fost oportună organizarea unor audieri/dezbateri publice în cadrul cărora ar fi fost consultate atît autorităţile publice relevante, managerii companiilor de asigurări, cît şi opinia publică prin argumentarea necesităţii de a adopta proiectul supus audierilor/dezbaterilor prezentînd opiniile divergente, iar persoanele interesate ar fi avut posibilitatea de a înainta recomandări pe marginea proiectului supus consultărilor. Acest lucru ar fi asigurat dreptul atît al autorităţilor publice, cît şi publicului de a participa la dezbaterile publice asupra proiectului actului legislativ pentru a-şi exprima opiniile asupra conținutului acestora şi de a înainta propriile propuneri/recomandări/obiecţii pe marginea proiectului de lege vizat.


6. Suficienţa argumentării. În conformitate cu art. 20 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, nota informativă trebuie să includă:
a) condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, inclusiv necesitarea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări;
b) principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, efectul social, economic şi de altă natură al realizării lui;
c) referinţele la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză;
d) fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură;
e) actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului.

Nota informativă descrie succint prevederile proiectului, redînd în acest sens principalele prevederi ale proiectului şi elementele de novaţie legislativă şi necesitarea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare.

Totuși, în opinia noastră, argumentarea proiectului este insuficientă în partea ce ţine de condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, locul actului în sistemul legislaţiei, efectul social şi economic al realizării lui, nivelul compatibilităţii proiectului cu reglementările corespondente ale instrumentelor de bază europene în domeniu, lipsește fundamentarea economico-financiară şi actul de analiză a impactului de reglementare.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Nota informativă conţine referinţe la legislaţia comunitară relevantă și anume la necesitatea transpunerii art.36 din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitatea şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi reasigurare (Solvabilitate II), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 335/1 din 17 decembrie 2009, potrivit căruia „autorităţile de supraveghere au competenţele necesare pentru a impune întreprinderii de asigurare şi de reasigurare să remedieze punctele slabe sau deficienţele identificate în cursul procesului de supraveghere”. Totodată, în proiectul de lege în cauză se regăsesc transpuse şi prevederile articolelor 141 şi 142 din Directiva menţionată care prevăd necesitatea instituirii unui plan de redresare în cazul în care solvabilitatea unui asigurător (reasigurător) continuă să se deterioreze.

În acelaşi timp, sunt transpuse unele reglementări stabilite în Principiile Internaţionale de Asigurări, aprobate de către Asociaţia Internaţională a Autorităţilor de Supraveghere din domeniul Asigurărilor, prin care s-a remarcat pe plan internaţional tendinţa de intervenţie timpurie a autorităţii de supraveghere în activitatea asigurătorului.

Cu toate acestea, în contextul lit. c) a art. 20 din legea nominalizată, informația privind compatibilitatea proiectului de lege cu cadrul legal comunitar urma a fi inserată în Tabelul de concordanță, după modelul stabilit în anexa la Regulamentul privind mecanismul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1345 din 24 noiembrie 2006 și utilizat pentru a demonstra compatibilitatea proiectului de lege naţional cu legislaţia comunitară, care însoţeşte în mod obligatoriu proiectul actului legislativ pe întreg parcursul circulaţiei sale, pînă la adoptarea sa de către Parlament.

De asemenea, nu par a fi respectate nici prevederile lit. d) alin. (2) al art. 23 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, care statuează că dosarul de însoțire a variantei finale a proiectului de act legislativ va cuprinde nota informativă care va conține și rezultatele expertizei compatibilității cu legislația comunitară, precum și lista reglementărilor de referință ale legislației comunitare, informația în cauză lipsind de pe pagina oficială a Parlamentului.

Astfel, dosarul de însoţire trebuia să conţină Tabelul de concordanţă privind compatibilitatea proiectului de act legislativ cu legislaţia comunitară şi Declaraţia de compatibilitate. Din lipsa informaţiilor, nu cunoaştem dacă autorii au realizat sau nu aceste cerinţele legale, informația în cauză lipsind cu desăvîrșire de pe pagina oficială a Parlamentului.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Nota informativă nu face nici o referinţă la faptul că ar fi fost efectuată o evaluare sau estimare economico-financiară a proiectului sau ar fi fost efectuate anumite calcule economico-financiare şi nu estimează cheltuielile necesare pentru implementarea proiectului de lege.

Remarcăm dificultatea realizării unei expertize adecvate a proiectului legii, în lipsa specificării în nota de fundamentare a informaţiei privind evidenţierea efectului social, economic, financiar şi de altă natură în urma aplicării prevederilor prevăzute de proiect, prognozării consecinţelor financiare, materiale ale proiectului etc.

În acest context, reiterăm necesitatea unei analize economico-financiare, ca parte componentă a unui proiect de lege, care, însă, lipseşte şi de care subiecţii cu drept de iniţiativă legislativă nu fac uz în argumentarea opţiunilor legislative propuse.


9. Analiza impactului de reglementare a proiectului. În conformitate cu art. 20 lit. e) din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, nota informativă trebuie să includă actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului.

Constatăm, cu regret, că proiectul de lege nu a fost supus unei analize a impactului de reglementare, aşa cum prevăd şi cerinţele normelor art. 4 şi art. 13 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. 235-XVI din 20 iulie 2006, precum şi a Metodologiei de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1230 din 24.10.2006. În cazul iniţiativelor legislative înaintate de către deputaţi, actul de analiză a impactului de reglementare va fi întocmit de Guvern în procesul de avizare, conform unei metodologii aprobate de acesta. Pagina web a Parlamentului nu conţine o astfel de analiză.

În acest context, constatăm nerespectarea unor cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de coruptibilitate, care periclitează viitorul proces de implementare a legii.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


10. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general. Noile reglementări vor permite Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în calitate de autoritate de supraveghere, să monitorizeze activitatea asigurătorilor întru prevenirea, eludarea şi redresarea factorilor ce destabilizează situaţia financiară a asigurătorilor, ceea ce va permite evitarea apariţiei unor factori negativi pe piaţa asigurărilor care ar putea afecta economia statului.


11. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


12. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Anumite prevederi ale proiectului de lege sunt concurente cu unele prevederi ale legislaţiei, concurenţa normelor de drept fiind un factor al coruptibilităţii. În acest context, multe dintre prevederile proiectului de lege sunt însă neclare și contradictorii. Normele respective vor fi analizate mai detaliat în punctul 15 al prezentului Raport de expertiză.


13. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sunt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


14. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul stabileşte atribuţii ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, care este autoritate publică autonomă, responsabilă faţă de Parlament, ce autorizează şi reglementează activitatea participanţilor pe piaţa financiară nebancară, precum şi supraveghează respectarea legislaţiei de către ei. Astfel, noile reglementări vor permite Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în calitate de autoritate de supraveghere, să monitorizeze activitatea asigurătorilor întru prevenirea, eludarea şi redresarea factorilor ce destabilizează situaţia financiară a asigurătorilor (reasiguratorilor).


15. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Articol unic - Legea nr.407 - XVI din 21.12.2006 cu privire la asigurări (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.47-49, art.213) se modifică şi se completează după cum urmează:

  1. Articolul 30 se completează cu alineatul (6/1) cu următorul cuprins:

„(6/1) În scopul restabilirii situaţiei financiare a asigurătorului (reasiguratorului) aflat în dificultate financiară, inclusiv cînd cu marja de solvabilitate minimă este sub nivelul stabilit în actele normative emise în conformitate cu prezenta lege, autoritatea de supraveghere va solicita asigurătorului (reasiguratorului) să prezinte pentru aprobare un plan de redresare sau, după caz, de remediere a situaţiei financiare a asigurătorului (reasiguratorului). Planul va cuprinde măsuri exacte de redresare a stabilităţii financiare a asigurătorului (reasiguratorului) şi intervalul de timp în interiorul căruia vor fi întreprinse măsuri exacte şi obţinute rezultate. Autoritatea de supraveghere poate aproba planul de redresare sau remediere în versiunea în care a fost prezentat sau poate solicita modificări pe care le consideră necesare pentru a proteja interesele consumatorilor serviciilor de asigurare. Autoritatea de supraveghere este în drept să restricţioneze înstrăinarea liberă a activelor asigurătorului (reasiguratorului) respectiv şi/sau de a lua măsuri suplimentare de protejare a intereselor consumatorilor serviciilor de asigurare pînă la redresarea stabilităţii financiare a asigurătorului (reasiguratorului).”;

Reglementarea în conţinutul normei propuse doar a ’’măsurilor de redresare” omite reglementările în vigoare care vizează procedurile de remediere şi realizare a lor.

Amendamentul propus conţine formulări ambigui care ar putea admite interpretări abuzive avînd sens neclar sau echivoc şi astfel ar putea permite interpretări abuzive. Formulările lingvistice pot fi calificate ca factori ai coruptibilităţii în măsura în care acordă posibilităţi de aplicare a normei în interpretarea preferată, în dependenţă de interesul responsabililor de implementare şi control al aplicării.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Uniformizarea propunerii legislative prin utilizarea sintagmei unice ”de redresare şi/sau de remediere, după caz”.

2

2. La articolul 31:

alineatul (4) sintagma „capitalului propriu” se substituie cu sintagma „marjei de solvabilitate disponibile” şi se completează în final cu textul „conform ultimei perioade de gestiune”;

Potrivit prevederilor legale în vigoare, instituite într-un şir de acte legislative cum ar fi: Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, Legea privind piaţa de capital nr.171 din 11.07.2012, Legea asociaţiilor de economii şi împrumut nr.l39-XVI din 21.06.2007, etc. noţiunea utilizată este de ’’capital propriu”.

Astfel, utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen/aceluiaşi termen pentru fenomene diferite constă în faptul că la aplicare, terminologia utilizată neunifom poate provoca practici vicioase de interpretare a sensului normei, şi anume, tratarea ca fenomene diferite a aceluiaşi fenomen, din cauza numirii diferite a lui sau tratarea ca acelaşi fenomen a fenomenelor distincte din motivul confundării a două noţiuni diferite în textul reglementării. În rezultat, pot apărea abuzuri din partea exponenţilor sectoarelor şi public, şi privat.

Totodată, conflictul (concurenţa) normelor de drept constituie o incompatibilitate a prevederilor din proiect cu alte prevederi ale legislaţiei naţionale. Conflictul normelor de drept poate apărea între actele juridice de aceeaşi forţă juridică (între două legi organice), fiind un impediment în aplicarea corectă a prevederilor legislative şi creează premise pentru aplicarea normei "convenabile" într-o situaţie concretă, pentru alegerea subiectivă şi abuzivă a normei aplicabile.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Păstrarea noţiunii de "capital propriu".

3

3. După articolul 41 se completează cu articolul 41/1 cu următorul cuprins:

„Articolul 41/1. Redresarea situaţiei financiare a asigurătorului (reasigurătorului)

...

(7) Atribuţiile persoanelor desemnate pentru monitorizarea implementării planului de redresare se stabilesc de către autoritatea de supraveghere, şi se referă cel puţin, la:

...

c) urmărirea modului în care organele competente ale asigurătorului (reasiguratorului) acţionează pentru stabilirea şi aplicarea măsurilor necesare de remediere a factorilor care au condus la înrăutăţirea situaţiei financiare a asigurătorului (reasiguratorului);

...

5. După articolul 42 se completează cu articolele 42/1 - 42/3 cu următorul cuprins:

...

Articolul 42/3. Încetarea procedurii de remediere financiară.

...

(3) Prin decizia de închidere a procedurii de redresare financiară, autoritatea de supraveghere dispune, dacă este cazul, revocarea administratorului special desemnat în condiţiile prezentei legi şi încetarea atribuţiilor acestuia.

...

Amendamentele propuse presupun utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen/aceluiaşi termen pentru fenomene diferite care constă în faptul că la aplicare, terminologia utilizată neunifom poate provoca practici vicioase de interpretare a sensului normei, şi anume, tratarea ca fenomene diferite a aceluiaşi fenomen, din cauza numirii diferite a lui sau tratarea ca acelaşi fenomen a fenomenelor distincte din motivul confundării a două noţiuni diferite în textul reglementării. În rezultat, pot apărea abuzuri din partea exponenţilor sectoarelor şi public, şi privat.

În contextul modificărilor şi completărilor propuse de autor, cuvintele "redresare" şi "remediere" sunt utilizate pentru două fenomene diferite la etape diferite. Respectiv, utilizarea necorespunzătoare a acestor termeni ar putea crea situaţii de incertitudine la aplicarea actului legislativ.

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Substituirea sintagmei „remediere” cu sintagma „redresare” la art. 41/1 alin.(7) lit.c) şi, respectiv, substituirea sintagmei „redresare” cu sintagma „remediere” la art. 42/3 alin.(3).

4

3. După articolul 41 se completează cu articolul 41/1 cu următorul cuprins:

„Articolul 41/1. Redresarea situaţiei financiare a asigurătorului (reasigurătorului)

...

(8) Persoanele desemnate de către autoritatea de supraveghere au acces la toate informaţiile, documentele, rapoartele şi registrele asigurătorului (reasiguratorului) fiind obligaţi să păstreze secretul profesional privind operaţiunile acestuia.

(9) Organele de conducere ale asigurătorului (reasiguratorului) nu împiedică exercitarea atribuţiilor delegate către persoanele desemnate pentru monitorizarea planului de redresare financiară.”.

Noţiunea utilizată în proiectul legii nu corelează cu noţiunea prevăzută în Legea cu privire la secretul comercial nr.171-XIII din 06.07.1994 şi anume cea de "secret comercial".

A se vedea obiecţiile la pct. 2, 3 supra din prezentul raport.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Revizuirea propunerii legislative potrivit obiecţiilor.

5

5. După articolul 42 se completează cu articolele 42/1 - 42/3 cu următorul cuprins:

...

Articolul 42/2. Administrarea specială

...

(10) În exercitarea atribuţiilor şi drepturilor sale, administratorul special acordă importanţă prioritară intereselor şi drepturilor asiguraţilor şi beneficiarilor contractelor de asigurare. Asigurătorul (reasiguratorul) nu poate să facă responsabil pe administratorul special sau autoritatea de supraveghere de prejudiciile cauzate în legătură cu acţiunile întreprinse în cadrul administrării speciale dacă aceste acţiuni sunt întreprinse în scop de neadmitere a riscului excesiv pentru stabilitatea financiară, de protejare a intereselor asiguraţilor şi beneficiarilor contractelor de asigurare şi altor creditori ai asigurătorului (reasiguratorului).

...

Amendamentul propus este în contradicţie cu art.55 alin.(8) al Legii cu privire la asigurări, care prevede că autoritatea de supraveghere şi personalul ei poartă răspundere disciplinară, administrativă, civilă şi penală pentru deciziile şi acţiunile lor care au periclitat neîntemeiat activitatea asigurătorilor sau le-au cauzat prejudicii.

Conflictul (concurenţa) normelor de drept constituie o incompatibilitate a prevederilor din proiect cu alte prevederi ale legislaţiei naţionale. Conflictul normelor de drept poate apărea între actele juridice de aceeaşi forţă juridică (între două legi organice), între acte de diferit nivel între coduri şi alte acte legislative. Conflictul este un impediment în aplicarea corectă a prevederilor legislative şi creează premise pentru aplicarea normei "convenabile" într-o situaţie concretă, pentru alegerea subiectivă şi abuzivă a normei aplicabile

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Excluderea celei de-a doua propoziţii.

6

6. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Articolul 54. Răspunderea şi sancţiuni

...

(2) Autoritatea de supraveghere, în caz de constatare a încălcării legii sau a actelor sale normative, a condiţiilor de licenţiere, a prescripţiilor emise întru conformarea activităţii, a neexecutării sancţiunilor şi măsurilor de redresare şi remediere impuse (denumite în continuare încălcări), poate aplica asigurătorului (reasiguratorului), intermediarilor în asigurări şi/sau reasigurări următoarele sancţiuni:

...

f) suspendarea sau retragerea parţială sau totală a licenţei.

Actualmente cadrul normativ nu prevede procedura de retragere parţială a licenţei. În aceste condiţii, nu este clară modalitatea de retragere a licenţei şi care vor fi consecinţele ulterioare asupra activităţii asigurătorului. Concomitent, norma poate fi abordată discreţionar de către autoritatea de supraveghere, iar acţiunile acesteia vor fi în contradicţie cu Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător nr.451-XV din 30.07.2001.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Excluderea sintagmei potenţial coruptibile din proiect.





Concluzii

În concluzia prezentului raport de expertiză, menţionăm următoarele:

- proiectul Legii urmăreşte scopul consolidării stabilităţii financiare a asigurătorilor, reglementării transparente şi complete a procedurii de aplicare de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare a măsurilor de redresare a situaţiei financiare a asigurătorilor, remediere financiară a acestora, stabilirii unor sancţiuni noi pentru încălcările şi neajunsurile constatate, precum şi întăririi capacităţilor de supraveghere a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare;

- necesitatea elaborării proiectului de lege derivă şi din necesitatea ajustării şi ralierii procesului de supraveghere a asiguratorilor (reasiguratorilor) din Republica Moldova la reglementările stabilite în Directivele Uniunii Europene. ;

- în scopul asigurării participării directe a autorităților publice, a managerilor companiilor de asigurări, a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, precum şi a stimulării participării active a acestora la procesul decizional, în opinia noastră, ar fi fost oportună organizarea unor audieri/dezbateri publice în cadrul cărora ar fi fost consultate atît autorităţile publice relevante, managerii companiilor de asigurări, cît şi opinia publică prin argumentarea necesităţii de a adopta proiectul supus audierilor/dezbaterilor prezentînd opiniile divergente, iar persoanele interesate ar fi avut posibilitatea de a înainta recomandări pe marginea proiectului supus consultărilor. Acest lucru ar fi asigurat dreptul atît al autorităţilor publice, cît şi publicului de a participa la dezbaterile publice asupra proiectului actului legislativ pentru a-şi exprima opiniile asupra conținutului acestora şi de a înainta propriile propuneri/recomandări/obiecţii pe marginea proiectului de lege vizat;

- remarcăm lipsa unei fundamentări economico-financiare, a unei analize a impactului de reglementare, precum și a Declaraţiei de compatibilitate şi Tabelului de concordanță privind compatibilitatea proiectului de lege cu cadrul legal comunitar, fiind nerespectate unele cerinţe imperative ale legislaţiei, obligatorii la elaborarea unui proiect de act legislativ, care pot fi apreciate ca un risc de coruptibilitate, de care subiecţii cu drept de iniţiativă legislativă nu fac uz în argumentarea opţiunilor legislative propuse;

- proiectul Legii este compatibil parțial legislației naţionale, unele dintre prevederile proiectului de lege fiind însă neclare și contradictorii, iar unele prevederi din proiect sunt concurente sau contravin altor prevederi ale legislaţiei, concurenţa normelor de drept fiind un factor al coruptibilităţii, care periclitează viitorul proces de implementare a legii;

- fără a diminua din importanţa şi necesitatea proiectelor propuse, acestea necesită a fi examinate suplimentar prin organizarea unor dezbateri publice cu implicarea factorilor de decizie, a structurilor reprezentative ale autorităților publice şi ale instituţiilor medico-sanitare, precum şi a societăţii civile, iar obligația adoptării propunerilor legislative, rămînînd o prerogativă a Parlamentului.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei