Implemented projects Corruption proofing - stage 5 Expertise reports
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

30 Iulie 2008

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvîrşite prin intermediul sistemelor informaţionale

(înregistrat în Parlament cu numărul 2182 din 01 Iulie 2008)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvîrşite prin intermediul sistemelor informaţionale.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Afacerilor Interne, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Obiectivul principal al proiectului de lege este reglementarea raporturilor juridice privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvîrşite prin intermediul sistemelor informaţionale. Necesitatea unor reglementări separate în domeniul infracţiunilor electronice este determinată de impactul acestor categorii de infracţiuni, care cel mai des se răsfrînge şi în afara ariei informaţionale a ţării noastre. Caracterul internaţional al faptelor penale din domeniul sistemelor informaţionale în mare măsură afectează procesul de depistare, documentare şi preîntîmpinate a acestor infracţiuni, fapt ce impune proceduri specifice de cooperare internaţională şi armonizare a legislaţiei la convenţiile internaţionale din domeniu.

Proiectul de lege reprezintă o derogare de la regulile generale referitoare la prevederea, calificarea şi sancţionarea faptelor cu caracter penal, care urmează a fi prevăzute în exclusivitate de Codul penal. Deşi proiectul de lege nu stabileşte faptele social periculoase din domeniul informaţional, care se consideră drept infracţiuni, acesta stabileşte, principii şi dispoziţii referitoare la modul de conlucrare între autorităţile publice şi deţinătorii de sisteme informaţionale privind depistarea, conservarea şi prelucrarea informaţiei care constituie obiect al infracţiunilor informaţionale.
Este de menţionat că autorii proiectului nu fac nici o explicaţie referitoare la raportarea prevederilor proiectului de lege cu prevederile Codului de procedură penală şi Codului penal, legile organice care reglementează în exclusivitate determinarea componenţelor de infracţiuni şi reglementarea procedurilor penale. Stabilirea unor principii şi norme de procedură în materie penală este în contradicţie cu principiul codificării reglementărilor din acest domeniu.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.

Nota informativă evidenţiază următoarele elemente ale reglementării conţinute în proiect:

* Crearea reţelei 24/7 în funcţiile căreia intră relevarea şi contracararea infracţiunilor informaţionale, care activează 24/24 ore timp de 7 zile în săptămînă. Însă prevederi concrete în acest sens proiectul nu stabileşte.
* Determinarea autorităţilor competente în prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvîrşite prin intermediul mijloacelor electronice, participanţii implicaţi în Cyberspace-ului Republicii Moldova, atribuţiile, competenţa, drepturile obligaţiile etc.
* Obligaţiile furnizorilor de servicii în cazurile în care sînt solicitaţi de organele abilitate, să conserveze informaţia documentată ori datele privind traficul informaţional, faţă de care există pericolul distrugerii sau alterării pe un termen de pînă la 120 zile.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă


6. Suficienţa argumentării. Nota informativă ce însoţeşte proiectul evidenţiază unele elemente pe care le conţine proiectul legii însă nu face explicaţii pe marginea articolelor conţinute în proiect. Nu se explică principiile puse la baza proiectului, interacţiunea acestor principii cu principiile Codului de procedură penală, care cuprind o arie mai largă de reglementări. Apare întrebarea dacă principiile propuse de proiect vor deroga de la cele din Codul de procedură penală, or regimul infracţiunilor şi a procedurii penale urmează să fie pe aceeaşi dimensiune juridică, care este impusă de principiul codificării materiei penale şi procesual penale.

Competenţele autorităţilor în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvîrşite prin intermediul sistemelor informaţionale sînt măsuri procesuale care urmează a fi reglementare de Codul de procedură penală etc. Din aceste motive, considerăm reglementarea şi argumentarea proiectului drept insuficientă şi valabilă doar parţial.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Nota informativă face referire doar la necesitatea armonizării legislaţiei naţionale la Convenţia privind criminalitatea informatică de la Budapesta din 23 noiembrie 2001 şi aderarea la reţeaua 24/7, creată în scopul reacţionarii prompte la atacurile infractorilor informaţionali.

Nota informativă nu face nici o referire la Acordul privind colaborarea statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente în lupta cu infracţiunile în domeniul informaţiei computerizate, care impune un şir de măsuri pentru statele părţi implicate în combaterea infracţiunilor din domeniul sistemelor informaţionale.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Nota informativă a proiectului de lege nu oferă o argumentare financiară detaliată privind implementarea proiectului, fapt care nu poate fi explicat, deoarece se propune un proiect de lege integral a cărei fundamentare financiar-economică este strict necesară. Proiectul de lege obligă furnizorii de servicii în cazurile în care sînt solicitaţi de organele abilitate, să conserveze informaţia documentată ori datele privind traficul informaţional, faţă de care există pericolul distrugerii sau alterării pe un termen de pînă la 120 zile. Efectuarea acestor măsuri va necesita cheltuieli pentru instalarea unor dispozitive suplimentare de stocare a informaţiei, costul estimativ al cărora este de pînă la 500 u.c. Cheltuielile suportate vor permite asigurarea stabilităţii şi inviolabilităţii sistemelor informaţionale şi a datelor ce se conţin în ele, precum şi evitarea unor prejudicii mult mai considerabile în cazul afectării şi alterării acestora sau a accesului ilegal.

Lipsa unor calcule economice necesare pentru implementarea proiectului nu numai de deţinătorii de sisteme informaţionale dar şi de structurile care urmează să deservească aceste dispozitive şi alte activităţi legate de acestea, va putea crea dificultăţi la determinarea oportunităţii acestor norme.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Proiectul promovează un şir de competenţe referitor la formarea şi actualizarea bazelor de date privind criminalitatea informaţională, desfăşurarea activităţi operative de investigaţie, urmărire penală, de cooperare internaţională, desfăşurarea activităţi de prevenire şi combatere a infracţiunilor săvîrşite prin intermediul sistemelor informaţionale etc.

Procuratura este investită cu dreptul de a dispune, în cadrul desfăşurării urmăririi penale, la solicitarea organului de urmărire penală sau din oficiu, conservarea imediată a informaţiei documentate ori a datelor referitoare la traficul informaţional, faţă de care există pericolul distrugerii ori alterării lor, în condiţiile legislaţiei de procedură penală. Aceste competenţe pot fi considerate drept promovare a intereselor acestor instituţii (interes departamental), prin urmare formularea prevederilor proiectului au un risc sporit de coruptibilitate.

Pentru a garanta respectarea drepturilor şi libertăţilor persoanei este necesar ca dreptul de decizie asupra conservării informaţiei să fie transmis în competenţa judecătorului de instrucţie şi nu procurorului. Astfel de reglementări ţin de Codul de procedură penală şi nu trebuie să fie reglementate de proiectul supus expertizei.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din analiza textului proiectului de lege constatăm obligativitatea furnizorilor de servicii de a comunica autorităţilor competente datele referitoare la traficul informaţional, de a lua măsuri pentru conservarea imediată a informaţiei documentate ori a datelor referitoare la traficul informaţional, să prezinte autorităţilor competente, în temeiul unei solicitări efectuate în condiţiile legii, date referitoare la utilizatori, inclusiv la tipul de comunicaţie şi serviciul de care a beneficiat utilizatorul, modalitatea de plată a serviciului respectiv, precum şi orice alte date care pot conduce la identificarea utilizatorului. În afara unei decizii judecătoreşti, prezentarea acestor informaţii poate implica limitarea drepturilor fundamentale la secretul corespondenţei prevăzute de art.30 din Constituţie şi cauza prejudicii persoanelor vizate fără a ţine cont de principiul prezumţiei nevinovăţiei.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Raportînd prevederile proiectului la, Legea cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat, la Legea cu privire la informatică, precum şi la prevederile altor acte legislative în vigoare, constatăm că prevederile proiectului în marea lor parte sînt corelate, cu excepţia cazurilor de neasigurare a secretului corespondenţei. Potrivit prevederilor art.14 din Codul de procedură penală, limitarea dreptului la secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare se admite numai în baza unui mandat judiciar emis în condiţiile prezentului cod. Astfel, inviolabilitatea la secretul corespondenţei nu poate fi depăşită prin decizia procurorului aşa cum prevede art.4 din proiect.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul de lege prevede conferirea de atribuţii Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei pentru formarea şi actualizarea în permanenţă a bazelor de date privind criminalitatea informaţională, pentru desfăşurarea activităţilor operative de investigaţie, urmărire penală, de cooperare internaţională, de identificare a persoanelor care comit infracţiuni prin intermediul sistemelor informaţionale, pentru desfăşurarea activităţilor de prevenire şi combatere a infracţiunilor săvîrşite prin intermediul sistemelor informaţionale etc. În acelaşi timp, Procuraturii Generale i se conferă dreptul de coordonare, conducere şi exercitare a urmăririi penale, precum şi dreptul de a dispune, conservarea imediată a informaţiei documentate ori a datelor referitoare la traficul informaţional, faţă de care există pericolul distrugerii ori alterării lor, în condiţiile legislaţiei de procedură penală. Considerăm că atribuţiile conferite Procuraturii Generale sînt formulate cu încălcarea prevederilor normelor procesual penale şi permit o interpretare extinctivă, avînd astfel un grad sporit de coruptibilitate.




Concluzii

Concluzionînd asupra proiectului Legii privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvîrşite prin intermediul sistemelor informaţionale menţionăm că acesta urmează a fi revizuit în partea ce ţine de reglementările ce conţin elemente ale procedurii penale şi care urmează să fie concretizate în Codul de procedură penală.

De asemenea normele de trimitere şi de blanchetă urmează a fi concretizate, iar celelalte prevederi afectate de coruptibilitate urmează a fi redactate cu mai multă precizie.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei