Implemented projects Corruption proofing - stage 5 Expertise reports
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

07 Iunie 2007

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii cu privire la modificarea art. VI din Legea nr. 247-XVI din 21.07.2006 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

(înregistrat în Parlament cu numărul 1913 din 18 Mai 2007)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii cu privire la modificarea art. VI din Legea nr. 247-XVI din 21.07.2006 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, autor nemijlocit - Ministerul Justiţiei, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Conform Notei informative ce însoţeşte proiectul de lege, acestaeste elaborat pentru a amîna termenul de trecere a poliţiei judecătoreşti din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Ministerului Justiţiei, fapt determinat, astfel cum se invocă, de dificultatea realizării la moment a multitudinii de sarcini ce însoţesc o asemenea strămutare.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă


6. Suficienţa argumentării. Argumentarea proiectului permite înţelegerea poziţiei şi scopurilor urmărite de autorul proiectului.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.

Proiectul nu face referinţă la legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Deşi in stricto senso acesta ţine de aspecte de ordin intern, in lato senso acesta priveşte viabilitatea mecanismului de asigurare a executării hotărîrilor judecătoreşti şi altor acte executorii.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Considerăm că proiectul de lege în cauză promovează interesele Ministerului Afacerilor Interne care încearcă să tărăgăneze resubordonarea poliţiei judecătoreşti Ministerului Justiţiei, autoritatea responsabilă de punerea în executare, executarea şi controlul executării hotărîrilor judecătoreşti şi altor acte executorii. Totuşi, nu poate fi ignorat faptul că proiectul examinat, astfel cum reiese şi din nota de fundamentare, este un produs al discuţiilor în cadrul unui Grup de lucru creat la indicaţia Prim-ministrului cu scopul de a analiza funcţiile poliţiei judecătoreşti care urmează a fi transmise din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Ministerului Justiţiei. Mai mult decît atît, trebuie constatat faptul că proiectul de lege supus expertizării reprezintă o iniţiativă elaborată de către Ministerul Justiţiei.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Efectele aplicării proiectului nu au un caracter iminent, dar vor stagna dezvoltarea sistemului de executare silită, iar acest fapt, la rîndul său, va afecta climatul juridic şi de siguranţă în Republica Moldova.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului nu sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, nici proceduri administrative noi sau alte chestiuni vizînd activitatea acestora.




Concluzii

Proiectul de lege expertizat determină următoarele criticii legate de riscurile ce însoţesc un asemenea concept.

Articolul unic din proiect prevede modificarea alineatului (2) al articolului VI din Legea nr.247-XVI din 21 iulie 2006, alineat care se referă la punctul 17 din articolul I referitor la modificarea articolului 50 alineatul (1) din Legea privind organizarea judecătorească. De fapt, încercarea de a transfera poliţia judecătorească în subordinea Ministerului Justiţiei are un istoric lung, soldat de lipsa unei cooperări eficiente dintre MAI şi Ministerul Justiţiei în asigurarea executării atribuţiilor Ministerului Justiţiei. Altfel zis, actualmente, Ministerul Afacerilor Interne are obligaţia de a asista o altă autoritate - Ministerul Justiţiei în valorificarea atribuţiei acestuia de executare a hotărîrilor judecătoreşti. Acest fapt nu poate să nu genereze conflicte de interese, determinate în primul rînd de tentativele permanente ale Ministerului Afacerilor Interne de a utiliza resursele poliţiei judecătoreşti la realizarea sarcinilor/atribuţiilor proprii (dacă nu chiar prioritar), fapt care afectează buna funcţionare a Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei. Finalmente suntem în situaţia în care Republica Moldova este condamnată în circa 50 de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului anume pentru neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti. Desigur această neexecutare nu poate fi pusă totalmente în seama poliţiei judecătoreşti şi "abuzurilor" Ministerului Afacerilor Interne, dar un sistem de executare lipsit de integritate nu este şi nici nu poate fi eficient.

Potrivit argumentelor enunţate în Nota informativă, pentru transferul poliţiei judecătoreşti din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Ministerului Justiţiei este necesar de a mări numărul de personal al poliţiei judecătoreşti; este necesară dotarea cu transport, armament şi echipament special; este necesară instituirea/reparaţia şi dotarea sediilor pentru amplasarea poliţiei judecătoreşti în cadrul instanţelor judecătoreşti şi a încăperilor pentru păstrarea armamentului. Considerăm aceste argumente puţin justificative, avînd în vedere faptul că este vorba nu doar de transferarea formală a subdiviziunii poliţiei judecătoreşti de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Justiţiei, dar este vorba de transferarea şi a unităţilor subdiviziunii respective. Ce ţine de armament, transport şi locuri de păstrare a armamentului, considerăm că pentru moment o soluţie de compromis ar fi ca Ministerul Justiţiei să beneficieze de locurile pentru păstrarea armamentului ale Ministerului Afacerilor Interne.

Nu putem neglija nici faptul că pentru realizarea acestor sarcini Guvernul a avut la dispoziţie 1 an de zile (Legea nr.247-XVI a fost adoptată la 21 iulie 2006), astfel încît la expirarea acestui termen să vină cu o iniţiativă de modificare, argumentată prin anumite neînţelegeri la nivelul administraţiei publice centrale. Or, Legea supusă modificării la fel a fost elaborată de către Guvern. Prin această modificare considerăm că iarăşi se afectează principiile de bază ale legiferării: predictibilităţii şi stabilităţii normelor legislative.

Proiectul de lege nu este coruptibil în sine, deşi tărăgănarea fortificării sistemului de executare silită prin poliţia judecătorească determină riscul incapacităţii executării în continuare, a hotărîrilor judecătoreşti şi altor acte executorii, iar în final noi condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei