Implemented projects Corruption proofing - stage 5 Expertise reports
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

10 Octombrie 2012

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (în domeniul adopţiei)

La solicitarea Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova



Evaluarea generală


1. Scopul promovării proiectului Proiectul de lege sus-menţionat prevede operarea unor modificări şi completări la Codul de procedură civilă nr. 225-XV din 30 mai 2003 şi la Legea privind regimul juridic al adopţiei nr. 99 din 28 mai 2010. Acest proiect de lege are drept scop alinierea prevederilor Codului de procedură civilă la cele ale Legii privind regimul juridic al adopţiei, fiind propuse unele amendamente de concretizare, îmbunătăţire şi ajustare a Legii-cadru în domeniul adopţiei.



Fundamentarea proiectului


2. Suficienţa argumentării. Potrivit art. 20 din Legea nr. 780/2001, nota informativă trebuie să includă:
a) condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, inclusiv necesitatea armonizării actului legislativ cu reglementările legislaţiei comunitare, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări;
b) principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, efectul social, economic şi de altă natură al realizării lui;
c) referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelului compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză;
d) fundamentarea economico-financiară, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură;
e) actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător.

În acest context, reiterăm necesitatea unei note de fundamentare, ca parte componentă a unui proiect de lege.


3. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză. Luînd în considerare faptul că, nota informativă nu a fost anexată, nu dispunem de informații referitor la evaluarea compatibilităţii proiectului cu legislația comunitară. Totuși, în proiectul legii sunt făcute unele referințe la Convenția asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale, încheiată la Haga la 29 mai 1993.


4. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

În acest sens, remarcăm lipsa unei fundamentări economico-financiare, care s-ar impune la proiectul de lege în cauză. Promovarea unui proiect de lege fără o analiză economică, indică asupra faptului, că se încearcă evitarea barierelor suplimentare în procesul de adoptare al legii, ceea ce nu aduce nici un beneficiu procesului de legiferare.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


5. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din lectura proiectului nu poate fi dedusă promovarea directă sau stabilirea unor interese/beneficii pentru anumite categorii de persoane, scopul de bază al proiectului fiind protecţia intereselor şi drepturilor legitime ale copiilor care pot fi supuşi adopţiei.


6. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. În opinia noastră, unele amendamente propuse în proiectul legii sunt susceptibile de a aduce atingere drepturilor şi libertăţilor garantate ale persoanelor, ingerinţa nefiind proporţională interesului public. A se vedea în acest sens Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile de la punctul 10 al prezentului raport de expertiză a coruptibilităţii.


7. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Anumite prevederi ale proiectului de lege sunt concurente cu unele prevederi ale legislaţiei, concurenţa normelor de drept fiind un factor al coruptibilităţii. Normele respective vor fi analizate mai detaliat în punctul 10 al prezentului Raport de expertiză.


8. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sunt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie. În acest fel, sunt respectate cerințele art. 19 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27.12.2001.


9. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul stabileşte anumite atribuţii ale autorităților publice (Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, administraţiei publice locale), proceduri administrative noi, precum şi reglementează anumite raporturi între acestea. Comentariile detaliate asupra deficienţelor normelor de drept respective vor fi expuse în Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile de la punctul 10 al prezentului raport de expertiză.


10. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art. I. - Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30 mai 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 111 - 115, art.451), cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmea

Articolul 287. Conținutul cererii

Cerere de încuviințare a adopției trebuie să conțină:...

b) numele și prenumele, anul, luna și ziua nașterii copilului adoptabil, domiciliul copilului;

Lit. b) alin. (2) art. 31 din Legea nr. 99 din 28.05.2010 privind regimul juridic al adopţiei stabilește că cererea de încuviinţare a adopţiei trebuie să conţină numele şi prenumele, anul, luna şi ziua naşterii copilului adoptabil, locul lui de aflare.

Terminologia utilizată neunifom, la aplicare, poate provoca practici vicioase de interpretare a sensului normei, şi anume, tratarea ca fenomene diferite a aceluiaşi fenomen, din cauza numirii diferite a lui sau tratarea ca acelaşi fenomen a fenomenelor distincte din motivul confundării a două noţiuni diferite în textul reglementării. În rezultat, pot apărea abuzuri din partea exponenţilor sectoarelor şi public, şi privat.

Propunerea legislativă în cauză necesită a fi adusă în concordanță cu rigorile tehnicii legislative şi anume a art.19 lit. c) şi d) din Legea privind actele legislative 780-XV din 27 decembrie 2001, potrivit căruia se utilizează termeni adecvaţi, compatibili cu cei utilizaţi în legislaţia comunitară ori similari lor, şi de o largă circulaţie.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Urmează a fi corelate cele două noțiuni de ”domiciliul copilului” cu cea de ”locul de aflare a copilului” pentru a exlude orice utilizare neuniformă sau necorespunzătoare a noţiunilor în textul proiectului.

2

Articolul 287. Conținutul cererii

Cerere de încuviințare a adopției trebuie să conțină:

...

e) alte date și informații, la solicitarea instanței de judecată.

În proiectul legii sunt utilizate norme de blanchetă care transmit instanței de judecată dreptul şi competenţa de stabili, în mod autonom, reglementări cu caracter normativ, reguli de comportament, interdicţii. Astfel, acestea contribuie la apariţia altor elemente cu risc puternic de coruptibilitate: lărgirea atribuţiilor discreţionare, stabilirea aleatorie a termenelor pentru exercitarea unor drepturi, cerinţe exagerate pentru realizarea unor drepturi etc.

Coruptibilitate
Norme de blanchetă
Lacune de drept

Excluderea amendamentului propus.

3

Articolul 288.

Actele care se anexează la cererea pentru încuviinţarea adopţiei naţionale

La cererea pentru încuviinţarea adopţiei naţionale adoptatorul anexează:

...

d) certificatul de la locul de muncă al adoptatorului despre funcţia deţinută şi despre cuantumul salariului sau copia de pe declaraţia veniturilor, sau un alt act similar, pentru ultimele 12 luni;

În opinia noastră nu este clar care alt act similar, poate demonstra veniturile persoanelor.

Coruptibilitate
Norme de blanchetă
Temeiuri neexhaustive, ambigui şi subiective pentru refuzul unei autorităţi de a îndeplini anumite acţiuni
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

De a exclude expresia "sau alt act similar".

4

Articolul 288.

Actele care se anexează la cererea pentru încuviinţarea adopţiei naţionale

La cererea pentru încuviinţarea adopţiei naţionale adoptatorul anexează:

...

g) certificatul medical privind starea sănătăţii adoptatorului eliberat de instituţia medicală de la domiciliul acestuia;

Amendamentul propus nu corlelează cu propunerea legislativă de la pct. 8 din proiect, care prevede că certificatul medical privind starea sănătăţii adoptatorului se eliberează în modul stabilit de Ministerul Sănătăţii. Astfel, conflictul normelor va constitui un impediment în aplicarea corectă a prevederilor legislative şi va creapremise pentru aplicarea normei "convenabile" într-o situaţie concretă, pentru alegerea subiectivă şi abuzivă a normei aplicabile.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Atribuţii paralele
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Corelarea amendamentelor propuse.

5

Articolul 288.

Actele care se anexează la cererea pentru încuviinţarea adopţiei naţionale

La cererea pentru încuviinţarea adopţiei naţionale adoptatorul anexează:

...

h) datele biografice, motivele care determină adoptatorul să adopte, alte acte permise de lege.

Potrivit lit. e) art. 19 din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative şi în reglementările legislaţiei comunitare; se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia. Astfel, pe parcursul textului proiectului de lege şi în Legea 99/2010 se utilizează noţiunea de "cerere de încuviinţare a adopţiei".

De asemenea, în proiectul legii sunt utilizate norme de blanchetă gen "alte acte permise de lege", care transmit instanței de judecată dreptul şi competenţa de stabili, în mod autonom, reglementări cu caracter normativ, reguli de comportament, interdicţii. Astfel, acestea contribuie la apariţia altor elemente cu risc puternic de coruptibilitate: lărgirea atribuţiilor discreţionare, stabilirea aleatorie a termenelor pentru exercitarea unor drepturi, cerinţe exagerate pentru realizarea unor drepturi etc.

Coruptibilitate
Norme de blanchetă
Lacune de drept
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Substituirea noţiunii de "cerere pentru încuviinţarea adopţiei " cu cea de "cerere de încuviinţare a adopţiei".

Excluderea amendamentului "alte acte permise de lege".

6

Articolul 289.

Actele care se anexează la cererea de încuviinţare a adopţiei naţionale

(1) La cererea pentru încuviinţarea adopţiei naţionale adoptatorul anexează:

1) raportul autorităţii centrale în domeniul adopţiei din statul primitor, însoţit de documente relevante, care să cuprindă informaţii despre:

...

b) capacitatea şi aptitudinile adoptatorului pentru a adopta;

...

9) copia actului care atestă capacitatea de a adopta.

Potrivit art. 16 din Legea privind regimul juridic al adopţiei nr. 99 din 28 mai 2010, autoritatea teritorială de la domiciliul adoptatorului evaluează corespunderea garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale ale adoptatorului necesităţilor de dezvoltare a copilului, conform unui regulament aprobat de autoritatea centrală, întocmind un raport de evaluare.

Raportul de evaluare trebuie să cuprindă:

a) informaţii şi date privind personalitatea, starea de sănătate, situaţia economică a adoptatorului, viaţa familială, mediul social, condiţiile de trai, aptitudinile de îngrijire şi de educare a unui copil, opinia celorlalţi membri de familie despre eventuala adopţie;

b) motivele pentru care adoptatorul doreşte să adopte un copil;

c) concluzia cu privire la capacitatea de adopţie a adoptatorului.

Pericolul utilizării termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen constă în faptul că la aplicare, terminologia utilizată neunifom poate provoca practici vicioase de interpretare a sensului normei, şi anume, tratarea ca fenomene diferite a aceluiaşi fenomen, din cauza numirii diferite a lui sau tratarea ca acelaşi fenomen a fenomenelor distincte din motivul confundării a două noţiuni diferite în textul reglementării. În rezultat, pot apărea abuzuri din partea exponenţilor sectoarelor şi public, şi privat.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Lacune de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Comasarea celor două alineate şi utilizarea termenului de "raport de evaluare a capacităţii de adopţie a adoptatorului".

7

Articolul 290. Pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare

(3) În termen de 15 zile, autoritatea teritorială în domeniul adopţiei prezintă instanţei de judecată avizul privind adopţia şi dosarul copilului care va conţine:

...

g) alte date şi informaţii relevante.

(4) Instanţa de judecată poate solicita şi alte date necesare pentru examinarea cauzei.

În proiectul legii sunt utilizate norme de blanchetă care transmit instanței de judecată dreptul şi competenţa de stabili, în mod autonom, reglementări cu caracter normativ, reguli de comportament, interdicţii. Astfel, acestea contribuie la apariţia altor elemente cu risc puternic de coruptibilitate: lărgirea atribuţiilor discreţionare, stabilirea aleatorie a termenelor pentru exercitarea unor drepturi, cerinţe exagerate pentru realizarea unor drepturi etc.

Coruptibilitate
Norme de blanchetă
Lacune de drept

Excluderea amendamentelor propuse.

8

Art. II - Legea nr. 99 din 28 mai 2010 privind regimul juridic al adopţiei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 131-134, art. 441) se modifică şi se completează după cum urmează:

5. Se completează cu un nou capitol, II/1, cu următorul cuprins:

Articolul 9/2. Termenul de acreditare şi de prelungire a acreditării organizaţiilor străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale în Republica Moldova

...

(4) Raportul de activitate pentru anul precedent va conţine informaţia cu privire la:

...

2) costurile pentru fiecare adopţiei internaţională realizată pe teritoriul Republicii Moldova, cu descifrarea sumelor achitate de către adoptatori direct sau indirect organizaţiei străine, autorităţilor, instituţiilor şi prestatorilor de servicii din statul primitor, precum şi a sumelor achitate reprezentantului organizaţiei străine în Republica Moldova, autorităţilor, instituţiilor şi prestatorilor de servicii din Republica Moldova în procesul adopţiei internaţionale, inclusiv costurile şi taxele suportate de părinţii adoptivi în perioada de preadopţie, costul privind examenul medical al copilului adoptabil, costurile pentru călătorie şi şedere în Republica Moldova, taxele pentru acoperirea costurilor operaţionale ale organizaţiei străine, taxele pentru achitarea serviciilor reprezentantului în Republica Moldova.

...

În opinia noastră, prin amendamentul în cauză, autorităţii centrale în domeniul adopţiei i se atribuie unele atribuţiile excesive care depăşesc competenţele cu care se înzestrează aceasta. Astfel, acesteia i se atribuie competenţa organului de administrare fiscală, sarcina de bază a căruia constă în exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei fiscale, asupra calculării corecte, vărsării depline şi la timp a sumelor obligaţiilor fiscale (alin. (1) art. 132, art. 133 din Codul fscal).

În acelaşi timp, Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Minsterului Muncii şi Protecţiei Socialeşi Familiiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 691 din 17 noiembrie 2009 nu acordă acestuia astfel de atribuţii de control financiar.

Mai mult, autoritatea centrală în domeniul adopţiei pare să dubleze unele competenţe ale organului fiscal, fiindu-i atribuite unele competenţe pe lîngă alte atribuţii similare sau identice cu atribuţiile altor autorităţi publice, în cazul dat ale organelor fiscale. Atribuţiile paralele creează riscul de apariţie a conflictului de competenţă între autorităţile investite cu atribuţii paralele sau a declinării competenţelor de către ambele autorităţi responsabile.

Prin solicitarea unor stfel de informaţii, pentru prelungirea acreditării, organizaţiilor străine în domeniul adopţiei internaţionale în Republica Moldova li se impun nişte rigori exagerate pentru exercitarea drepturilor sale stabilite prin reglementări în cadrul unei proceduri administrative în faţa unei autorităţi publice. Riscul coruptibil al acestui element rezultă din faptul că atunci cînd persoana găseşte prea dificilă respectarea cerinţelor înaintate, apare tentaţia de a recurge la metode corupte pentru a-şi asigura valorificarea drepturilor sale.

Caracterul excesiv al cerinţelor pentru exercitarea drepturilor persoanelor apare atunci cînd cerinţele sînt prea numeroase, complicate sau dificil de îndeplinit în raport cu natura dreptului realizarea căruia este solicitată, sau atunci cînd povara acestor cerinţe este exagerată în raport cu contraprestaţia autorităţii publice.

Coruptibilitate
Atribuţii extensive de reglementare
Atribuţii paralele
Cerinţe excesive pentru exercitarea drepturilor / obligaţii excesive

Excluderea propunerii legislative din proiect.

9

5. Se completează cu un nou capitol, II/1, cu următorul cuprins:

Articolul 9/3. Suspendarea acreditării organizaţiilor străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale în Republica Moldova

Autoritatea centrală solicită instanţei de judecată suspendarea acreditării organizaţiilor străine în următoarele cazuri:

...

Articolul 9/4. Anularea acreditării organizaţiilor străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale în Republica Moldova

Autoritatea centrală solicită instanţei de judecată anlarea acreditării organizaţiilor străine în următoarele cazuri:

...

În viziunea noastră, nu este clar de ce autoritatea centrală va solicita instanţei de judecată suspendarea şi anularea acreditării organizaţiilor străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale în Republica Moldova din moment ce acreditatrea acetor organizaţii se efectuează de către autoritatea centrală în domeniul adopţiei. Mai mult, potrivit art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Coruptibilitate
Lacune de drept

Revizuirea normelor în cauză.

10

15. Articolul 34 va avea următorul cuprins:

"Articolul 34. Depunerea cererii de adopţie internaţională

(1) Cetăţenii străini sau apatrizii cu domiciliul în străinătate care doresc să adopte un copil domiciliat pe teritoriul Republicii Moldova, pot depune cererea de adopţie internaţională numai prin intermediul organizaţiilor străine din statul primitor acreditate şi înregistrate în condiţiile prezentei legi.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate şi cetăţenii apatrizi care se află în Republica Moldova în scop de serviciu şi au reşedinţă pe teritoriul acesteia nu mai puţin de doi ani (în continuare - cetăţeni străini sau apatrizi cu reşedinţa în Republica Moldova), care doresc să adopte un copil pe teritoriul Republicii Moldova, pot depune cererea de adopţie internaţională:

a) numai prin intermediul organizaţiilor străine din statul primitor acreditate şi înregistrate în condiţiile prezentei legi, în cazul în care în statul primitor există astfel de organizaţii;

...

Amendamentul menţionat nu corelează cu pct. 1 din proiect, care la art. 286 din Codul de procedură civilă propune ca adoptatorul, cetăţean al Republicii Moldova domiciliat în străinătate şi adoptatorul cetăţean străin sau apatrid care doreşte să adopte un copil domiciliat în Republica Moldova depune, direct sau prin intermediul organizaţiei străine acreditate în domeniul adopţiei, cerere de în cuviinţare a adopţiei internaţionale la curtea de apel de la domiciliul copilului adoptabil.

Incompatibilitatea prevederilor din proiect crează un impediment în aplicarea corectă a prevederilor legislative şi premise pentru aplicarea normei "convenabile" într-o situaţie concretă, pentru alegerea subiectivă şi abuzivă a normei aplicabile. Mai mult, acesta va crea un „vid legislativ”. Pericolul coruptibilităţii acestui element constă în incertitudinea pe care o creează în relaţiile sociale, îndeosebi cele referitoare la mecanismele de realizare a drepturilor, de îndeplinire a obligaţiilor, ambiguitatea atribuţiilor funcţionarilor publici şi a procedurilor administrative de care ei sînt responsabili etc., situaţii în care autorităţile responsabile de executarea legii respective se pot prevala de această deficienţă pentru a comite abuzuri.

De asemenea, limitarea neîntemeiată a drepturilor omului prin îngrădirea, prin efectul legii, a posibilităţilor de exercitare nestingherită a drepturilor şi libertăţilor personale, stabilite în legislaţia internă şi internaţională, va duce la subminarea abuzivă de către legiuitor a garanţiilor de realizare a drepturilor stabilite de cadrul legal naţional şi instrumentele internaţionale în materia apărării drepturilor omului, în lipsa unor temeiuri acceptabile de restrîngere a acestor drepturi.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Promovarea intereselor contrar interesului public
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului

Revizuirea amendamentelor menţionate.

11

17. Articolul 36:

se completează cu alineatele (3), (4) şi (5) cu următorul cuprins:

"(3) Organizaţiile străine au dreptul să aibă depuse şi înregistreate la autoritatea centrală din Republica Moldova cel mult două cereri de adopţie internaţională, cu posibilitatea substituirii acestora.

...

18. Se completează cu articolele 36/1, 36/2, 36/3 şi 26/4 cu următorul cuprins:

...

Articolul 36/2. Potrivirea prealabilă a copiilor adoptabili cu necesităţi speciale în cazul adopţiei de către adoptatorii cetăţeni străini sau apatrizi cu domiciliul în străinătate

...

(3) Organizaţia străină va transmite autorităţii centrale din Republica Moldova formularele de intenţie însoţite de confirmările corespunzătoare, ţinînd cont de faptul că în proces de examinare se pot afla concomitent cel mult două formulare prezentate de organizaţia străină respectivă.

...

În opinia noastră, nu este clară poziţa autorului de ce doar două cereri de adopţie internaţională pot fi înregistrate la autoritatea centrală (probabil se are în vedere pe perioada unui an calendaristic cît este valabilă şi acreditatrea organizaţiilor internaţionale) din moment ce procedura de adopţie durează în timp şi este destul de anevoioasă. În astfel de condiţii, suntem de părere că, vor fi pasibili adopţiei internaţionale un unmăr infim de copii din Republica Moldova lipsiţi de un mediu familial adecvat şi de îngrijire părintească, fiind astfel limitate drepturile copilului rămas fără ocrotire părintească..

Coruptibilitate
Determinarea competenţei după formula "este în drept", "poate" ş.a.
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului

Revizuire normei propuse.





Concluzii

În concluzie, menţionăm că proiectul supus expertizei necesită a fi revizuit substanţial, deoarece în forma propusă spre adoptare va genera în practică multiple cazuri de abuz, inclusiv eventuale acte de corupţie.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei