Implemented projects Corruption proofing - stage 5 Expertise reports
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

08 Octombrie 2007

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la petiţionare

(înregistrat în Parlament cu numărul 3189 din 05 Septembrie 2007)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la petiţionare.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Justiţiei, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Din nota informativă, rezultă că proiectul de lege propune introducerea unei noi modalităţi de exercitare a dreptului de petiţionare (posibilitatea depunerii petiţiilor în formă electronică).



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă


6. Suficienţa argumentării. Nota informativă la proiect conţine o serie de argumente şi supoziţii în sprijinul ideilor ce stau la baza proiectului, fapt care permite înţelegerea poziţiei autorilor proiectului.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Atît proiectul de lege, cît şi nota informativă la acesta nu conţin referinţe exprese la legislaţia Uniunii Europene sau la alte standarde internaţionale relevante din domeniul respectiv.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

Ţinînd cont de faptul că obţinerea semnăturii digitale implică o serie de proceduri şi costuri financiare pentru persoanele fizice şi juridice, fundamentarea financiar-economică este necesară.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Proiectul nu prejudiciază în mod direct interesul public, totuşi unele aspecte legate de aplicarea în practică a prevederilor proiectului, pot fi interpretate ca aducătoare de prejudicii dreptului de petiţionare a persoanelor în particular.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Proiectul nu conţine norme care să fie în contradicţie directă cu prevederile legislaţiei în vigoare, deşi anumite prevederi ale acestuia necesită o reconsiderare şi o coordonare internă. Analiza detaliată a acestor prevederi este enunţată la punctul 13 din prezentul raport de expertiză.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, nici proceduri administrative noi sau alte chestiuni vizînd activitatea acestora.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Articol unic p. 1 şi p. 2

petiţiile în formă electronică trebuie să corespundă cerinţelor faţă de documentul electronic cu aplicarea semnăturii digitale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

petiţiile în formă electronică trebuie să conţină doar informaţiile privind numele, prenumele, domiciliul şi adresa electronică a petiţionarului,

Conform p. 1 din proiect, petiţiile în formă electronică trebuie să corespundă cerinţelor faţă de documentul electronic cu aplicarea semnăturii digitale, în conformitate cu legislaţia în vigoare. În acelaşi timp, art. 5 din Legea nr. 264/15.07.2004 cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală stipulează că documentul electronic trebuie să conţină atribute ce permit confirmarea autenticităţii lui, adică una sau mai multe semnături digitale ce corespund condiţiilor şi cerinţelor stabilite de prezenta lege. La rîndul său p. 2 din proiect stabileşte că petiţiile în formă electronică trebuie să conţină doar informaţiile privind numele, prenumele, domiciliul şi adresa electronică a petiţionarului, fără a menţiona expres obligativitatea semnăturii digitale. O asemenea contrazicere va forma, în opinia noastră, practici contradictorii de interpretare şi, respectiv, de aplicare a legii. Avînd în vedere că autorităţile statului dispun de adrese poştale electronice oficiale, iar procedura obţinerii şi dispunerii de semnătură digitală este pentru marea parte a cetăţenilor anevoioasă, considerăm inacceptabilă reglementarea obligativităţii confirmării autenticităţii documentului prin semnătura digitală. Mai mult decît atît, textul actual al Legii cu privire la petiţionare nr.190-XIII din 19.07.1994 nu interzice depunerea unei petiţii scrise în formă electronică şi respectiv nu eliberează autorităţile de obligaţia de a reacţiona la asemenea categorii de petiţii. Reglementînd obligativitatea prezenţei semnăturii digitale, proiectul de lege va atinge un scop contrar celui declarat în nota de fundamentare - va limita exercitarea de către cetăţeni a dreptului la petiţionare.

Coruptibilitate
Concurenţa normelor de drept
Norme irealizabile
Costuri exagerate de implementare a normei în raport cu beneficiul public
Temeiuri neexhaustive, ambigui şi subiective pentru refuzul unei autorităţi de a îndeplini anumite acţiuni
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

Considerăm suficientă pentru o petiţie în formă electronică obligaţia prezenţei cerinţelor enunţate la p. 2 din proiect: numele, prenumele, domiciliul şi adresa electronică. Mai mult decît atît, asemenea detalii sunt mult prea suficiente pentru identificarea persoanei. Considerăm că o asemenea abordare va corespunde obiectivului nobil al acestei iniţiative legislative, expus în nota de fundamentare.





Concluzii

În concluzie menţionăm faptul că deşi, în aparenţă, proiectul urmăreşte un scop nobil - introducerea unei noi modalităţi de exercitare a dreptului de petiţionare (forma electronică a petiţiilor), totuşi, anumite prevederi ale proiectului (statuarea obligativităţii semnăturii digitale), pot afecta integritatea acestuia şi crea o situaţie contrară. Astfel, persoanele care vor dori să depună o petiţie în formă electronică vor fi obligate să obţină o semnătură digitală, ceea ce presupune costuri în timp şi bani.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei