Implemented projects Corruption proofing - stage 5 Expertise reports
Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.

29 Decembrie 2006

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Codului de procedura civila

(înregistrat în Parlament cu numărul 4665 din 06 Decembrie 2006)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea şi completarea Codului de procedura civila.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este deputat în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Potrivit notei informative "modificările au scopul de a asigura accesul la justiţie, garantând accesul la servicii juridice, calitatea cărora este monitorizată de autorităţi precum sunt Baroul Avocaţilor din Moldova şi Ministerul Justiţiei. Aceste modificări nu exclud completamente împuternicirea reprezentanţilor, însă ele încurajează implicarea avocaţilor licenţiaţi, întrucât aceştia sunt unicii ce pot acorda asistenţă juridică, alături de jurisconsulţii angajaţi ai persoanelor juridice.proiectul de Lege nu urmăreşte scopul de a lichida sau de a diminua utilizarea instituţiei reprezentării, ci de a determina utilizarea acesteia conform raţiunii date de legiuitor, descurajând în asemenea mod practica de acordare a asistenţei juridice în cauzele civile de către persoane, activitatea cărora nu este guvernată de standarde deontologice şi profesionale necesare pentru asemenea activităţi".



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă


6. Suficienţa argumentării. Din nota informativă putem stabili că elaborării proiectului au precedat anumite investigaţii cerute de Legea privind actele legislative, dar acestea au avut caracter unilateral, şi nu au luat în consideraţie toate aspectele problemei. Astfel:

* nu a fost studiată legislaţia comunitară;
* nu au fost cercetate experienţa şi reglementările în domeniu ale altor ţări;
* lipseşte expertiza juridică a proiectului;
* nu a fost studiată jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în domeniul garanţiilor la un proces echitabil, în partea ce ţine de asigurarea accesului la justiţie, calitatea reprezentării de către apărător în proces;
* lipsesc calculele precise a necesităţilor de servicii juridice (inclusiv subvenţionate), în contextul în care proiectul intervine în sistemul de asistenţă juridică;
* nu sînt determinate eventualele consecinţe sociale, impactul asupra cererii şi ofertei de servicii juridice ş.a.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Potrivit lit. c) a articolului 20 al Legii 780/2001privind actele legislative, nota informativă trebuie să includă referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.


8. Fundamentarea economico-financiară. Potrivit lit. d) a art.20 din Legea 780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină informaţii privind „fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură”. Potrivit art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Acest proiect constituie o promovare a intereselor corporative ale avocaţilor şi că, deşi, aparent, se urmăreşte un scop nobil de perfecţionare a calităţii serviciilor juridice, totuşi promovarea acestuia în versiunea propusă, poate afecta liberul acces al persoanelor la justiţie.

În susţinerea acestei opinii s-a afirmat:

a) excluderea instituţiei reprezentării are incidenţă asupra principiului garantat de stat a accesului liber la justiţie;
b) instituţia reprezentării este prezentă, practic, în majoritatea statelor. Mai mult decît atît, inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului admite aplicarea acestei instituţii în procesul distribuirii justiţiei;
c) în general, instituţia reprezentării constituie un "colac de salvare" pentru persoanele socialmente vulnerabile sau în cazul existenţei legăturii de rudenie dintre o parte la proces şi reprezentant;
d) deşi autorii iniţiativei legislative de a exclude reprezentarea nu au prezentat date statistice privind numărul dosarelor în care au participat reprezentanţii, se poate presupune că reprezentanţii au devenit deja un concurent pentru avocaţi. Acest fapt denotă că serviciile avocaţilor sînt mai puţin solicitate. În acest sens este important de stabilit cauzele. Or, autorul nu a oferit studii pertinente la acest subiect.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) persoanelor care nu au suficiente resurse pentru a achita serviciile avocaţilor, fiind astfel lipsiţi de posibilitatea de a-şi apăra efectiv drepturile în instanţe.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului nu sînt concurente cu alte prevederi ale legislaţiei.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Formulările conţinute în proiect sînt suficient de clare şi concise, exprimările întrunind rigorile tehnicii legislative, ale limbajului juridic, respectă regulile de ortografie şi punctuaţie.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu stabileşte atribuţii ale autorităţilor publice, nici proceduri administrative noi sau alte chestiuni vizînd activitatea acestora.




Concluzii

Considerăm că proiectul urmează a fi supus unei revizuiri conceptuale, deoarece în versiunea prezentată ar putea aduce grave prejudicii dreptului la apărare a persoanelor care nu-şi pot permite achitarea serviciilor unui avocat.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei