Implemented projects Corruption proofing - stage 5 Expertise reports

Raport de expertiză nr.655

Expertiza coruptibilităţii este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative”, susţinut financiar de MATRA Rule of Law and Good Governance Programme from Kingdom of the Netherlands Opiniile exprimate în cadrul prezentului raport pot să nu coincidă cu punctul de vedere al donatorului.



26 Octombrie 2015

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii privind supravegherea pieței

(înregistrat în Parlament cu numărul 337 din 28 Septembrie 2015)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii privind supravegherea pieței
.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Economiei , ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Transparenţa decizională Reieșind din prevederile art.7 din Legea privind transparența în procesul decizional nr.239 din 13.11.2008, autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional. Termenul de prezentare a recomandărilor asupra proiectelor de decizii, conform art.12 alin.(2) din legea nominalizată, va constitui cel puţin 10 zile lucrătoare de la data mediatizării anunţului referitor la iniţierea elaborării deciziei sau de la data mediatizării anunţului privind organizarea consultărilor publice. În conformitate cu prevederile art. 49/1 din Regulamentul Parlamentului, comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative cu părţile interesate prin organizarea de dezbateri şi audieri publice, prin intermediul altor proceduri de consultare stabilite de legislaţia cu privire la transparenţa în procesul decizional. Totodată, comisia permanentă sesizată în fond dispune plasarea, conform legii, pe web-site-ul Parlamentului a sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional.

De remarcat că, proiectul a fost prezentat de Guvern spre examinare Parlamentului în mod prioritar. Reieșind din prevederile art.43 din Regulamentul Parlamentului, proiectele de legi considerate de Guvern ca fiind prioritare se înscriu de Biroul permanent cu prioritate pe ordinea de zi. În pofida acestui fapt, proiectul de lege a fost înregistrat pe data de 28.09.2014 şi pînă în prezent nu a fost examinat de Plenul Parlamentului. Astfel, considerăm că este respectat principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.

Totodată notăm că proiectul de act legislativ supus expertizei este plasat pe site-ul Parlamentului, iar cetăţenii, organizaţiile şi alţi subiecţi interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului documentului. Tot pe site-ul Parlamentului sînt plasate avizul Ministerului Justiției și avizul Centrului Național Anticorupție.

Este necesar de a menţiona că proiectul de lege în cauză a fost înregistrat în Parlament anterior sub nr.250 din 27.06.2014, însă, nefiind inclus pe ordinea de zi a Parlamentului precedent, a devenit nul. Autorul indică că la acel moment proiectul a fost supus consultărilor publice cu un șir de autorități și instituții publice, iar proiectul repetat a fost coordonat cu aceleași autorități și instituții.

Din lipsa informaţiilor şi neidentificarea sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, nu cunoaștem dacă au avut loc astfel de consultări. La fel, nu cunoaștem dacă societatea civilă, pînă la momentul de față a participat sau nu la elaborarea şi examinarea acestuia. În acest sens, reiterăm că lipsa unor astfel de documente importante pe pagina web face ca accesul la informație să fie limitat și, prin urmare, aduce atingere dreptului persoanelor la informare corectă.


4. Scopul promovării proiectului Potrivit notei informative, scopul proiectului de lege constă în necesitatea stabilirii unui cadru legal de norme și principii legate de supravegherea pieței în ceea ce privește corespunderea produselor nealimentare introduse și/sau puse în funcțiune cu cerințele stabilite în reglementările tehnice. În acest fel va fi asigurată protejarea intereselor publice precum sănătatea și siguranța în general, sănătatea și siguranța la locul de muncă, protecția consumatorilor, protecția mediului și securitatea.



Fundamentarea proiectului

5. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


6. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă În Parlament termenul de cooperare cu societatea civilă este respectat, întrucît de la momentul înregistrării proiectului de lege (28.09.2014) şi pînă în prezent nu a fost examinat de Plenul Parlamentului, iar cetăţenii, organizaţiile şi alţi subiecţi interesaţi au posibilitatea de a-şi exprima opiniile asupra conținutului documentului.


7. Suficienţa argumentării. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. Intenţia autorului este expusă clar şi argumentat în nota informativă ce însoţeşte proiectul de lege. În acest sens, autorul indică scopul principal, condiţiile ce au impus elaborarea proiectului de lege, principalele prevederi, evidenţierea elementelor noi, efectul social şi economic al actului.

Totodată, în argumentarea sa este menționat că temei pentru elaborarea proiectului de lege a servit Hotărîrea Guvernului nr.1026 din 28.12.2012 cu privire la aprobarea Planului național de armonizare a legislației pentru anul 2013 și Hotărîrea Guvernului nr.1125 din 14.12.2010 cu privire la aprobarea Planului de acțiuni al Republicii Moldova privind implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Obiecția formulată de noi se referă la ne-anexarea la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ și nepublicarea pe pagina web a Parlamentului a avizelor tuturor instituţiilor publice interesate, sintezei recomandărilor recepționate în rezultatul consultărilor publice cu societatea civilă. Pe pagina web a Parlamentului am identificat doar avizul Ministerului Justiției și Raportul de expertiză al Centrului Național Anticorupție.


8. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

În Nota informativă și-n preambulul actului normativ este indicat că prezentul proiect creează cadrul necesar pentru aplicarea prevederilor capitolelor I și III ale Regulamentului (CE) nr.765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.339/93.


9. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Nota informativă nu conţine o fundamentare economico-financiară a acestuia, însă acest lucru era necesar, deoarece proiectul de lege presupune cheltuieli financiare.

În conformitate cu art.34 din proiect, resursele necesare pentru desfăşurarea activităţii de supraveghere a pieţei se raportează la cheltuielile autorităţilor respective, în limitele mijloacelor alocate anual de la bugetul de stat şi din alte mijloace, conform prevederilor legale. Totodată, cheltuielile pentru prelevarea mostrelor de produse şi cheltuielile pentru efectuarea încercărilor de laborator (analizelor, măsurărilor) sînt suportate de autorităţile de supraveghere a pieţei (cu excepția unor situații cînd achită agentul economic).


10. Analiza impactului de reglementare a proiectului. După cum am afirmat mai sus, proiectul de lege în cauză a fost înregistrat în Parlament anterior sub nr.250 din 27.06.2014, însă, nefiind inclus pe ordinea de zi a Parlamentului precedent, a devenit nul. Autorul indică că la acel moment a fost elaborată o analiză preliminară a impactului de reglementare, care a fost plasată pe pagina web a Ministerului Economiei.

Întradevăr o astfel de analiză a existat și este plasată pe portalul particip.gov.md. Totuși, considerăm necesar ca Analiza preliminară a impactului de reglementare, precum și alte acte ce au însoțit proiectul de lege precedent, să fie anexate la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ (înregistrat în Parlament cu nr.337 din 28.09.2015) și publicate pe pagina web a Parlamentului.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


11. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii pentru consumatori și întreaga societate, care nu sînt contrare interesului public general, ci din contra asigură protejarea intereselor publice precum sănătatea, securitatea și siguranța în general.


12. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


13. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Normele propuse în proiect au tangenţă sau fac trimitere la reglementările cuprinse în mai multe acte normative, precum Legea nr.422/2006 privind securitatea generală a produselor, Legea nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii, Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000, etc.

Implementarea proiectului presupune modificarea şi completarea cadrului legislativ naţional. În acest sens este necesară revizuirea unui şir de legi şi acte normative ce reglementează activitatea economică, sanitară, ecologică, vamală, protecţia consumatorilor etc.

Trebuie de remarcat, că în capitolul VIII Dispoziţii finale şi tranzitorii a fost stabilit, că legea va intra în vigoare la expirarea a 12 luni de la data publicării, iar Guvernul, în termen de 12 luni de la data publicării:
a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prevederile prezentei legi;
b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prevederile prezentei legi;
c) va adopta actele normative necesare executării prezentei legi.

Acest lucru este necesar, dar considerăm că nota informativă trebuia să includă lista actelor normative care au tangenţă cu acest proiect şi necesită a fi revizuite.


14. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect nu totdeauna sînt suficient de clare şi concise, iar exprimările nu întrunesc de multe ori rigorile tehnicii legislative și ale limbajului juridic. Reieșind din cerințele art.19 lit.c) din Legea nr.780/2001 privind actele legislative, în textul proiectului de act normativ se utilizează termeni adecvaţi, compatibili cu cei utilizaţi în legislaţia comunitară ori similari lor, şi de o largă circulaţie. Iar conform art.19 lit.e) din aceeași lege, terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca în reglementările legislaţiei comunitare. În contextul în care proiectul de lege transpune textul normelor europene, autorul respectă regulile de limbaj tehnico-legislativ. Totuși, de multe ori textul proiectului de lege este dificil de înțeles, se folosește un limbaj greoi şi inaccesibil, care poate duce la pierderea sensului normei și la confuzii în aplicarea viitoarelor prevederi legale. În acest sens, autorul urma să țină cont și de alte cerințe cuprinse în art.19 din legea nr.780/2001. În conformitate cu art.19 lit.a) fraza se construieşte conform normelor gramaticale, astfel încît să exprime corect, concis şi fără echivoc ideea, să fie înţeleasă uşor de orice subiect interesat, iar conform lit.b), într-o frază este exprimată o singură idee. Mai mult ca atît, regula cuprinsă în art.19 lit.e) stabilește, că terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative, totodată, se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia.

Aceste obiecții se referă la întreg textul proiectului de lege, din care considerente sugerăm autorului revizuirea tehnico-redacțională a textului proiectului de lege.


15. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, proceduri administrative noi şi alte chestiuni vizînd activitatea acestora. În conformitate cu proiectul, organul administraţiei publice centrale cu funcţii de supraveghere a pieţii, cît şi alte organe ale administraţiei publice cu funcţii de control sînt investite cu o serie de competenţe şi funcţii noi, care implică şi anumite proceduri administrative noi.


16. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

art.2

În sensul prezentei legi se utilizează noţiunile: "agent economic" "produs" "autoritate cu funcţii de supraveghere" "rechemare" "retragere"

Unele noțiuni în proiect sînt definite diferit față de noțiunile cuprinse în alte acte legislative. Astfel, noțiunile de "agent economic" și "produs" sînt definite diferit de aceleași noțiuni cuprinse în Legea privind protecția consumatorilor nr.105/2003, fie noțiunea de "produs" cuprinsă în Legea privind securitatea generală a produselor nr.422/2006. Noțiunea de autorități de supraveghere a pieței este diferită de noțiunea de "autoritate cu funcţii de supraveghere", cuprinsă în Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător nr.131/2012. Noțiunile "rechemare" și "retragere" se deosebesc de noțiunile "returnare" și "retragere" din Legea privind securitatea generală a produselor nr.422/2006.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Recomandăm corelarea noțiunilor din proiect cu cele existente în legislația conexă acestui proiect de lege.

2

art.2

sistem informaţional – din Legea nr. 467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat, precum şi următoarele noţiuni principale:

Textul acestei norme este confuz, ori la sfîrșit nu este clar dacă expresia "precum şi următoarele noţiuni principale" e continuare la noțiunea "sistem informaţional" sau e continuare la definirea altor noțiuni din art.2 al proiectului.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Recomandăm revizuirea textului normei pentru a-i reda claritate și a fi în concordanță cu cerințele de tehnică legislativă cuprinse în art.19 din Legea nr.780/2001.

3

art.3 lit.f)

Principiile de baza ale supravegherii pieţei sînt: f) neadmiterea dublării funcţiilor autorităţilor de supraveghere a pieţei;

Este un principiu neclar și confuz, ori neadmiterea dublării funcțiilor unor autorități este o regulă generală a tehnicii legislative de neadmitere a dublării unor norme de drept, precum și de adoptare a unor reglementări coerente, consecvente și echilibrate. Plus la aceasta, funcțiile autorităţilor de supraveghere a pieţei sînt cuprinse în alte legi conexe și stipulate expres și exhaustiv în proiect. Totodată, notăm că lista autorităților responsabile de supravegherea pieţei în domeniile reglementate este stabilită în anexa la proiect.

Coruptibilitate
Norme irealizabile
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Propunem excluderea respectivului principiu din textul proiectului.

4

art.3 lit.p)

Principiile de baza ale supravegherii pieţei sînt: p) respectarea, la aplicarea sancţiunilor pentru nerespectarea cerinţelor esenţiale, a principiului proporţionalităţii mărimii sancţiunii cu prejudiciul cauzat de încălcarea admisă. Aceste sancţiuni trebuie să fie eficiente şi cu efect de descurajare. În cazul în care agentul economic respectiv a comis în decursul unui an calendaristic o încălcare similară aceste sancţiuni pot fi mai severe.

Textul cuprins la lit.p) al art.3 din proiect dublează prevederile enunțate în art.3 lit.a). Cuvîntul "admisă" a fost utilizat greşit şi este lipsit de sens în propoziţia enunțată mai sus. Cel mai probabil este vorba de cuvîntul "comise". Totodată, considerăm că expresia "pot fi" va acorda atribuții excesive entității/persoanei să decidă în mod subiectiv aplicarea unei sancțiuni mai severe față de un agent economic, dacă acesta a comis în decursul unui an calendaristic o încălcare similară.

Coruptibilitate
Atribuţii excesive / contrare statutului
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.

Se impune modificarea textului normei pentru a reda claritate și precizie situației descrise mai sus, precum și a exclude posibilitatea exercitării unor atribuții excesive, care ar putea admite derogări și decizii "subiective".

5

art.4 alin.(2)

(2) Supravegherea pieţei asigură faptul că produsele care sînt utilizate în conformitate cu scopul prevăzut sau în condiţii previzibile, şi sînt instalate şi întreţinute în mod corespunzător, totuşi pot aduce prejudiciu sănătăţii sau siguranţei utilizatorilor, sau nu sînt conforme, în vreun alt mod, cerinţelor esenţiale, sînt retrase sau punerea acestora la dispoziţie pe piaţă este interzisă sau restricţionată şi garantează informarea în consecinţă a publicului, a autorităţii de coordonare a activităţilor de supraveghere a pieţei şi ale altor autorităţi relevante de supraveghere a pieţei.

Textul normei este neclar şi este greu de a înțelege aplicabilitatea normei în practică.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Recomandăm revizuirea textului normei pentru a-i reda claritate și a fi în corespundere cu cerințele de tehnică legislativă cuprinse în art.19 din Legea nr.780/2001.

6

art.7 alin.(4) lit.p)

(4) Atribuţiile principale ale autorităţilor de supraveghere a pieţei: p) prezintă, periodic, rapoarte, ori la solicitare, referitor la efectele supravegherii pieţei autorităţii de reglementare a domeniului în care autoritatea de supraveghere a pieţei activează;

Norma prevede ca autorităţile de supraveghere a pieţei să prezinte rapoarte referitor la efectele supravegherii pieţei, însă nu indică data concretă în care urmează a fi prezentate aceste rapoarte. În consecință, va rămîne la latitudinea autorităților să stabilească aceste termene. Totodată, notăm că nu este clar ce se are în vedere prin "efectele".

Coruptibilitate
Lacune de drept
Lipsa unor termene concrete

Recomandăm instituirea unor termene de prezentare a rapoartelor de către autoritățile nominalizate. Totodată, sugerăm înlocuirea cuvîntului "efecte" cu "rezultate".

7

art.6 alin.(3)

(3) Consiliul coordonator în domeniul protecţiei consumatorilor şi supravegherea pieţei (în continuare – Consiliul coordonator) este organ consultativ pe lîngă autoritatea de coordonare, care are drept scop coordonarea activităţii de supraveghere a pieţei desfăşurată de autorităţile de supraveghere a pieţei.

Conform art.7 alin.(3) din Legea nr.422/2006, pentru coordonarea activităţii autorităţilor de supraveghere a pieţei se desemnează Consiliul Coordonator în Domeniul Protecţiei Consumatorilor. Însă în proiect acest organ este denumit Consiliul coordonator în domeniul protecţiei consumatorilor şi supravegherea pieţei.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept

Propunem revizuirea denumirii organului consultativ întru excluderea eventualelor confuzii.

8

art.18 alin.(3)

Reglementarea tehnică pentru un anumit tip de produs poate stabili măsuri corective mai specifice decît cele prevăzute în prezentul articol.

Sintagma ,,măsuri corective mai specifice” este ambiguă si confuză. Autorul nu descrie care sînt aceste ,,măsuri corective mai specifice”. Această omisiune de reglementare va crea probleme în aplicare și poate duce la abuzuri din partea organelor ce aplică măsuri corective. La fel, nu este clar pentru ce tipuri de produse se vor aplica măsuri specifie.

Coruptibilitate
Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Este necesar de a revizui textul normei în scopul concretizării produselor pentru care reglementarea tehnică poate stabili măsuri corective mai specifice și indicarea expresă a acestor măsuri corective mai specifice.

9

art.23 alin.(14)

(14) Înainte de a emite prescripţia autoritatea de supraveghere a pieţei notifică agentul economic despre posibilitatea prezentării explicaţiilor şi obiecţiilor la proiectul prescripţiei.

Neclaritatea prevederilor acestei norme rezidă în utilizarea expresiei "proiectul prescripţiei". În tot textul proiectului autorul utilizează noțiunea de prescripție ca document, emis în cadrul controlului produselor în cazul constatării încălcării prevederilor actelor legislative şi normative şi/sau a neconformităţii produselor introduse și/sau puse la dispoziţie pe piaţă cu cerinţele esenţiale, privind aplicarea măsurilor corective şi care este obligatoriu spre executare de către agentul economic. Totodată, considerăm neavenit ca autoritatea de supraveghere să emită un proiect de prescripție pe care să-l aducă la cunoștința agentului economic și să-i ofere posibilitatea de a formula obiecții și explicații pe marginea lui. În asemenea condiții ar fi fost oportun ca autoritatea să întocmească un act de constatare la fața locului care să fie adus la cunoștința agentului economic, iar acesta din urmă să dispună de posibilitatea de a face cunoștință cu el și a înainta obiecții. Doar după examinarea explicațiilor agentului economic, autoritatea să poată emite sau nu prescripția.

Coruptibilitate
Lacune de drept
Norme irealizabile
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Sugerăm autorului revizuirea prevederilor din proiect prin prisma obiecțiilor și remarcilor formulate mai sus.

10

art.23 alin.(18)

(18)...Autoritatea de supraveghere a pieţei ia în considerare informaţiile primite pentru a evalua caracterul adecvat şi proporţionalitatea măsurii corective aplicate, iar rezultatele unei astfel de revizuiri se aduc la cunoştinţă agentului economic.

Nu este indicat termenul în care agentului economic îi sînt puse la dispoziție rezultatele revizuirii sus-menționate.

Coruptibilitate
Lipsa unor termene concrete

Recomandăm includerea unui termen expres de punere la dispozitie agentului economic a rezultatelor revizuirii sus-descrise.

11

art.30 alin.(1)

(1) În cazul în care, în termen de trei zile lucrătoare de la data suspendării punerii în liberă circulaţie a produselor în conformitate cu art. 29 al prezentei legi, organul vamal nu a fost notificat în scris cu privire la vre-o acţiune luată de autoritatea de supraveghere a pieţei competente, aceste produse sînt puse în liberă circulație în modul stabilit.

Există pericolul ca termenul de 3 zile să fie unul prea mic, iar organul de supraveghere nu va reuși sa întreprindă acțiunile necesare. Aici trebuie de luat în considerație și termenul în care agenții economici trebuie să prezinte explicații (10 zile).

Coruptibilitate
Stabilirea unor termene nejustificate

Propunem revizuirea termenului dat pentru a stabili un echilibru în aceste termene acordate pentru autorități.

12

art.33 alin.(11), art.27 alin.(10)

art.33 (11) Concepţia şi regulamentul privind funcţionarea sistemului naţional de informare și comunicare pentru supravegherea pieţei şi a modului de furnizare a informaţiilor şi preluarea acestora sînt aprobate de Guvern. art.27 (10)...Regulamentul privind procedurile de conlucrare a autorităților de supraveghere a pieței și Serviciul Vamal se aprobă de Guvern.

În conformitate cu art.47 alin.(7) din Regulamentul Parlamentului nr.797/2007, dacă pentru executarea actului legislativ care se adoptă este necesară elaborarea altor acte legislative sau normative, se anexează lista acestora şi/sau, după caz, şi proiectele lor.

Coruptibilitate
Lacune de drept

Autorul urma să țină cont de cerințele normelor sus-indicate.





Concluzii

Importanţa proiectului de lege constă în stabilirea unui cadru legal de norme și principii legate de supravegherea pieței pentru a asigura corespunderea produselor nealimentare introduse și/sau puse în funcțiune cu cerințele stabilite în reglementările tehnice, în vederea protejării intereselor publice, precum sănătatea și siguranța în general, sănătatea și siguranța la locul de muncă, protecția consumatorilor, protecția mediului și securitatea.

Prin această inițiativă, Republica Moldova îşi apropie cadrul său legal de aquis-ul comunitar, ce se referă la supravegherea pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor.

În prezentul raport de expertiză au fost formulate mai multe obiecții cu caracter tehnico-redacțional și de conținut.

Obiectăm referitor la ne-anexarea de autor la dosarul de însoţire a variantei finale a proiectului de act legislativ și nepublicarea pe pagina web a Parlametului a avizelor tuturor instituţiilor publice interesate, a sintezei recomandărilor recepționate în rezultatul consultărilor publice cu societatea civilă. Pe pagina web a Parlamentului am identificat doar avizul Ministerului Justiției și Raportul de expertiză al Centrului Național Anticorupție.

Am remarcat că nota informativă nu conţine o fundamentare economico-financiară, însă acest lucru era necesar, deoarece proiectul de lege presupune cheltuieli financiare (cheltuieli pentru prelevarea mostrelor de produse, cheltuielile pentru efectuarea încercărilor de laborator, etc). Reiterăm necesitatea unei analize economico-financiare (argumentate), ca parte componentă a unui proiect de lege, de care, însă subiecţii cu drept de iniţiativă legislativă nu fac uz în argumentarea opţiunilor legislative propuse. Promovarea proiectului de lege fără o analiză economică argumentată, indică asupra faptului că, se încearcă evitarea barierelor suplimentare în procesul de adoptare al legii, ceea ce nu aduce nici un beneficiu procesului de legiferare.

Formulările conţinute în proiect nu totdeauna sînt suficient de clare şi concise, iar exprimările nu întrunesc de multe ori rigorile tehnicii legislative și ale limbajului juridic. De multe ori textul proiectului de lege este dificil de înțeles, se folosește un limbaj greoi şi inaccesibil, care poate duce la pierderea sensului normei și la confuzii în aplicarea viitoarelor prevederi legale. Aceste obiecții se referă la întreg textul proiectului de lege, din care considerente sugerăm autorului revizuirea tehnico-redacțională a textului proiectului de lege.

Adoptarea acestui proiect de lege impune operarea unor completări și modificări într-un șir de acte normative corelative. Mai mult ca atît, proiectul prevede elaborarea unui șir de acte normative de către Guvern. În acest sens, în dispozițiile finale ale proiectului de lege, se pune în sarcina Guvernului de a prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în conformitate cu prevederile viitoarei legi și aducerea actelor normative ale Guvernului în concordanţă cu prevederile legii. Acest lucru este necesar, dar considerăm că nota informativă trebuia să includă lista actelor normative necesare a fi elaborate sau revizuite.

Principalele obiecții de conținut asupra textului actului, formulate în prezentul raport de expertiză, se referă la formularea neclară și contradictorie a unor prevederi din proiect, ce poate duce la confuzii și difiicultăți de aplicare în practică.

În contextul celor expuse, cu luarea în considerare de autor a obiecţiilor şi recomandărilor formulate în prezentul raport de expertiză, considerăm că acest proiect de lege poate fi supus procedurilor de dezbatere şi adoptare în cadrul Parlamentului.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei